Creditele și depozitele au generat cele mai multe nemulțumiri ale consumatorilor de servicii financiare în trimestrul al doilea din 2026. Din cele 463 de reclamații examinate de Comisia Națională a Pieței Financiare, 372 au vizat acest segment, iar intervențiile autorității au dus la restituirea sau anularea unor sume de peste 145 de mii de lei, potrivit noului Buletin privind protecția consumatorului publicat de CNPF.

Creditele și depozitele au adunat cele mai multe reclamații

În perioada 1 aprilie – 30 iunie, peste 80% dintre reclamațiile examinate de CNPF au vizat creditele și depozitele.

Consumatorii au semnalat în special probleme legate de modul de calcul al dobânzilor și al altor costuri, obligațiile de plată, clauze contractuale considerate abuzive și practici comerciale incorecte.

În urma examinării petițiilor și a intervențiilor CNPF, consumatorilor le-au fost restituite sau anulate 145.311 lei.

Dobânzi calculate greșit și DAE prezentată incorect

CNPF a finalizat și un control tematic desfășurat la bănci și prestatori nebancari de servicii de plată.

Printre abaterile constatate în domeniul creditării se numără calcularea eronată a ratei lunare a dobânzii și prezentarea DAE pe baza unei rate promoționale aplicate pentru întreaga durată a contractului, practică ce poate crea consumatorului o imagine greșită asupra costului total al împrumutului.

Autoritatea a cerut băncilor să recalculeze dobânzile în cazurile unde au fost identificate nereguli și, dacă este necesar, să restituie sumele încasate nejustificat. Totodată, băncile trebuie să-și revizuiască întregul portofoliu de credite acordate consumatorilor pentru a identifica situații similare.

Probleme și la serviciile de plată

Verificările au scos la iveală și clauze contractuale neconforme în domeniul serviciilor de plată.

În unele contracte, răspunderea consumatorului pentru operațiuni neautorizate era stabilită la până la 2.500 de lei, deși plafonul legal este de 500 de lei.

CNPF a identificat și situații în care termenul pentru contestarea unei operațiuni era redus la câteva zile sau luni, în condițiile în care legea oferă consumatorului un termen de până la 13 luni de la debitarea contului.

Prestatorilor le-a fost cerut să reexamineze reclamațiile respinse în baza unor astfel de clauze și să ramburseze sumele suportate de consumatori peste plafonul legal.

Întârzieri la plata despăgubirilor RCA

În sectorul asigurărilor, CNPF a analizat peste 22.000 de dosare de daună RCA gestionate de nouă companii.

Doar 54,4% dintre acestea au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în 1.239 de cazuri asigurătorii au depășit termenul legal maxim de 90 de zile pentru plata despăgubirii.

În alte peste 5.000 de cazuri a fost depășit termenul de zece zile lucrătoare dintre emiterea deciziei și plata efectivă a despăgubirii.

În urma reclamațiilor din sectorul asigurărilor, consumatorilor le-au fost acordate despăgubiri suplimentare de aproximativ 52.600 de lei.

Reguli noi pentru reclamații și RCA

CNPF a aprobat în trimestrul II și noi reguli privind gestionarea reclamațiilor consumatorilor. Din 1 octombrie 2026, furnizorii de servicii financiare vor trebui să aplice proceduri mai clare și uniforme pentru recepționarea și soluționarea acestora.

Totodată, a fost aprobat mecanismul de decontare directă în RCA, care va permite persoanei păgubite să gestioneze dosarul de daună direct cu propriul asigurător, contra unui cost suplimentar, fără a se adresa companiei persoanei vinovate.

Asigurătorii au termen până la 27 noiembrie 2026 pentru a încheia acordurile necesare funcționării mecanismului.

Pe lângă reclamațiile examinate, CNPF precizează că a oferit în trimestrul al doilea asistență consumatorilor și prin intermediul a peste 500 de apeluri telefonice.

Numărul plângerilor depuse de consumatori a crescut puternic în prima jumătate a anului. În ianuarie–iunie 2026, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC) a înregistrat 1.275 de petiții și sesizări, cu 77,8% mai multe față de aceeași perioadă din 2025, arată datele instituției.

În primul semestru al anului trecut, consumatorii depuseseră 717 sesizări. Astfel, într-un singur an, numărul acestora a crescut cu 558.

Cele mai multe reclamații din 2026 au vizat serviciile prestate necorespunzător, categorie în care au fost înregistrate 572 de petiții. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, numărul acestora s-a majorat cu 296, ceea ce reprezintă o creștere de 107,2%.

Pe locul următor se află produsele nealimentare neconforme, pentru care au fost depuse 428 de sesizări.

Alte 212 reclamații au vizat regulile de comerț, inclusiv comercializarea produselor alimentare și serviciile de alimentație publică. Numărul acestora a crescut cu 94 față de primul semestru din 2025, respectiv cu 79,7%.

În domeniul metrologiei și al produselor petroliere au fost înregistrate alte 63 de petiții.

Datele arată că, în prima jumătate a anului 2026, nemulțumirile consumatorilor au crescut în special în zona serviciilor, unde numărul reclamațiilor s-a dublat față de anul precedent.

O companie din Chișinău, activă în domeniul construcțiilor, este bănuită că ar fi prejudiciat bugetul cu aproximativ 3 milioane de lei prin nedeclararea unor venituri încasate pe parcursul anului 2025. În cadrul cauzei, ofițerii Serviciului Fiscal de Stat, sub conducerea PCCOCS, au efectuat patru percheziții.

Potrivit informațiilor prezentate de autorități, compania ar fi încasat bani de la persoane fizice și juridice fără ca toate sumele să fie reflectate în evidența contabilă.

Ulterior, în declarațiile fiscale ar fi fost raportate date care nu corespundeau veniturilor reale ale companiei, fapt care ar fi dus la apariția unei obligații fiscale neachitate estimate la circa 3 milioane de lei.

În cadrul investigației au fost efectuate patru percheziții la oficii, domicilii și în mijloacele de transport ale persoanelor cu funcții de decizie din companie.

Ofițerii au ridicat bani în lei și valută străină, telefoane mobile, calculatoare, documente contabile, înscrisuri de lucru, borderouri și devize de cheltuieli.

Investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cauzei. Persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

În Republica Moldova sunt semnalate tot mai multe fraude în care escrocii nu se limitează la furtul banilor din conturi, ci își conving victimele să-și vândă apartamentele, să retragă economiile sau chiar să se împrumute, după care să transmită banii unor curieri. Schema este construită în jurul unor pretinse probleme bancare sau anchete oficiale și poate continua săptămâni întregi, potrivit unei analize realizate de Victor Cernomorcenco, specialist în piața imobiliară și reprezentant Acces Imobil.

Într-unul dintre cazurile documentate de Poliție, un bărbat de 68 de ani din Chișinău a fost contactat de persoane care s-au prezentat drept angajați ai Băncii Naționale a Moldovei. Acesta a fost convins să vândă două apartamente, să folosească economiile proprii și să împrumute bani de la rude.

În final, victima le-a transmis escrocilor 2,1 milioane de lei, în trei tranșe, prin intermediul unui curier.

Într-un alt caz, o femeie de 73 de ani din Durlești a fost ținută în contact telefonic cu escrocii timp de aproximativ o lună. Persoanele s-au prezentat drept polițiști și i-au spus că pe numele ei ar fi fost contractat un credit. Sub pretextul că trebuie să-și protejeze bunurile, femeia a fost convinsă să-și vândă apartamentul și să transmită 61.000 de euro unui curier.

De regulă, schema începe cu un apel prin care victima este anunțată despre o presupusă problemă: o tentativă de furt din cont, un credit contractat pe numele său, o procură suspectă sau implicarea într-o operațiune ilegală.

Ulterior, în discuție pot apărea mai multe persoane care pretind că reprezintă banca, BNM, Poliția, SIS sau alte instituții. Prin această succesiune de apeluri, escrocii încearcă să creeze impresia unei proceduri oficiale și să determine victima să acționeze rapid.

Presiunea poate ajunge până la solicitarea de a retrage economiile, de a contracta credite sau de a vinde bunuri imobile. Banii sunt apoi preluați în numerar de persoane prezentate drept curieri.

Un alt element frecvent al schemei este solicitarea de a păstra conversația secretă. Victimei i se spune să nu discute cu rudele sau cu alte persoane despre presupusa „operațiune”, tocmai pentru a reduce șansele ca frauda să fie descoperită înainte ca banii să fie transmiși.

Specialiștii recomandă ca orice apel în care o persoană pretinde că reprezintă o instituție și solicită urgent bani, retrageri, credite sau vânzarea unei proprietăți să fie tratat drept un semnal major de alarmă.

Într-o asemenea situație, conversația trebuie întreruptă, iar informația verificată separat, folosind datele oficiale de contact ale instituției invocate. Nu trebuie comunicate date bancare, coduri primite prin SMS, copii ale actelor de identitate sau documente de proprietate.

De asemenea, înainte de orice decizie financiară importantă este recomandată consultarea unei persoane apropiate. Dacă banii sau datele au fost deja transmise, victima trebuie să contacteze imediat banca și să sesizeze Poliția la 112, păstrând mesajele, numerele de telefon și orice alte dovezi ale comunicării cu escrocii.

Analiza a fost realizată de Victor Cernomorcenco, specialist în domeniul imobiliar din Chișinău și reprezentant Acces Imobil.