Serviciul Fiscal de Stat a sancționat 590 de cazuri de activitate ilicită de întreprinzător în luna iulie 2026, iar valoarea totală a amenzilor aplicate a ajuns la 979.250 de lei. Cele mai multe abateri au fost depistate în comerț.

Din totalul cazurilor constatate, 440 au vizat comerțul cu bunuri, sector care concentrează aproximativ 75% dintre abaterile depistate. Pentru acestea au fost aplicate amenzi în sumă de 729.400 de lei.

Alte 78 de cazuri au fost identificate în domeniul prestării serviciilor, cu sancțiuni totale de 141.550 de lei, iar în transportul de pasageri în regim taxi au fost constatate 61 de cazuri, pentru care amenzile au însumat 94.300 de lei.

Fiscul a verificat și activitățile comerciale desfășurate online. În iulie au fost sancționate 11 cazuri de comerț online, cu amenzi în valoare totală de 14.000 de lei.

Potrivit legislației, persoanele fizice depistate că desfășoară activitate ilicită de întreprinzător riscă amenzi cuprinse între 1.500 și 4.500 de lei, în baza art. 263 alin. (1) din Codul contravențional.

SFS precizează că persoanele care desfășoară activități economice trebuie să activeze într-o formă legală și să își declare veniturile. Autoritatea atrage atenția că activitatea neînregistrată nu implică doar riscul unor sancțiuni, ci poate limita și accesul la anumite drepturi sociale, inclusiv cele legate de pensie și protecție socială.

Fiscul anunță că va continua controalele și acțiunile de identificare a activităților economice ilicite, în paralel cu măsurile de informare și asistență destinate celor care vor să își legalizeze activitatea.

Businessul, administrarea și dreptul rămân printre cele mai populare direcții de studii pentru tinerii din Republica Moldova, însă combinarea unui job cu educația este încă puțin răspândită. Doar 6,5% dintre tinerii care muncesc urmează concomitent și o formă de educație formală, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică privind situația tinerilor în anul 2025.

Datele arată că orientarea spre domenii legate de business este puternică încă din învățământul profesional. În instituțiile de învățământ profesional tehnic postsecundar, 23,7% dintre elevi studiau business, administrare și drept, una dintre cele mai mari ponderi înregistrate între domeniile de formare.

Aceeași tendință se păstrează și la absolvire. În 2025, 22,8% dintre absolvenții învățământului profesional tehnic postsecundar au fost pregătiți în domeniul businessului, administrării și dreptului.

La nivel universitar, diferența este și mai pronunțată. Din cei 13,8 mii de absolvenți ai învățământului superior din 2025, 45,2% au absolvit programe din domeniul business, administrare și drept. Următoarele domenii au fost educația, cu 15%, și ingineria, tehnologiile de prelucrare, arhitectura și construcțiile, cu 8%.

Pe piața muncii, însă, situația tinerilor rămâne mixtă. În 2025, 37,7% dintre persoanele cu vârste între 15 și 34 de ani erau ocupate, ceea ce înseamnă aproximativ 188,4 mii de persoane. Alte 2,4% erau șomere, iar aproape 60% se aflau în afara forței de muncă, categorie în care intră inclusiv elevii și studenții.

Majoritatea tinerilor care lucrează preferă un loc de muncă salariat. 86,1% sunt angajați, iar 13,9% desfășoară activități pe cont propriu sau alte forme de muncă nesalarială. În același timp, doar 6,5% dintre cei care muncesc reușesc să combine jobul cu studiile.

O altă problemă este munca informală. Aproape fiecare al cincilea tânăr care lucrează, respectiv 18,7%, are un loc de muncă informal, iar în cazul salariaților, 5,8% lucrează fără contract individual de muncă. Fenomenul este mai răspândit în rândul bărbaților tineri: 7,8% dintre salariați lucrează fără contract, comparativ cu 3,6% dintre femei.

Și veniturile cântăresc în deciziile privind cariera. 7,8% dintre tinerii care muncesc spun că ar vrea să-și schimbe situația profesională, principalul motiv indicat fiind nivelul nesatisfăcător al veniturilor sau al remunerării.

Rata șomajului în rândul tinerilor rămâne, de asemenea, peste media națională. Pentru categoria de 15–24 de ani aceasta a fost de 7,4%, pentru cei de 15–29 de ani – 7%, iar pentru grupa de 15–34 de ani – 5,9%. Prin comparație, rata șomajului la nivelul întregii țări a fost de 3,8%.

Datele BNS mai arată o particularitate: rata șomajului este ușor mai mare chiar în rândul tinerilor cu studii superioare. În 2025, aceasta a fost de 6,2% pentru tinerii cu studii superioare, comparativ cu 5,9% pentru cei cu nivel mediu de instruire și 5,3% pentru cei cu un nivel scăzut.

Politica fiscală 2.0 pentru anul 2027, prezentată recent de autorități și pusă în discuție cu mediul de afaceri și societatea, a generat opinii diferite și în rândul cititorilor Bancamea. În sondajul săptămânal publicat pe site, i-am întrebat pe cititori cum apreciază măsurile propuse și în ce măsură acestea ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei și finanțelor personale.

Rezultatele arată că 50% dintre respondenți consideră măsurile mai degrabă benefice.

Alți 25% spun că nu cunosc suficient propunerile pentru a-și forma o opinie clară, iar 17% consideră că Politica fiscală 2.0 vine atât cu avantaje, cât și cu riscuri.

Doar 8% dintre participanții la sondaj apreciază măsurile drept mai degrabă nefavorabile, iar varianta potrivit căreia este prea devreme pentru o evaluare nu a fost aleasă de niciun respondent.

Politica fiscală 2.0 pentru anul 2027 a fost prezentată la începutul lunii august, după o primă rundă de consultări publice desfășurată în această vară. Pachetul include mai multe modificări fiscale care vizează atât persoanele fizice, cât și companiile.

Printre principalele propuneri se numără majorarea scutirii personale de la 29.700 la 40.000 de lei anual, aplicarea cotei de 0% pentru profitul reinvestit, precum și modificări ale impozitării unor sectoare și categorii de venituri.

Autoritățile au anunțat că discuțiile asupra măsurilor vor continua înainte ca forma finală a politicii fiscale pentru 2027 să fie aprobată.

Bancamea publică săptămânal sondaje pe teme economice și financiare de actualitate. Te invităm să participi și tu și să ne spui ce crezi. Întrebările sunt actualizate în fiecare săptămână pe site, iar rezultatele ne ajută să vedem cum percep cititorii schimbările financiare.

Astăzi, 15 august, în Republica Moldova este marcată Ziua Financiarului, sărbătoarea profesională dedicată celor care activează în domeniul financiar. Sărbătoarea este marcată începând cu anul 1995.

În ajunul sărbătorii, Ministerul Finanțelor a organizat o ceremonie în cadrul căreia angajați ai instituției și ai structurilor din subordine au primit diplome de onoare și mențiuni pentru profesionalism, implicare și rezultatele obținute. Aprecierile au fost oferite de ministra Finanțelor, Victoria Belous, împreună cu echipa de conducere.

Ziua Financiarului este dedicată profesioniștilor care contribuie la gestionarea finanțelor publice și la funcționarea și modernizarea sistemului financiar al Republicii Moldova.

Tot cu prilejul acestei sărbători, în 2026 Ministerul Finanțelor organizează cea de-a patra ediție a Galei Financiare, eveniment prin care sunt recunoscuți profesioniști din sectorul public și privat.

Printre categoriile de premiere se numără cel mai bun contabil, cel mai bun director financiar și cel mai bun auditor din sectorul privat, iar în sectorul public sunt evidențiați contabili, auditori interni și specialiști financiari ai consiliilor raionale.

Cu ocazia sărbătorii, Bancamea.md îi felicită pe toți profesioniștii din domeniul financiar și le dorește decizii inspirate cât mai multe rezultate pe plus.

Startup-urile, companiile, organizațiile necomerciale și instituțiile academice pot obține finanțare de până la 40.000 de dolari pentru dezvoltarea și testarea unor soluții inovatoare în domeniul energiei. UNDP Moldova a lansat Sandbox Innovation Challenge, cu un buget total estimat la 80.000 de dolari.

În cadrul concursului vor fi acordate două premii de până la 40.000 de dolari fiecare, pentru proiecte care propun soluții tehnologice în domeniul eficienței energetice și/sau al energiei regenerabile.

Inițiativa face parte din proiectul „Greening the future, advancing rights and stability_Moldova” și urmărește testarea soluțiilor inovatoare într-un mediu de tip regulatory sandbox, înainte ca acestea să fie extinse sau implementate la scară mai largă.

Pot aplica startup-uri înregistrate, companii private sau de stat, organizații necomerciale, instituții academice, persoane fizice și asociații. Solicitanții trebuie să fie stabiliți în Republica Moldova sau să demonstreze că intenționează să implementeze aici soluția propusă. Entitățile juridice străine pot participa dacă își deschid o sucursală în Moldova pentru întreaga perioadă de realizare a proiectului.

Soluțiile propuse trebuie să răspundă provocărilor stabilite în apel, să aibă potențial de sustenabilitate financiară și extindere și să implice utilizatorii, partenerii sau alte părți interesate în procesul de dezvoltare.

Proiectele selectate ar urma să înceapă în octombrie 2026, iar perioada de implementare poate ajunge până la 12 luni.

Cei interesați pot consulta documentația și depune propunerea prin pagina oficială a apelului UNDP. Termenul-limită este 10 septembrie 2026, iar aplicațiile trebuie transmise prin portalul UNDP Quantum.

Înainte de expirarea termenului, UNDP Moldova va organiza și o sesiune online de informare pe 24 august, la ora 14:00, ora Chișinăului, în cadrul căreia potențialii solicitanți vor putea afla mai multe despre condițiile concursului și procesul de aplicare.

Apelul este înregistrat cu numărul de referință UNDP-MDA-01075, iar bugetul total estimat pentru cele două proiecte câștigătoare este de 80.000 de dolari.

Agențiile de turism și tur-operatorii din Republica Moldova au încasat aproape 1,9 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026, cu 9,3% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În același timp, numărul persoanelor care au plecat peste hotare prin intermediul agențiilor a scăzut, în timp ce turismul intern și numărul vizitatorilor străini au continuat să crească, arată datele Biroului Național de Statistică.

În perioada ianuarie–iunie, agențiile de turism și tur-operatorii au deservit în total 230,1 mii de turiști și excursioniști, cu 0,8% mai mult față de prima jumătate a anului trecut.

Cea mai mare parte a fluxului a revenit în continuare călătoriilor peste hotare. 141,7 mii de persoane, sau 61,6% din total, au apelat la agenții pentru deplasări în afara Republicii Moldova. Numărul acestora a fost însă cu 3,2% mai mic decât în ianuarie–iunie 2025.

Turcia rămâne detașat cea mai solicitată destinație, concentrând 36% din plecările peste hotare. Urmează Egiptul, cu 19,8%, Bulgaria – 13,7%, România – 12%, Grecia – 4,7%, iar Ungaria și Italia – câte 1,9%.

Aproape toate călătoriile externe, respectiv 140,3 mii, au fost făcute pentru odihnă și agrement. În schimb, deplasările în scop de afaceri și profesional au crescut cu 36,1%, chiar dacă ponderea lor în total rămâne redusă. Durata medie a unui sejur peste hotare a fost de 6,2 zile, similară celei de anul trecut.

În paralel, turismul intern a avut una dintre cele mai mari creșteri. În primele șase luni ale anului, 49,8 mii de persoane au călătorit în interiorul țării prin intermediul agențiilor, cu 11,1% mai multe decât în perioada similară din 2025.

Dintre acestea, 10,8 mii au fost turiști, iar 39 de mii – excursioniști. Cele mai multe deplasări interne au fost organizate de agențiile din municipiul Chișinău, care au deservit 40,8% dintre vizitatori, urmate de cele din regiunea Centru, cu 32,6%, și Sud, cu 26,4%.

Republica Moldova a atras și mai mulți vizitatori străini. Prin agențiile de turism au fost deservite 38,6 mii de persoane din alte țări, în creștere cu 4,2% față de prima jumătate a anului trecut.

Cei mai mulți au venit din România, care reprezintă 69,3% din total, urmată de Italia – 10%, Spania – 5,2% și Germania – 2,9%. Odihna și agrementul au reprezentat principalul motiv al vizitelor, cu o pondere de 97%.

Numărul turiștilor străini propriu-ziși a crescut cu 28,5%, până la 3,6 mii de persoane, iar numărul de turiști-zile aferent vizitatorilor din străinătate a avansat cu 20,3%. Durata medie a sejurului s-a redus însă ușor, de la 4,7 la 4,4 zile.

Per total, structura pieței continuă să fie dominată de turismul emițător, cu 61,6% din numărul persoanelor deservite. Turismul intern reprezintă 21,6%, iar cel receptor – 16,8%.

Din punct de vedere financiar, agențiile și tur-operatorii au înregistrat în prima jumătate a anului încasări de 1,897 miliarde de lei, cu 9,3% peste nivelul de anul trecut.

Cea mai mare parte a banilor, 1,756 miliarde de lei, a provenit din călătoriile peste hotare, în creștere cu 8,9%. Turismul intern a generat 97,2 milioane de lei, cu 11,3% mai mult, iar serviciile oferite vizitatorilor străini au adus 43,9 milioane de lei, în creștere cu 25,4%.

Datele BNS mai arată că, deși numărul total de persoane deservite a crescut ușor, structura s-a schimbat: numărul turiștilor a scăzut cu 2,4%, în timp ce cel al excursioniștilor a crescut cu 7,9%. În total au fost înregistrate 971,8 mii de turiști-zile, cu 3,2% mai puține față de prima jumătate a anului 2025.

Datele se referă la activitatea agențiilor de turism și a tur-operatorilor și nu includ călătoriile organizate individual.