Tot mai multe chirii ajung oficial în evidența Fiscului. În primele șapte luni din 2026 au fost înregistrate 23.192 de contracte de locațiune, cu 35,1% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, impozitul colectat de la persoanele care dau în chirie imobile a ajuns la 70,1 milioane de lei, în creștere cu 33,7%, potrivit Serviciului Fiscal de Stat.

În urma verificărilor și acțiunilor de informare, SFS a identificat 550 de persoane care închiriau imobile fără să aibă contractele înregistrate. Ulterior, în cazul acestora au fost înregistrate 553 de contracte de chirie, locațiune sau arendă.

Fiscul a efectuat și controale la 311 persoane fizice care dau în chirie bunuri imobile. În urma acestora au fost calculate suplimentar 445,3 mii de lei plăți de bază, alte 20,6 mii de lei majorări de întârziere, iar amenzile aplicate au însumat 31,9 mii de lei.

Cele mai mari încasări din impozitul pe veniturile obținute din chirii au fost înregistrate în municipiul Chișinău, municipiul Bălți, Ialoveni și Cahul, potrivit datelor prezentate de SFS.

Dacă dai un apartament, o casă sau un alt imobil în chirie unei alte persoane fizice și nu desfășori activitate de întreprinzător, impozitul pe venit este de 7% din valoarea lunară a contractului.

Contractul trebuie înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat în cel mult 7 zile de la semnare, iar impozitul se achită lunar, până pe data de 25 a lunii în curs.

Regulile se aplică și dacă îți închiriezi proprietatea prin platforme precum Booking, Airbnb sau alte servicii similare. Veniturile obținute astfel trebuie declarate și impozitate în aceleași condiții.

Dacă ai un imobil dat în chirie și vrei să verifici procedura, SFS a publicat un ghid pentru înregistrarea contractului de locațiune, cu pașii necesari pentru declararea contractului și achitarea impozitului.

Numărul moldovenilor care declară venituri anuale de peste un milion de lei continuă să crească. În 2025, 9.643 de persoane au trecut acest prag, cu 1.624 mai multe decât în anul precedent, iar veniturile declarate de acestea au ajuns împreună la 32,8 miliarde de lei, arată raportul Serviciului Fiscal de Stat.

Cei aproape 10.000 de moldoveni cu venituri de peste un milion de lei au calculat pentru anul trecut un impozit pe venit de 2,3 miliarde de lei.

Dacă ne uităm la toate persoanele fizice, în 2025 au fost depuse 211.159 declarații privind impozitul pe venit, cu 2,1% mai multe decât în anul precedent. Veniturile declarate de acestea au însumat 144,8 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a banilor a venit din salarii. Acestea au reprezentat 73,5% din totalul veniturilor declarate, însă au crescut și veniturile obținute din dividende și din creșterea de capital.

Per total, pentru anul fiscal 2025, SFS a recepționat peste 315.000 de declarații. Pe lângă cele depuse de persoane fizice, alte 104.664 de declarații au venit din partea celor care desfășoară activitate de întreprinzător și a organizațiilor necomerciale, cu 6,2% mai multe decât în 2024.

Și rezultatele raportate de business au fost mai mari. Veniturile declarate au ajuns la 776,5 miliarde de lei, iar profitul a crescut cu 24,7%, până la 76,3 miliarde de lei. În același timp, valoarea pierderilor fiscale s-a redus cu 29,5%.

Antreprenorii au declarat obligații privind impozitul pe venit de 8,4 miliarde de lei, cu 15,1% mai mult decât cu un an înainte. Cea mai mare parte a impozitului vine din comerț – 32%, urmat de activitățile financiare și de asigurări – 11% și industria prelucrătoare – 10%.

În 2025, 9.793 de persoane au folosit și deduceri fiscale pentru cheltuieli eligibile, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai multe au fost pentru studiile copiilor aflați la întreținere – 67,1%, urmate de cheltuieli pentru servicii medicale și dobânzi la creditele pentru prima locuință.

Scutirea personală anuală ar putea crește de la 29.700 la 40.000 de lei începând cu 1 ianuarie 2027. Pentru un angajat cu salariul negociat în brut, schimbarea ar însemna un impozit pe venit mai mic și aproximativ 103 lei în plus lunar la salariul net, însă noua valoare ridică și o problemă tehnică pentru calculul lunar al salariilor, scrie Contabilsef.md.

Modificarea este inclusă în proiectul de simplificare a legislației fiscale și vamale, aflat în consultări publice. Potrivit propunerii, scutirea personală anuală ar urma să crească cu 10.300 de lei, de la nivelul actual de 29.700 de lei la 40.000 de lei.

La o cotă a impozitului pe venit de 12%, diferența ar reduce impozitul achitat cu 1.236 de lei pe an, echivalentul a aproximativ 103 lei pe lună.

Efectul nu ar fi însă același pentru toți salariații. Dacă ai negociat un salariu brut, impozitul mai mic se va reflecta într-un net mai mare, astfel încât diferența va ajunge la tine.

În cazul în care salariul este negociat direct în sumă netă, venitul pe care îl primești lunar rămâne neschimbat. În această situație, reducerea impozitului poate diminua costul suportat de angajator pentru a-ți asigura netul stabilit.

Noua valoare de 40.000 de lei creează și o particularitate în calculul lunar. Împărțită la 12 luni, scutirea ar fi de 3.333,33 lei lunar, spre deosebire de actuala scutire de 29.700 de lei, care se împarte exact și rezultă în 2.475 de lei lunar.

Dacă valoarea de 3.333,33 lei este aplicată timp de 12 luni, rezultatul este 39.999,96 lei, cu patru bani mai puțin decât scutirea anuală stabilită prin proiect. Diferența este foarte mică, dar poate necesita reguli suplimentare de rotunjire și ajustări în programele de salarizare.

Contabilsef.md recomandă păstrarea ideii de majorare a scutirii, dar propune ca valoarea finală să fie stabilită astfel încât să poată fi împărțită exact la 12, pentru a simplifica evidența lunară și reconcilierea calculelor la sfârșitul anului.

Cifra de peste 13 miliarde de lei, vehiculată drept suma cheltuită de moldoveni pe jocuri de noroc în 2025, nu reflectă banii pierduți efectiv de jucători, susține expertul economic Stas Madan. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta explică diferența dintre rulajul Loteriei Naționale a Moldovei, banii depuși de jucători și venitul brut din joc și avertizează că o taxă de 6% aplicată rulajului ar putea avea efecte contrare celor urmărite.

Potrivit analizei lui Stas Madan, Loteria Națională a Moldovei a raportat în 2025 venituri din vânzări, sau rulaj, de 13,26 miliarde de lei. Expertul susține însă că această sumă nu poate fi interpretată drept cheltuiala efectivă a populației pentru jocuri de noroc, deoarece aceiași bani pot fi utilizați de mai multe ori în pariuri și jocuri succesive.

Madan explică mecanismul printr-un exemplu simplu: un jucător poate depune 100 de lei, câștiga ulterior 400 de lei, apoi utiliza câștigul pentru alte mize. În acest fel, aceeași sumă inițială generează un rulaj de câteva ori mai mare, fără ca jucătorul să fi scos de fiecare dată bani noi din propriul buzunar.

În baza situațiilor financiare ale Loteriei, expertul estimează că în 2025 încasările nete de numerar de la jucători au fost de aproximativ 1,03 miliarde de lei. În același timp, din rulajul total de 13,26 miliarde de lei, circa 12,72 miliarde de lei, sau 95,96%, s-au întors către jucători sub formă de câștiguri.

Diferența, respectiv aproximativ 536 milioane de lei, reprezintă, potrivit lui Madan, venitul brut din joc – cunoscut drept Gross Gaming Revenue (GGR) – și poate fi privită drept suma pierdută efectiv de jucători în raport cu operatorul.

Calculele prezentate de expert arată astfel o diferență majoră între rulaj și banii cheltuiți efectiv. Potrivit lui, un leu depus de jucători generează aproximativ 12,9 lei de rulaj, iar un leu pierdut definitiv corespunde unui rulaj de circa 24,7 lei.

Madan atrage atenția și asupra structurii pieței. Potrivit analizei sale, rezultatele financiare ale LNM pentru 2025 arată că cele mai importante venituri provin din produsele online, unde rata de returnare către jucători este ridicată, iar câștigurile sunt frecvent reutilizate în noi jocuri.

Astfel, loteriile online ar fi generat un rezultat financiar de aproximativ 266 milioane de lei, pariurile online – circa 91 milioane de lei, iar sălile cu aparate de joc – 19,5 milioane de lei. Loteria momentană ar fi adus circa 2,4 milioane de lei, în timp ce cazinoul online SLOT.MD ar fi înregistrat o pierdere de aproximativ 7,9 milioane de lei în anul lansării.

În același timp, expertul arată că Loteria Națională a virat în 2025 către Bugetul Public Național aproximativ 504,6 milioane de lei, comparativ cu 213 milioane de lei în 2022.

Cele mai importante surse ale acestor plăți au fost, potrivit calculelor prezentate de Madan, impozitul de 18% reținut din câștiguri – 209,5 milioane de lei, dividendele plătite statului în calitate de acționar unic – 194,7 milioane de lei, și impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător – 42,1 milioane de lei.

În acest context, Stas Madan critică propunerea din politica fiscală privind introducerea unui impozit de 6% aplicat rulajului, suplimentar taxelor existente.

El susține că, într-un sistem în care aceeași sumă este reutilizată de mai multe ori, taxarea fiecărei mize ar putea reduce semnificativ atractivitatea jocurilor operate legal. În opinia sa, o parte dintre jucători ar putea renunța, iar alții s-ar putea orienta către platforme din afara țării sau către piața neautorizată.

Într-un asemenea scenariu, avertizează expertul, statul riscă să piardă o parte din controlul asupra pieței, iar efectul asupra veniturilor bugetare ar putea fi mai modest decât cel anticipat sau chiar negativ în cazul unei scăderi puternice a rulajului.

Analiza lui Stas Madan pornește astfel de la ideea că, atunci când este evaluată dimensiunea pieței jocurilor de noroc, rulajul total nu trebuie confundat cu suma efectiv scoasă din buzunar de jucători sau cu pierderile acestora. În opinia sa, această diferență este esențială și pentru evaluarea corectă a eventualelor modificări de impozitare.

Ministerul Finanțelor vine cu precizări privind modificările propuse prin Politica fiscală pentru 2027 și susține că cetățenii Republicii Moldova, inclusiv cei stabiliți peste hotare, nu vor achita impozit pe venitul aferent bunurilor primite prin moștenire. Clarificarea a fost făcută de ministra Finanțelor, Victoria Belous, și publicată pe pagina Ministerului Finanțelor.

„Guvernul nu își propune să impoziteze moștenirea pentru cetățenii Republicii Moldova care se află în diasporă”, a declarat Victoria Belous, calificând drept eronate interpretările potrivit cărora noua prevedere ar urma să îi vizeze pe moldovenii stabiliți peste hotare.

Potrivit ministrei, modificarea propusă prin Politica fiscală 2027 urmărește impozitarea patrimoniului primit prin donație sau moștenire de către cetățenii străini care au statut fiscal de nerezident în Republica Moldova, nu de către cetățenii moldoveni din diasporă.

Ministerul explică faptul că, în cazul cetățenilor Republicii Moldova, contează cetățenia, nu locul de trai sau statutul de rezident fiscal. Astfel, un cetățean moldovean care locuiește în Republica Moldova și unul care locuiește peste hotare beneficiază de aceeași scutire atunci când primesc o moștenire.

Autoritatea face trimitere la articolul 20 lit. i) din Codul fiscal, potrivit căruia este neimpozabil patrimoniul primit de persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație sau moștenire, cu excepțiile prevăzute expres de legislație.

Precizările Ministerului Finanțelor vin după ce avocata Doina Ioana Străisteanu a atras atenția, într-o postare publică, asupra unei modificări propuse la articolul 71 din Codul fiscal, care ar introduce în categoria veniturilor nerezidenților obținute în Republica Moldova și „patrimoniul primit cu titlu de donație sau de moștenire”.

În interpretarea prezentată anterior de avocată, prevederea ar fi putut să îi vizeze inclusiv pe cetățenii moldoveni stabiliți peste hotare și considerați nerezidenți fiscali. Ministerul Finanțelor precizează însă că scutirea prevăzută pentru cetățenii Republicii Moldova rămâne în vigoare, indiferent dacă aceștia locuiesc în țară sau în diasporă.

Prin urmare, modificarea din proiectul Politicii fiscale pentru 2027 ar urma să se aplice, potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Finanțelor, nerezidenților străini care primesc în Republica Moldova bunuri prin donație sau moștenire.

Proiectul se află în continuare la etapa de propunere, iar prevederile definitive vor depinde de forma în care documentul va fi adoptat.

Veniturile din online devin tot mai vizibile și în declarațiile fiscale. Din 2023 până în prezent, Serviciul Fiscal de Stat a analizat situația a 52 de influenceri și vloggeri, iar măsurile de conformare au dus la declararea unor venituri de aproximativ 100 de milioane de lei și la achitarea unor obligații fiscale de 12,47 milioane de lei.

Datele SFS arată că 32 de persoane au declarat benevol venituri suplimentare pentru perioade fiscale anterioare, după ce au fost analizate de Fisc. Valoarea veniturilor declarate suplimentar a ajuns la 35,16 milioane de lei.

În total, prin declarațiile CET18 au fost raportate aproximativ 100 de milioane de lei, iar obligațiile fiscale achitate la buget au însumat 12,47 milioane de lei. Din această sumă, peste 5,14 milioane de lei reprezintă obligații suplimentare, inclusiv majorări de întârziere.

Fiscul urmărește inclusiv dacă stilul de viață și cheltuielile unei persoane sunt susținute de veniturile declarate oficial. Printre semnalele de risc identificate se numără cumpărarea de bunuri mobile sau imobile și călătoriile fără existența unor venituri oficiale care să justifice cheltuielile, încasările în numerar sau în conturi bancare care nu sunt declarate și prestarea serviciilor de publicitate fără raportarea veniturilor.

Persoanele în cazul cărora au fost identificate astfel de diferențe au fost invitate la SFS pentru explicații și, după caz, pentru declararea benevolă a veniturilor și achitarea taxelor aferente.

Un alt efect al verificărilor este trecerea unei părți dintre creatorii de conținut spre o formă mai clară de activitate economică. 12 persoane fizice au fondat entități cu activitate declarată în domeniul serviciilor de publicitate online, după acțiunile de administrare fiscală.

Și veniturile raportate oficial de companii pentru persoanele analizate sunt în creștere. Potrivit datelor declarate de agenții economici prin forma IALS21, acestea au urcat de la 9,22 milioane de lei în 2022 la 14,15 milioane în 2023, 28,88 milioane în 2024 și 41,43 milioane de lei în 2025. Principalele surse sunt salariile, dividendele și redevențele.

SFS verifică însă și perioada de după discuțiile de conformare. În unele cazuri, au fost identificate în continuare ieșiri de bani sau încasări bancare care depășesc semnificativ veniturile oficiale ori cele declarate benevol, iar pentru aceste situații sunt întreprinse acțiuni suplimentare.

Pentru tine, dacă obții bani din publicitate, colaborări, conținut online sau alte activități desfășurate pe internet, mesajul Fiscului este simplu: veniturile trebuie declarate integral, indiferent dacă banii ajung în numerar sau într-un cont bancar.