Economia Republicii Moldova a crescut cu doar 0,6% în prima jumătate a anului 2026, însă producția de bunuri și servicii a rămas practic la nivelul anului trecut. Expertul economic Marin Gospodarenco arată că avansul modest al PIB a fost susținut în mare parte de creșterea impozitelor nete pe produse, inclusiv TVA și accize.
Potrivit analizei sale, valoarea adăugată generată de companii, agricultură și instituții nu a înregistrat o creștere față de aceeași perioadă din 2025. În schimb, impozitele nete pe produse au avansat cu 4,4%, iar această evoluție se reflectă în calculul PIB.
Unul dintre puținele motoare de creștere a fost exportul de bunuri, care a urcat cu peste 20% față de anul trecut. Industria prelucrătoare și sectorul energetic au avut, de asemenea, o contribuție pozitivă.
La polul opus, construcțiile au scăzut cu aproape 10%, iar investițiile în clădiri au coborât într-un ritm similar. În schimb, mai mulți bani au mers spre utilaje și echipamente, evoluție pe care expertul o consideră pozitivă pentru termenul mai lung.
Și sectorul IT a intrat pe minus, devenind unul dintre domeniile care au frânat creșterea.
Consumul populației a crescut ușor, însă avansul a venit din servicii. Cheltuielile pentru bunuri, inclusiv alimente, haine și produse pentru casă, au rămas aproape neschimbate.
Marin Gospodarenco atrage atenția că, în termeni reali, economia Republicii Moldova se află aproximativ la nivelul de acum cinci ani, după mai multe șocuri consecutive, inclusiv criza energetică, seceta și războiul din apropierea graniței.
În trimestrul II, PIB-ul a crescut cu 0,9%. Potrivit expertului, ritmul plasează Moldova sub media Uniunii Europene și sub evoluțiile înregistrate de Polonia și Bulgaria, dar peste România.