Moldovenii care au statut fiscal de nerezident ar putea ajunge să achite un impozit de 12% pentru bunurile primite în Republica Moldova prin moștenire sau donație. Asupra modificării atrage atenția avocata Doina Ioana Străisteanu, într-o postare publicată pe pagina Cabinetului Avocatei „Străisteanu Doina Ioana”.

Prevederea se regăsește în proiectul politicii fiscale pentru 2027. Documentul propune completarea articolului 71 din Codul fiscal, care stabilește veniturile nerezidenților obținute în Republica Moldova, cu o categorie nouă: „patrimoniul primit cu titlu de donație sau de moștenire”. Proiectul poate fi consultat aici.

Totodată, proiectul prevede o cotă de 12% pentru plățile direcționate persoanelor fizice și juridice nerezidente aferente veniturilor prevăzute la articolul 71, cu excepțiile indicate de Codul fiscal. Nota de fundamentare precizează separat că lista veniturilor impozabile ale nerezidenților urmează să fie extinsă prin includerea patrimoniului primit prin donație sau moștenire.

Avocata Doina Ioana Străisteanu susține că modificarea îi va afecta inclusiv pe moldovenii stabiliți peste hotare care au statut fiscal de nerezident și critică diferența de tratament dintre aceștia și moștenitorii rezidenți.

Ea oferă exemplul a doi copii care moștenesc un apartament de la același părinte. Unul locuiește în Republica Moldova, iar celălalt este stabilit de mai mulți ani în Italia, Franța, Germania sau România și are statut fiscal de nerezident. Potrivit interpretării prezentate de avocată, primul ar primi moștenirea fără această obligație fiscală, în timp ce al doilea ar urma să achite impozitul de 12%.

Străisteanu califică această diferență drept „discriminare” și susține că faptul că un membru al familiei locuiește peste hotare nu ar trebui să transforme moștenirea primită de la părinți într-o obligație fiscală diferită.

În același timp, documentele Ministerului Finanțelor explică măsura dintr-o altă perspectivă. În nota de fundamentare, autoritățile afirmă că ajustările privind impozitarea nerezidenților urmăresc crearea unui tratament fiscal echitabil între persoanele fizice și juridice rezidente și nerezidente.

Modificarea este deocamdată parte a proiectului politicii fiscale pentru 2027 și nu reprezintă încă o regulă fiscală definitivă. Dacă prevederea va fi adoptată în forma propusă, aceasta ar urma să producă efecte începând cu anul 2027.

Guvernul a aprobat proiectul noii Legi cu privire la investiții⁠, care va oferi investitorilor locali și străini condiții mai clare și mai previzibile de activitate, în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Noua lege urmărește să stimuleze investițiile în sectoare cu potențial ridicat de creștere și valoare adăugată, inclusiv tehnologii digitale, energie, infrastructură, sănătate, cercetare și inovare, investiții verzi și proiecte care contribuie la dezvoltarea regională.

Una dintre principalele noutăți este introducerea unui regim special pentru investițiile strategice. Procedurile administrative vor fi simplificate, iar Agenția de Investiții⁠ va funcționa ca punct unic de contact pentru investitori.

Pentru investițiile de cel puțin 25 de milioane de euro vor putea fi acordate facilități funciare, iar proiectele de minimum 50 de milioane de euro vor putea beneficia de Acorduri de investiții încheiate cu Guvernul Republicii Moldova.

Proiectul stabilește și criterii mai clare pentru acordarea facilităților investiționale, condițiile de aplicare și perioadele pentru care acestea pot fi oferite. Totodată, noua lege consolidează protecția juridică a investitorilor și reglementează modul de cooperare în cazul litigiilor internaționale.

„Investițiile au nevoie de reguli clare, predictibilitate și un cadru în care proiectele importante pentru economie să poată fi realizate mai ușor. Noua lege creează aceste condiții și introduce, pentru prima dată, un regim clar pentru investițiile strategice”, a declarat viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.

În 2025, investițiile în economia Republicii Moldova au ajuns la 41,4 miliarde de lei, în creștere cu 17,6% față de anul precedent. Activitatea investițională s-a intensificat în special în infrastructură și în dezvoltarea capacităților de producție.

Tot în 2025, Republica Moldova a atras investiții străine directe de aproximativ 409 milioane de euro, iar stocul total al investițiilor străine directe acumulate în economie a ajuns la circa 5,4 miliarde de euro. Cea mai mare parte a capitalului provine din țările Uniunii Europene, iar industria prelucrătoare rămâne unul dintre principalele domenii în care sunt direcționate investițiile străine.

Vei putea efectua unele operațiuni valutare de capital de până la 100.000 de euro fără să mai obții autorizarea Băncii Naționale a Moldovei. Guvernul a aprobat proiectul de modificare a Legii privind reglementarea valutară, care majorează de zece ori plafonul actual și simplifică mai multe proceduri pentru rezidenți.

În prezent, pentru o serie de operațiuni valutare de capital, pragul până la care nu este necesară autorizarea BNM este de 10.000 de euro. Proiectul prevede majorarea acestuia la 100.000 de euro, iar de la 1 ianuarie 2028 – la 250.000 de euro. Noile limite se vor aplica după intrarea în vigoare a modificărilor, dacă proiectul va fi adoptat de Parlament.

Schimbarea vizează, între altele, cumpărarea unor instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și credite, oferirea garanțiilor, anumite donații și împrumuturi între persoane fizice, dar și deschiderea în străinătate a unor conturi legate de credite sau garanții.

Pentru unele operațiuni, autorizarea BNM ar urma să fie eliminată complet. Este cazul cumpărării de către rezidenți a instrumentelor financiare străine admise pe piața de capital și piața monetară din Republica Moldova, precum și al anumitor împrumuturi acordate nerezidenților de societăți de investiții, organizații de creditare nebancară și companii de asigurări.

Proiectul simplifică și regulile pentru creditele contractate din străinătate. Rezidenții nu vor mai trebui să notifice BNM pentru anumite împrumuturi și credite primite de la nerezidenți. În prezent, notificarea este necesară dacă suma depășește 10.000 de euro, iar la rambursare trebuie prezentată băncii confirmarea BNM privind luarea creditului la evidență.

O altă schimbare îi vizează pe cei care emigrează. Dacă ești rezident al Republicii Moldova și te stabilești cu domiciliul peste hotare, vei putea deschide un cont la o bancă din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada procesului de emigrare.

Modificările permit, de asemenea, achitarea în valută străină în anumite spații comerciale din aeroporturile internaționale, după trecerea controlului vamal și de frontieră, precum și la bordul aeronavelor care operează curse internaționale și în unele puncte internaționale de trecere a frontierei.

Liberalizarea nu înseamnă însă eliminarea controalelor privind proveniența banilor. Regulile pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului rămân în vigoare, iar BNM va putea continua să colecteze informații despre operațiunile valutare prin alte mecanisme.

Proiectul face parte din procesul de liberalizare treptată a circulației capitalului și de apropiere a legislației Republicii Moldova de normele Uniunii Europene. Documentul prevede că majoritatea modificărilor vor intra în vigoare la o lună după publicarea legii în Monitorul Oficial, după parcurgerea procedurii parlamentare.

Controalele privind munca nedeclarată și salariile „în plic” au dus, în prima jumătate a anului, la stabilirea unor obligații suplimentare de milioane de lei. Serviciul Fiscal de Stat susține că a intensificat atât verificările, cât și măsurile de conformare voluntară în rândul angajatorilor.

În primele șase luni din 2026, Serviciul Fiscal de Stat a efectuat 5.203 vizite fiscale la agenți economici din sectoare considerate cu risc sporit de neconformare și a organizat 62 de seminare pentru angajați și angajatori.

În paralel cu acțiunile de informare, Fiscul a continuat controalele în cazurile în care măsurile de conformare voluntară nu au avut rezultatele așteptate. În total, au fost constatate 88 de cazuri de încălcare a legislației în domeniul raporturilor de muncă.

În urma controalelor, au fost calculate suplimentar la buget obligații aferente plăților salariale, penalități și amenzi în valoare totală de 16,2 milioane de lei, dintre care 8,4 milioane de lei au fost deja achitate.

Totodată, agenții economici vizați de măsurile de conformare au declarat în primele șase luni obligații aferente plăților salariale de 524,5 milioane de lei, cu 29,48% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cea mai mare parte a sumei revine contribuțiilor de asigurări sociale, de 313,6 milioane de lei. Alte 95,3 milioane de lei reprezintă impozitul pe venit din salarii, iar 115,5 milioane de lei – primele de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Per total, în perioada ianuarie–iunie 2026, la Bugetul Public Național au fost încasate 25,5 miliarde de lei din obligațiile aferente plăților salariale, cu 10,42% mai mult față de perioada similară din 2025.

Acțiunile sunt desfășurate în cadrul planului „Declară, Achită Legal Salariul”, prin care SFS urmărește reducerea muncii nedeclarate și a plăților salariale neoficiale.

Peste 15 mii de moldoveni aflați în căutarea unui loc de muncă s-au angajat de la începutul anului 2026 cu sprijinul subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Potrivit datelor ANOFM, până în prezent au fost plasate în câmpul muncii 15.083 de persoane, dintre care 4.525 erau înregistrate ca șomeri. Alte 346 de persoane au fost angajate ca zilieri sau pe perioade determinate de până la trei luni.

Femeile reprezintă 42,1% din totalul persoanelor angajate, respectiv 6.343 de persoane. Totodată, 2.760 de persoane aveau cel puțin 55 de ani, iar 255 erau persoane cu dizabilități. Printre cei care și-au găsit un loc de muncă se numără și migranți reveniți în țară și persoane de etnie romă.

În cazul celor 4.525 de șomeri care s-au angajat, mai mult de jumătate sunt femei, iar aproape 59% provin din mediul rural. Tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani reprezintă 27,8%, adică 1.258 de persoane.

Cele mai multe angajări au fost înregistrate în zona serviciilor colective, sociale și personale – 34,2% din total. Agricultura a atras 17,5% dintre persoanele angajate, iar comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 14,4%.

Industria a reprezentat alte 10,1% din angajări, urmată de administrația publică – 5,8%, construcții – 4%, sănătate și asistență socială – 3,8%, învățământ – 2,7% și transporturi, depozitare și comunicații – 2,2%.

Datele arată că serviciile, agricultura și comerțul concentrează cea mai mare parte a angajărilor realizate prin intermediul ANOFM în acest an.

Valoarea achizițiilor publice din Republica Moldova a ajuns în 2025 la 17,32 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Datele apar într-un infografic publicat de IDIS „Viitorul”, realizat în cadrul proiectului de sprijinire a reformei achizițiilor publice din Moldova.

Potrivit datelor prezentate de IDIS „Viitorul”, volumul achizițiilor publice a crescut considerabil față de anii precedenți. În 2024, valoarea acestora era de 13,32 miliarde de lei, iar în 2023 – de 12,36 miliarde de lei.

Din totalul înregistrat anul trecut, 9,22 miliarde de lei au reprezentat contracte pentru lucrări, 5,9 miliarde de lei – achiziții de bunuri, iar alte 2,2 miliarde de lei – servicii.

Datele arată și o creștere rapidă a contractelor de lucrări publice. Valoarea acestora s-a majorat de la 4,52 miliarde de lei în 2023 la 9,22 miliarde de lei în 2025, ceea ce înseamnă că s-a dublat în doar doi ani.

În același timp, aproximativ 14 miliarde de lei din achizițiile realizate în 2025 au fost atribuite prin licitații deschise. Alte circa 1 miliard de lei au fost contractate prin procedura de negociere fără publicare.

Conform infograficului, 12,3% dintre procedurile de achiziții publice din 2025 au fost anulate.

IDIS „Viitorul” mai arată că achizițiile publice reprezintă aproximativ 13% din totalul cheltuielilor publice ale Republicii Moldova și circa 5% din PIB. Spre comparație, la nivelul țărilor OECD, achizițiile publice reprezintă în medie aproximativ 30% din cheltuielile guvernamentale și 12,7% din PIB.

Evoluția din ultimul deceniu arată o creștere semnificativă a pieței. Dacă în 2015 valoarea achizițiilor publice era de 6,46 miliarde de lei, în 2025 aceasta a depășit 17 miliarde de lei, fiind de aproape 2,7 ori mai mare.

Infograficul a fost elaborat de IDIS „Viitorul”, în cadrul proiectului „Sprijinirea reformei achizițiilor publice din Moldova în contextul aderării la UE”, finanțat de Uniunea Europeană. Sursa datelor utilizate în material o constituie rapoartele statistice ale Agenției Achiziții Publice și informațiile de pe tender.gov.md.

Integrarea economică europeană nu înseamnă doar apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Pentru mediul de afaceri, aceasta înseamnă acces la o piață de peste 450 de milioane de consumatori, reguli și standarde comune, un climat investițional mai predictibil și oportunități sporite pentru dezvoltarea companiilor.

În cadrul Moldova Business Week 2026, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri, investitori, instituții financiare și experți economici vor analiza impactul integrării economice europene asupra competitivității companiilor din țara noastră. Agenda va include sesiuni dedicate accesului la piața europeană, atragerii investițiilor, dezvoltării exporturilor și armonizării standardelor generate de reformele economice aflate în desfășurare.

Experiența statelor care au parcurs deja acest proces arată că integrarea europeană poate accelera dezvoltarea mediului de afaceri și poate crea condiții mai favorabile pentru investiții și exporturi.

Polonia este unul dintre cele mai relevante exemple. Potrivit unei analize realizate de Institutul Economic Polonez, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, PIB-ul real pe cap de locuitor al Poloniei era cu aproximativ 40% mai mare decât ar fi fost într-un scenariu în care țara nu ar fi aderat la UE.

În aceeași perioadă, valoarea exporturilor de servicii ale celor opt state din Europa Centrală și de Est care au aderat la UE în 2004 a crescut de 3,5 ori între 2005 și 2022. Totodată, aceste țări au atras, cumulativ, aproape 630 de miliarde de dolari în investiții străine directe între 2004 și 2022.

Și România reprezintă un bun exemplu. De la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, a crescut de la 44% din media Uniunii Europene la aproximativ 78% în 2024. Această evoluție reflectă un proces accelerat de convergență economică, desfășurat în contextul creșterii investițiilor, dezvoltării exporturilor și integrării în lanțurile valorice europene.

Republica Moldova avansează, la rândul său, pe calea integrării economice europene. Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial al țării. Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2025, 67,5% din exporturile de mărfuri ale Republicii Moldova au fost direcționate către statele membre ale Uniunii Europene, iar 54,1% din importurile de mărfuri au provenit din spațiul comunitar.

Totodată, Planul de Creștere pentru Republica Moldova, susținut de Uniunea Europeană cu până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, creează premise pentru atragerea investițiilor, modernizarea infrastructurii și consolidarea competitivității economiei, în paralel cu implementarea reformelor prevăzute în Agenda de reforme.

Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții: „Integrarea economică europeană creează condiții mai bune pentru dezvoltarea companiilor din Republica Moldova. Vorbim despre acces la piețe, investiții, standarde care facilitează comerțul și un mediu de afaceri mai competitiv. Este important ca antreprenorii și investitorii să înțeleagă cum pot valorifica aceste beneficii și să identifice instrumentele care îi pot ajuta să se dezvolte.”

Care sunt avantajele concrete ale integrării economice europene pentru companii?

Acces la noi piețe

Companiile beneficiază de un acces mai facil la piața europeană, ceea ce le permite să își diversifice piețele de desfacere, să ajungă la noi clienți și să își extindă activitatea dincolo de granițele Republicii Moldova. 

Integrarea în lanțurile valorice europene

Companiile locale pot deveni furnizori sau parteneri ai unor companii internaționale, participând la procese de producție, servicii și distribuție desfășurate în mai multe state europene. 

Creșterea încrederii investitorilor

Un cadru economic aliniat la standardele europene și un proces continuu de reforme sporesc încrederea investitorilor, ceea ce poate conduce la atragerea de investiții noi, dezvoltarea unor proiecte de amploare și crearea de locuri de muncă. 

Acces la instrumente de finanțare și programe de sprijin

Companiile pot beneficia de fonduri europene, programe de dezvoltare, garanții financiare și alte instrumente care susțin investițiile, inovarea, digitalizarea și creșterea competitivității. 

Un mediu de afaceri mai predictibil

Armonizarea legislației și a standardelor cu cele ale Uniunii Europene contribuie la reguli mai clare și mai stabile, reducând incertitudinile și oferind companiilor un cadru favorabil pentru planificarea investițiilor și dezvoltarea pe termen lung. 

Creșterea competitivității

Adoptarea standardelor europene și accesul la tehnologii, know-how și parteneriate internaționale contribuie la creșterea calității produselor și serviciilor, ajutând companiile să concureze mai eficient pe piețele europene și globale.

Într-un context economic în continuă schimbare, integrarea europeană nu mai reprezintă doar un obiectiv strategic, ci și un avantaj major pentru companiile care vor să crească, să atragă investiții și să își extindă prezența pe piețele internaționale.

Moldova Business Week 2026 își propune să aducă această discuție în prim-plan și să ofere mediului de afaceri informații, exemple și conexiuni care pot fi transformate în oportunități concrete. Astfel, pe parcursul celor cinci zile ale evenimentului, cei prezenți vor putea participa la forumuri tematice, sesiuni de dialog, întâlniri B2B și dezbateri dedicate mediului de afaceri.

Înregistrările pentru Moldova Business Week 2026 sunt deschise pe platforma oficială www.mbw.md.