Mai multe companii din Republica Moldova ar putea beneficia de programe de sprijin financiar, garanții pentru credite și instrumente de susținere a exporturilor, după ce Parlamentul a votat, pe 22 octombrie, în prima lectură, un proiect de lege care modifică criteriile de clasificare a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

Principala modificare vizează dublarea plafonului cifrei anuale de afaceri, de la 25 la 50 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ un miliard de lei. Totodată, limita valorii activelor deținute va crește de la 21,5 la 43 de milioane de euro, adică aproximativ 860 de milioane de lei.

Potrivit estimărilor autorităților, noile criterii ar permite includerea a încă 147 de companii în categoria IMM-urilor, ceea ce le-ar putea facilita accesul la programe de finanțare și alte instrumente de susținere a afacerilor.

Proiectul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, introduce și o categorie intermediară de întreprinderi, denumită small mid-caps, destinată companiilor care au depășit dimensiunea unui IMM, dar nu se încadrează încă în categoria marilor întreprinderi.

O altă schimbare importantă pentru antreprenori vizează finanțarea exporturilor. Proiectul prevede instituirea unor mecanisme care să permită acordarea de garanții și asigurări pentru creditele la export, finanțarea directă sau refinanțarea acestora, precum și măsuri de sprijin privind rata dobânzii.

Prin aceste instrumente, autoritățile urmăresc să faciliteze accesul companiilor la resurse financiare pentru extinderea activității pe piețele externe și să reducă dependența exclusivă de creditele bancare tradiționale.

În prezent, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 99,7% din totalul companiilor din Republica Moldova și generează peste 72% din cifra de afaceri la nivel național.

Proiectul urmează să fie examinat în lectura a doua. Prin urmare, noile plafoane și mecanisme de sprijin nu sunt încă în vigoare, iar accesul efectiv la finanțare va depinde de condițiile programelor disponibile.

Piața automobilelor din Republica Moldova continuă să crească accelerat, iar importurile de autoturisme ar putea ajunge la aproximativ 130.000 de unități în perioada 2025–2026, potrivit unei analize prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul proiectului „Minut Economic”. Evoluția reflectă creșterea cererii pentru automobile, dar pune și o presiune tot mai mare asupra investițiilor necesare în infrastructura rutieră.

În 2025, Republica Moldova a înregistrat un record de aproximativ 64.000 de autoturisme importate, iar tendințele din anul curent indică posibilitatea depășirii acestui nivel. Potrivit economistului, volumul cumulat al importurilor din cei doi ani se va apropia de numărul total de automobile înregistrate pe malul drept al Nistrului în 1990, când parcul auto număra circa 144.000 de unități.

Datele prezentate de Ioniță arată că, la sfârșitul trimestrului III din 2026, parcul auto a ajuns la 926.400 de autoturisme, față de aproximativ 893.000 la sfârșitul anului trecut. Astfel, numai în primele nouă luni ale anului curent, numărul automobilelor aflate în evidență a crescut cu aproape 34.000 de unități.

Expansiunea pieței este vizibilă și în evoluția ultimilor cinci ani. Între 2020 și 2025, parcul auto a crescut de la 678.000 la aproape 893.000 de autoturisme, ceea ce reprezintă un avans net de 215.000 de unități. În aceeași perioadă, au fost procurate aproximativ 249.000 de automobile, în timp ce 34.000 au fost radiate din evidență.

Veaceslav Ioniță estimează că Republica Moldova ar putea atinge pragul de un milion de autoturisme în 2027, dacă ritmul actual de creștere se menține. Pentru anii următori, economistul consideră plauzibil un volum anual al importurilor de 50.000–60.000 de automobile, o parte destinate înlocuirii vehiculelor existente, iar altele extinderii parcului auto.

Creșterea cererii pentru automobile indică schimbări în comportamentul de consum și în capacitatea de cumpărare a populației. În același timp, extinderea parcului auto generează necesități suplimentare de investiții în infrastructura rutieră, parcări și transport public.

Economistul atrage atenția asupra unui dezechilibru structural: în timp ce numărul automobilelor a crescut de 113 ori față de 1970, capacitatea infrastructurii rutiere s-a extins într-un ritm mult mai lent. Această diferență riscă să accentueze blocajele de trafic și să majoreze costurile economice asociate mobilității urbane.

Potrivit lui Ioniță, deși numărul automobilelor este deja ridicat în raport cu infrastructura existentă, gradul de motorizare din Republica Moldova rămâne sub nivelul Uniunii Europene. Prin urmare, creșterea veniturilor și a cererii ar putea susține în continuare dezvoltarea pieței auto, dar și necesitatea unor investiții publice pentru adaptarea infrastructurii la noile condiții.

Republica Moldova se confruntă cu un deficit de personal calificat, deși o parte semnificativă a populației apte de muncă rămâne în afara pieței muncii. Potrivit unei analize realizate de Expert-Grup și prezentate în cadrul ședinței Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru din 21 octombrie, doar 55% dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani erau încadrate în câmpul muncii în 2025, comparativ cu media de 76,1% în Uniunea Europeană.

Stas Madan, director de program la Expert-Grup, a atras atenția că principala problemă a pieței muncii nu este șomajul, a cărui rată a fost de 3,8% în 2025, ci subutilizarea forței de muncă. Rata de inactivitate în rândul populației de 15 ani și peste ajunge la 58,2%, iar aproape un sfert dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani nu lucrează și nici nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională.

Potrivit estimărilor Expert-Grup, pentru ca rata de ocupare a populației de 20–64 de ani să ajungă la 61% până în 2030, ar fi necesară integrarea pe piața muncii a aproximativ 79.000 de persoane suplimentare. Experții consideră că politicile publice trebuie să se concentreze nu doar pe reducerea șomajului, ci și pe încurajarea persoanelor inactive să se angajeze.

În același timp, angajatorii reclamă dificultăți tot mai mari în identificarea personalului calificat. Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, a subliniat că deficitul de angajați limitează dezvoltarea companiilor, fiind necesară o corelare mai bună între competențele lucrătorilor și cerințele mediului de afaceri.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a anunțat că bugetul destinat măsurilor de stimulare a angajării a crescut de la 36 de milioane de lei în 2025 la 170 de milioane de lei în 2026, iar pentru 2027 este anticipată o majorare până la aproximativ 200 de milioane de lei. Resursele sunt destinate inclusiv programelor de calificare, recalificare și subvenționării locurilor de muncă.

Totodată, autoritățile urmăresc încadrarea oficială în câmpul muncii a aproximativ 25.000 de persoane anual. Potrivit datelor prezentate de minister, circa 18.000 de persoane au fost deja angajate în 2026.

Aceste provocări urmează să fie abordate prin Programul național de ocupare a forței de muncă pentru anii 2027–2030, aflat în etapa consultărilor. Documentul pune accent pe creșterea ocupării formale, îmbunătățirea condițiilor de muncă și extinderea oportunităților de angajare, inclusiv în regiunile țării.

Piața criptoactivelor din Republica Moldova intră într-o etapă nouă de reglementare. Comisia Națională a Pieței Financiare a inițiat, pe 21 octombrie, elaborarea a șase regulamente care vor detalia condițiile în care companiile vor putea furniza servicii cripto și obligațiile pe care le vor avea față de clienți. www.cnpf.md

Noile acte urmează să transforme prevederile generale ale Legii privind piața criptoactivelor în proceduri concrete. Acestea vor reglementa autorizarea furnizorilor de servicii cripto, notificarea intenției de a activa pe această piață, verificarea experienței și reputației persoanelor din conducere, precum și evaluarea investitorilor care vor să obțină participații importante în companiile din domeniu.

Un regulament separat va stabili cerințele pentru „cărțile albe” ale criptoactivelor. Aceste documente trebuie să prezinte caracteristicile activului, drepturile cumpărătorilor, riscurile și informațiile despre emitent. Scopul este ca persoanele care cumpără criptoactive să poată analiza informații prezentate într-un format standardizat, înainte de a investi bani.

Cel de-al șaselea regulament va viza reziliența operațională digitală a entităților supravegheate de CNPF. Vor fi stabilite cerințe privind administrarea riscurilor informatice, raportarea incidentelor și capacitatea companiilor de a continua să funcționeze în cazul atacurilor cibernetice sau al defecțiunilor tehnice.

CNPF acceptă propuneri și sugestii până pe 5 noiembrie 2026. Ulterior, proiectele propriu-zise vor fi publicate pentru consultare.

Inițierea elaborării regulamentelor nu înseamnă că prestatorii de servicii cripto pot solicita deja autorizarea. Documentele nu sunt încă aprobate, iar condițiile finale, termenele și procedurile vor putea fi cunoscute după publicarea proiectelor și încheierea procesului de consultare.

Republica Moldova ar trebui să atragă anual investiții străine directe de aproximativ 700 de milioane de dolari, echivalentul a circa 3% din PIB, pentru ca banii investiți să aibă un efect vizibil asupra productivității, salariilor și exporturilor. Estimarea a fost prezentată la Radio Moldova, de către economistul Stas Madan de la Expert-Grup.

Potrivit expertului, nu contează doar volumul investițiilor, ci și domeniile în care ajung banii. Investițiile orientate spre producție și export pot aduce tehnologii noi, pot crește productivitatea întreprinderilor și pot susține locuri de muncă mai bine plătite. În schimb, capitalul concentrat în activități destinate în principal pieței interne are un efect mai redus asupra transformării economiei.

Datele prezentate în cadrul emisiunii arată că aproximativ 60% din stocul actual al investițiilor străine este concentrat în sectorul financiar și comerț. În industria prelucrătoare, domeniu care poate genera produse cu valoare adăugată și exporturi, ajung numai 18% din investiții.

Madan consideră că Moldova trebuie să atragă mai multe investiții în procesarea produselor alimentare, industria electronică, tehnologie și IT. În sectorul tehnologic, miza este trecerea de la servicii bazate preponderent pe costul muncii la produse și soluții cu o valoare mai mare. Expertul a rezumat această nevoie prin obiectivul de a „vinde mai mult, nu om-zile”.

Pentru angajați și întreprinderile locale, schimbarea structurii investițiilor ar putea însemna o cerere mai mare pentru specialiști calificați, salarii mai competitive și contracte noi pentru furnizorii moldoveni. Aceste efecte nu apar însă automat: investitorii au nevoie de infrastructură, logistică funcțională și reguli clare și previzibile.

În primele nouă luni ale anului 2026, Invest Moldova a raportat facilitarea a 16 proiecte investiționale, cu o valoare potențială de peste 40 de milioane de euro și perspectiva creării a cel puțin 400 de locuri de muncă în perioada 2026–2027. Suma rămâne însă mult sub necesarul anual de aproximativ 700 de milioane de dolari indicat în discuția experților.

Dacă reprezinți o companie sau o organizație profesională, poți participa la consultările privind pozițiile Republicii Moldova în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Întâlnirea va avea loc pe 28 octombrie 2026, între orele 09:00 și 13:00, la Casa Guvernului din Chișinău.

Consultările vizează cinci capitole cu impact direct asupra activității firmelor: libera circulație a mărfurilor, prestarea serviciilor, dreptul societăților comerciale, politica industrială și antreprenorială, precum și protecția consumatorilor și a sănătății.

În termeni practici, sunt domeniile în care Republica Moldova trebuie să-și apropie legislația de normele europene. Pentru companii, procesul poate aduce cerințe noi pentru produsele introduse pe piață, prestarea serviciilor, funcționarea societăților comerciale și relația cu consumatorii.

În același timp, respectarea unor reguli comune poate simplifica accesul firmelor moldovenești pe piața UE. Antreprenorii pot folosi consultarea pentru a semnala costurile administrative, cerințele dificil de aplicat, necesitatea unor perioade de adaptare sau problemele specifice sectorului în care activează.

Participanților le vor fi prezentate principalele elemente ale pozițiilor de negociere și angajamentele pe care Republica Moldova urmează să și le asume pentru alinierea la legislația europeană. Firmele nu negociază direct cu Uniunea Europeană, însă pot transmite întrebări și propuneri autorităților care pregătesc și susțin poziția țării.

Pentru participare trebuie completat formularul de înregistrare⁠. Acesta solicită numele participantului, compania sau organizația reprezentată și adresa de e-mail. În formular pot fi introduse din timp și întrebările sau propunerile care urmează să fie discutate.

Negocierile pentru Clusterul 2 – „Piața internă” și Clusterul 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă” au fost deschise oficial pe 13 octombrie 2026. În anunț nu este indicată o dată-limită separată pentru înregistrare, astfel că firmele interesate ar trebui să completeze formularul înainte de eveniment.