Acasă Blog

Ivan Buga: 220 de milioane de euro în importuri ar putea fi înlocuite cu produse locale

0

Companiile din industria alimentară a Republicii Moldova ar putea acoperi o parte mai mare din cererea internă, potrivit unei analize prezentate de Ivan Buga, Research Analyst la maib⁠. Din importurile de aproximativ 335 de milioane de euro din sectoarele analizate, circa 220 de milioane de euro corespund unor segmente în care producția autohtonă ar putea crește.

Analiza vizează lactatele, panificația și pastele, carnea de pasăre, carnea de porc și mezelurile. Pentru antreprenori, oportunitățile presupun investiții în procesare, ambalare și depozitare, precum și capacitatea de a livra constant către magazine.

Suma reprezintă un potențial estimat, nu o finanțare disponibilă sau un câștig garantat. Valorificarea lui depinde de competitivitatea produselor locale și de investițiile companiilor. 

100.000 de euro fără autorizație: Moldova schimbă regulile pentru investiții și împrumuturi

0

Persoanele fizice și companiile din Republica Moldova vor putea efectua mai multe tipuri de operațiuni financiare cu străinătatea, de până la 100.000 de euro, fără să mai solicite autorizația Băncii Naționale a Moldovei (BNM). În prezent, plafonul este de 10.000 de euro. Noile reguli vor intra în vigoare pe 20 noiembrie 2026, potrivit Legii nr. 226, publicată pe 20 octombrie în Monitorul Oficial.

Modificările vizează simplificarea operațiunilor valutare și apropierea legislației Republicii Moldova de normele Uniunii Europene. Din 1 ianuarie 2028, plafonul pentru operațiunile vizate va crește la 250.000 de euro.

Astfel, persoanele fizice și companiile vor putea efectua, în limita noului plafon, anumite operațiuni fără autorizarea prealabilă a BNM. Printre acestea se numără cumpărarea de acțiuni și obligațiuni străine, acordarea de împrumuturi și donații către persoane din alte țări, oferirea garanțiilor financiare și deschiderea anumitor conturi bancare în străinătate.

De exemplu, un cetățean cu domiciliul în Republica Moldova va putea acorda un împrumut de 100.000 de euro unei persoane care nu este rezidentă în țară, fără să solicite autorizația BNM. În prezent, pentru o asemenea operațiune este necesară autorizarea.

O altă schimbare importantă privește retragerile de numerar în străinătate. Persoanele fizice rezidente vor putea retrage, prin cardurile emise de băncile moldovenești, până la 100.000 de euro pe lună pentru fiecare cont, față de limita legală actuală de 10.000 de euro. Din 2028, plafonul va crește la 250.000 de euro lunar. Retragerile vor rămâne însă supuse limitelor și condițiilor stabilite de fiecare bancă.

Legea introduce facilități și pentru moldovenii care emigrează. Aceștia vor putea deschide conturi bancare în străinătate fără autorizația BNM atunci când își stabilesc domiciliul într-o altă țară sau pe durata șederii acolo, în condițiile prevăzute de lege.

Schimbări vor exista și în sectorul turistic. Hotelurile din Republica Moldova vor putea accepta plăți în valută străină de la turiștii nerezidenți. De exemplu, un turist străin va putea achita cazarea direct în euro, dacă hotelul acceptă această monedă.

Totodată, persoanele fizice rezidente vor putea face plăți în valută străină, inclusiv în numerar, în magazinele din aeroporturile internaționale amplasate după controlul vamal și de frontieră, pe direcția de ieșire din țară.

Casele de schimb valutar vor putea oferi și servicii de transfer de bani, depunere sau retragere de numerar, dacă se înregistrează ca agenți ai unor prestatori de servicii de plată licențiați. Asta înseamnă că unele case de schimb vor putea deveni și puncte de primire a banilor trimiși din străinătate.

Pentru companii, o altă simplificare va intra în vigoare la 1 octombrie 2027, când va fi eliminată obligația de notificare a BNM pentru anumite împrumuturi și credite primite de la persoane sau companii nerezidente. Până atunci, obligațiile existente rămân aplicabile.

Noile reguli nu înseamnă eliminarea controalelor bancare. Băncile vor continua să verifice tranzacțiile și vor putea solicita documente privind proveniența banilor și scopul operațiunilor, conform legislației privind prevenirea spălării banilor.

Modificările fac parte din procesul de liberalizare treptată a operațiunilor valutare, în perspectiva integrării Republicii Moldova în piața financiară a Uniunii Europene.

Nicolai Devatîi: Moldovenii nu mai aleg automobilele doar după preț și marcă

0

Piața automobilelor noi din Republica Moldova a înregistrat o creștere de aproximativ 25% în primele șapte luni ale anului 2026, iar mărcile asiatice câștigă tot mai mult teren. Geely, Toyota și BYD se numără printre cele mai populare mărci, în timp ce automobilele hibride și electrice atrag un interes tot mai mare din partea cumpărătorilor. Tendințele au fost prezentate de Nicolai Devatîi, șeful Direcției Leasing din cadrul FinComBank, într-un interviu publicat de instituția bancară.

Potrivit specialistului, cumpărătorii din Moldova sunt tot mai interesați de automobile noi, echipate cu tehnologii moderne și sisteme de siguranță. În același timp, SUV-urile și crossover-urile rămân printre opțiunile preferate, datorită confortului și versatilității.

O schimbare importantă se observă și în criteriile de achiziție. Dacă anterior prețul și marca aveau o pondere decisivă, acum cumpărătorii analizează tot mai atent consumul de combustibil, cheltuielile de întreținere, costurile de finanțare și valoarea automobilului la revânzare.

În cazul deplasărilor urbane, Devatîi consideră că automobilele hibride pot reprezenta o soluție practică, datorită consumului redus în trafic. Mașinile complet electrice sunt o alternativă pentru șoferii care au acces la infrastructura de încărcare, în timp ce automobilele pe benzină sau diesel pot rămâne potrivite pentru deplasările frecvente pe distanțe lungi.

La sfârșitul anului 2025, în Republica Moldova erau înregistrate 9.849 de automobile electrice, potrivit datelor Centrului Național pentru Energie Durabilă, citate în interviu. Totodată, numărul autovehiculelor electrice și hibride înregistrate în perioada 2018–2025 depășea 87.000.

În ceea ce privește finanțarea, specialistul atrage atenția că o rată lunară accesibilă nu înseamnă neapărat și un automobil accesibil pe termen lung.

De exemplu, pentru un automobil de 40.000 de euro, cu un avans de 40% și o finanțare pe cinci ani, rata lunară ar constitui aproximativ 477,50 euro, la o dobândă fixă anuală de 7,2% și DAE de 7,44%, potrivit exemplului prezentat de FinComBank. Dacă avansul scade la 10%, rata lunară crește la aproximativ 747,30 euro. Calculele prezentate nu includ comisioane de eliberare și administrare.

Nicolai Devatîi recomandă cumpărătorilor să analizeze nu doar rata lunară, ci și costul total al finanțării, asigurarea, întreținerea și eventualele cheltuieli suplimentare.

„Nu alege automobilul pornind de la rata lunară maximă pe care o poți achita, ci de la cheltuiala totală pe care ești pregătit să o susții în mod confortabil.”, subliniază specialistul.

În opinia sa, piața auto din Republica Moldova va continua să se diversifice, iar automobilele electrice și hibride vor deveni tot mai prezente, pe măsură ce cumpărătorii vor acorda o atenție mai mare eficienței și costurilor de exploatare.

BERD aprobă finanțare de 5 milioane de euro pentru IMM-urile din Moldova

0

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat o finanțare de până la 5 milioane de euro pentru ProCredit Bank Moldova, destinată creditării întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Companiile eligibile vor putea beneficia inclusiv de granturi și asistență tehnică finanțate de Uniunea Europeană, potrivit documentului oficial publicat de BERD.

Finanțarea este acordată în cadrul Programului pentru Competitivitatea și Incluziunea IMM-urilor din Parteneriatul Estic. Împrumutul acordat băncii are o maturitate de cinci ani, iar resursele vor putea fi utilizate pentru acordarea de credite în lei moldovenești sau euro.

Banii sunt destinați investițiilor în modernizarea tehnologiilor și echipamentelor, astfel încât întreprinderile din Republica Moldova să își poată adapta activitatea la standardele Uniunii Europene privind calitatea produselor, sănătatea și securitatea în muncă, precum și protecția mediului.

Pe lângă accesul la credite, companiile eligibile vor putea primi granturi sub formă de stimulente investiționale, după finalizarea proiectelor finanțate. Acestea vor fi completate de asistență tehnică, ambele forme de sprijin fiind finanțate de Uniunea Europeană.

Un obiectiv al programului este și susținerea antreprenoriatului feminin. Potrivit BERD, cel puțin 25% din numărul creditelor acordate prin această facilitate ar urma să fie direcționate către întreprinderi conduse de femei.

Proiectul a fost aprobat la 20 octombrie 2026, iar informațiile au fost făcute publice o zi mai târziu. În prezent, acesta figurează pe platforma BERD cu statutul „aprobat”, fără să fie anunțată încă semnarea acordului.

ProCredit Bank este a cincea bancă din Republica Moldova după mărimea activelor. La sfârșitul primului semestru din 2026, instituția avea active de aproximativ 398 de milioane de euro și o cotă de piață de 4%.

Documentul BERD nu precizează deocamdată valoarea maximă a creditelor pentru fiecare întreprindere, dobânzile aplicabile sau procentul granturilor care vor putea fi accesate de beneficiarii finali.

Granturi de până la 50.000 de euro pentru dezvoltarea parteneriatelor de afaceri

0

Clusterele, huburile de inovare digitală și agențiile de dezvoltare regională din Republica Moldova pot solicita finanțări de până la 50.000 de euro pentru fiecare proiect, prin apelul IMPACT NETWORKS. Dosarele pot fi depuse până la 31 octombrie 2026.

Finanțarea acoperă 100% din costurile eligibile, astfel că organizațiile selectate nu trebuie să contribuie cu resurse financiare proprii. Proiectele vor avea o durată cuprinsă între șase și zece luni și trebuie dezvoltate în cooperare cu parteneri din Ucraina.

Fiecare beneficiar va trebui să pregătească un plan strategic comun de cooperare, un portofoliu de proiecte pentru viitoare finanțări și o rețea de organizații și experți care vor putea colabora ulterior. Rezultatele vor sta la baza următoarei etape de finanțare, denumită CAPACITY & INNOVATION.

Cererile se depun exclusiv prin platforma oficială EUroBridge_UA_MD, unde pot fi consultate Ghidul solicitantului și documentele necesare pentru dosar. Pentru beneficiarii din Republica Moldova, autoritatea contractantă este Centrul Municipal pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Granturile nu sunt acordate direct întreprinderilor individuale, ci organizațiilor care dezvoltă servicii, parteneriate și proiecte în sprijinul mediului de afaceri. Programul este finanțat de Uniunea Europeană și urmărește consolidarea cooperării economice dintre Republica Moldova și Ucraina.

Băncile vor avea program special de hramul orașelor Ialoveni, Strășeni și Leova

0

Clienții care au nevoie de operațiuni la ghișeu trebuie să-și planifice vizitele din timp: șapte unități ale maib, Victoriabank și OTP Bank nu vor activa marți, 27 octombrie 2026, cu ocazia hramului localităților Ialoveni, Strășeni și Leova.

Maib va închide sucursalele din Ialoveni, de pe strada Alexandru cel Bun 49, Leova, de pe strada Ștefan cel Mare și Sfânt 68, și Strășeni, de pe strada Ștefan cel Mare și Sfânt 74. Luni, 26 octombrie, programul acestor unități va fi redus cu o oră.

Victoriabank nu va deservi clienții pe 27 octombrie la Sucursala nr. 24 din Ialoveni, Sucursala nr. 23 din Strășeni și Agenția din Leova. Banca nu a anunțat modificări ale programului pentru 26 octombrie.

La OTP Bank, sucursala din Ialoveni va fi închisă pe 27 octombrie, iar în ajun își va încheia programul cu o oră mai devreme.

Aplicațiile mobile, serviciile de internet banking, bancomatele și celelalte canale digitale vor putea fi utilizate în continuare, în limitele serviciilor oferite de fiecare bancă.

La momentul redactării știrii, celelalte bănci comerciale din Republica Moldova nu publicaseră anunțuri privind un program special pentru unitățile din Ialoveni, Strășeni și Leova.

26 octombrie: termenul-limită pentru achitarea taxelor și depunerea declarațiilor

0

Dacă ai o afacere sau desfășori o activitate independentă, verifică-ți obligațiile fiscale din această lună. Luni, 26 octombrie 2026, este ultima zi în care poți prezenta mai multe declarații și efectua plățile aferente, potrivit calendarului fiscal publicat de Serviciul Fiscal de Stat⁠.

Termenul vizează, în funcție de categoria contribuabilului, impozitul pe venit, TVA, accizele, contribuțiile sociale și primele de asigurare medicală calculate pentru luna septembrie.

Printre formularele care trebuie prezentate se numără IPC21, IU17, TVA12, ACZ09, POLMED25 și TFSP20. Pentru trimestrul al treilea sunt scadente și unele declarații precum SIMM24, DAP24 și CFV21.

Și antreprenorii independenți trebuie să fie atenți la termen: impozitul unic pentru luna septembrie se achită până pe 26 octombrie, conform avizului primit de la SFS.

Ca să eviți întârzierile și penalitățile, verifică din timp ce obligații ți se aplică și nu lăsa depunerea declarațiilor și efectuarea plăților pentru ultimele ore ale zilei.

Fraudele, principalul risc pentru consumatorii financiari la nivel mondial

Fraudele și escrocheriile reprezintă principalul risc pentru consumatorii de servicii financiare la nivel internațional, potrivit monitorizării OCDE, citată de Colm Kincaid, viceguvernator al Băncii Centrale a Irlandei, într-un discurs publicat de Banca Reglementelor Internaționale⁠.

Datele prezentate de oficial arată o creștere puternică a fenomenului în Irlanda: 10,6% din populație a declarat că a fost victima unei fraude în 2025, față de 3,9% în 2019 și 2,4% în 2015. Cifrele se referă la Irlanda, însă Kincaid subliniază că extinderea fraudelor este o problemă internațională care afectează încrederea în bănci, sistemele de plată și instituțiile publice.

Pierderile nu se limitează la bani. Cercetările preliminare ale Băncii Centrale a Irlandei arată că aproape trei sferturi dintre victime suportă cel puțin o consecință nefinanciară, precum anxietate, probleme de sănătate, izolare socială sau sentimentul unei vulnerabilități financiare sporite.

Oficialul consideră că băncile, platformele online, companiile de telecomunicații și autoritățile trebuie să facă schimb mai rapid de informații. Viitoarele reguli europene privind serviciile de plată ar urma să consolideze protecția clienților și să impună verificări suplimentare pentru promovarea serviciilor financiare. 

Arici și bondari în locul personalităților istorice pe bancnote: votul a 500 mii de oameni

Winston Churchill, Jane Austen și alte personalități istorice vor face loc unor personaje mai puțin obișnuite pe bancnotele britanice: un arici, o bufniță, un bondar și un papagal de mare. Banca Angliei a anunțat⁠ că următoarea generație de bancnote va celebra fauna sălbatică a Regatului Unit, după o consultare publică la care au participat 478.531 de persoane.

Participanții au avut de ales dintre 18 specii de animale. Vedeta votului a fost bondarul, care a adunat 360.399 de nominalizări, urmat de bufniță, cu 270.596 de voturi, și arici, cu 259.665. Papagalul de mare a fost selectat pentru a reprezenta fauna marină și diversitatea naturii britanice.

Cele patru animale vor apărea pe bancnotele de 5, 10, 20 și 50 de lire sterline, însă autoritățile nu au stabilit deocamdată ce specie va reprezenta fiecare valoare nominală. Portretul monarhului va fi păstrat.

Dincolo de schimbarea neobișnuită de imagine, decizia are și o explicație financiară. Potrivit Băncii Angliei, noile ilustrații vor facilita identificarea bancnotelor și integrarea unor elemente moderne de securitate, contribuind la prevenirea falsificării.

Noile bancnote nu vor apărea imediat în circulație. Procesul de proiectare, testare și imprimare va dura câțiva ani.

Interesant este că, în pofida popularității plăților digitale, numerarul continuă să aibă un rol important în economia britanică. La sfârșitul lunii februarie 2026, valoarea bancnotelor aflate în circulație ajunsese la 91,5 miliarde de lire sterline, iar aproximativ unul din șapte britanici preferă în continuare plata în numerar.

Scutiri mai mari la salarii, taxe pentru colete și noi reguli la facturi: politica fiscală pentru 2027 a fost adoptată

0

Parlamentul a adoptat, pe 22 octombrie, în lectura finală, politica fiscală și vamală pentru 2027. Față de proiectul votat în prima lectură, forma finală aduce inclusiv o modificare importantă pentru consumatorii casnici: limita lunară prevăzută pentru facilitatea aplicată energiei electrice a fost majorată de la 100 la 150 kWh. Detalii materiale

Pentru salariați, scutirea personală anuală crește de la 29.700 la 40.020 lei. La actuala cotă de 12% a impozitului pe venit, o persoană care beneficiază integral de scutire ar putea plăti cu până la 1.238,40 lei mai puțin impozit pe an, echivalentul a aproximativ 103 lei pe lună. Scutirea pentru persoanele întreținute crește de la 9.900 la 11.040 lei.

Din 1 aprilie 2027, cota redusă de TVA de 8% se va aplica gazelor naturale în limita a 150 m³ lunar pentru fiecare locuință. Pentru electricitate, facilitatea fiscală va acoperi primii 150 kWh pe lună, în loc de 100 kWh cât prevedea versiunea examinată anterior. Consumul care depășește aceste limite nu va beneficia de același regim fiscal.

Cumpărăturile de pe platformele internaționale se vor scumpi. Pentru coletele cu o valoare de până la 150 de euro se introduce un mecanism de declarare și plată a TVA, precum și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet livrat. Taxa va fi achitată de destinatar înainte de primirea coletului și nu va fi restituită dacă produsul este returnat ulterior. Aceste reguli intră în vigoare la 1 noiembrie 2026.

Pentru proprietarii de locuințe scumpe, impozitul pe avere va fi calculat diferit. Pragul este stabilit la 4 milioane de lei, iar cota de 0,8% se va aplica numai sumei care depășește acest plafon. De exemplu, pentru proprietăți cu o valoare estimată totală de 5 milioane de lei, impozitul ar constitui 8.000 de lei, fiind calculat la diferența de un milion.

TVA pentru serviciile restaurantelor, hotelurilor și pensiunilor va crește de la 8% la 12%, ceea ce ar putea fi reflectat în prețurile achitate de clienți. Totodată, băuturile carbogazoase cu zahăr sau îndulcitori și băuturile energizante vor avea, în 2027, o acciză de 1,60 lei pentru un litru.

Pentru întreprinderile mici și mijlocii, mecanismul de amânare a achitării impozitului pentru profitul nedistribuit este prelungit până în 2029. Vor putea beneficia, cu anumite excepții, companiile cu cel mult 249 de angajați și o cifră de afaceri sau active de până la 200 de milioane de lei. În schimb, dividendele distribuite din profiturile obținute începând cu 2027 vor fi impozitate cu 8%, față de 6% în prezent.

Majoritatea prevederilor urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, după promulgarea și publicarea legii în Monitorul Oficial.