Avocații fostului bancher elvețian Bradley Birkenfeld (foto), care a stat 31 de luni la închisoare, au anunțat că Fiscul american îi va plăti acestuia nu mai puțin de 104 milioane de dolari, reprezentând plata serviciilor sale de informator, scrie manager.ro.           

Informațiile pe care Birkenfeld le-a furnizat guvernului american se referă la ingineriile secrete desfășurate în cadrul băncii elvețiene UBS, unde bancherul îi ajuta pe clienții săi americani să-și plaseze averile în paradisuri fiscale, pentru a evita plata taxelor.

Anunțul de marți reprezintă un revers incredibil al monedei pentru Birkenfeld, care a fost eliberat în luna august din arest, după ispășirea unei pedepse de 31 de luni, sub aspectul săvârșirii unor fapte de evaziune fiscală.

Actualmente, Bradley Birkenfeld se află în arest la domiciliu. Bancherul informator nu a putut participa la conferința de presă în cadrul căreia a fost anunțată „recompensa guvernamentală” de $104 milioane, deoarece condițiile eliberării sale nu permiteau acest lucru.

Informațiile oferite de Birkenfeld au cântărit mult

Avocatul lui Birkenfeld, Stephen Kohn, a declarat că informațiile furnizate de fostul bancher elvețian către Fiscul american au determinat inclusiv o amendă de 780 milioane de dolari, pe care fostul său angajator, banca UBS, a fost nevoit să o achite către SUA.

Mai mult, dezvăluirile lui Birkenfeld au determinat 35.000 de contribuabili să participe într-un program de amnistie, oferindu-se voluntari să repatrieze sumele depozitate în mod fraudulos în paradisurile fiscale. Kohn a mai spus că Fiscul a reușit să recupereze peste 5 miliarde de dolari datorită informatorului Birkenfeld, reprezentând taxe retroactive, amenzi și penalități, care ar fi rămas altfel neachitate și mai ales necunoscute de guvernul american.

Informațiile lui Birkenfeld au condus și la primele „cutremure” masive în binecunoscutul sistem bancar secretos al Elveției; ca urmare, guvernul elvețian a schimbat mecanismul tratatului fiscal cu SUA. UBS a furnizat numele a peste 4.900 de contribuabili americani care dețineau sume ascunse în offshore-uri. Investigațiile privind aceste conturi înca sunt în desfășurare.

Într-un interviu acordat CNBC în 2011, pe când se afla în inchisoare, Birkenfeld a subliniat valoarea pe care a avut-o ca informator: „Îi cunoșteam pe ceilalți bancheri. Cunoșteam restul băncilor. Și cunoșteam headhunterii”, a declarat Birkenfeld la acea vreme. „Știam exact cine făcea afacerile respective”.

Decizia guvernului SUA de a-l pricopsi pe bancherul informator Bradley Birkenfeld ar putea reprezenta un impuls pentru alți „oameni din interior”, gata oricând să vândă informații către stat, în schimbul unor recompense foarte generoase.

Cea mai mare bancă din Rusia a făcut un pas surprinzător pentru întreaga societate – a decis să facă un film despre problemele cu care se confruntă banca la moment.

În acest film, care este compus din mai multe episoade, angajații băncii și clienții acesteia povestesc deschis despre problemele băncii și măsurile care se întreprind pentru a ameliora situația.

Filmările au avut loc în 8 orașe din Rusia. Au fost efectuate sondaje în stradă pentru a afla părerea oamenilor despre bancă. La filmări au participat 17 angajați ai băncii(conducători a diferitor departamente și simpli angajați), experți din diferite domenii și vizitatorii portalului banki.ru care au povestit despre experiențele lor în calitate de client Sberbank.

La moment sunt 8 episoade, fiecare din ele având o temă sau problemă specifică a băncii – rândurile/cozile interminabile, filialele, bancomatele, skimmingul, fraudele întâmpinate ș.a.

Fiecare episod conține nu doar problemele clienților și soluțiile oferite, dar și sfaturi utile pentru totți utlizatorii serviciilor bancare. Mai jos puteți urmări filmul prezentat de către Sberbank.

Episodul 1 – dedicat rândurilor mari și măsurile întreprinse de bancă.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Episodul 2 – despre filialele băncii.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Episodul 3 – despre bancomatele și terminalele băncii

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Episodul 4 – despre skimming.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Episodul 5 – despre fraudele „telefonice” asupra clienților băncii.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Episodul 6 – despre măsurile de securitate la utilizarea online a serviciilor băncii.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Episodul 7 – despre phishing, alte metode de fraudare a conturilor de card.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Episodul 8 – despre lupta cu fraudele bancare.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Un nou guvernator al Băncii Angliei(foto) va fi selectat până la finele acestui an în urma unui „concurs deschis şi corect”, a declarat marţi şeful Trezoreriei britanice, George Osborne, anunță Income Magazine cu referire la Reuters.

George Osborne a mai declarat în faţa Camerei Comunelor că, începând de vineri, vor fi publicate în presa anunţuri prin care cei interesaţi să fie succesorul lui Mervyn King vor putea aplica pentru postul de guvernator al Băncii Angliei.

Este pentru prima dată când vor fi publicate anunţuri în presă pentru postul de guvernator al Băncii Angliei, care în mod normal este ocupat de o persoană desemnată de regină la recomandarea şefului Trezoreriei şi a primului ministru.

„Am decis ca desemnarea succesorului lui Mervyn King se va face printr-un concurs deschis şi corect. Pentru prima dată în istorie vor fi publicate anunţuri în presă pentru acest post”, a declarat Osborne în faţa parlamentului.

„Intenţionăm să anunţăm numele candidatului selecţionat până la finele anului”, a adăugat Osborne.

Vice-guvernatorul BoE (Bank of England), Paul Tucker, preşedintele Autorităţii de supraveghere a serviciilor financiare, Adair Turner şi cel mai important funcţionar public din Marea Britanie, Gus O’Donnell, se numără printre numele vehiculate ca posibili succesori ai lui Mervyn King.

O serie de funcţionari de rang înalt de la Trezorerie şi Banca centrală vor intervieva candidaţii după data de 8 octombrie, când se va încheia depunerea de candidaturi. Candidatul selecţionat va trebuie să răspundă la întrebări din partea membrilor comisiei financiare din parlament.

Mervyn King urmează să se retragă din funcţia de guvernator al BoE la data de 30 iunie 2013 după două mandate de câte cinci ani. Succesorul său va avea un mandat de opt ani şi va avea responsabilităţi mai mari în domeniul reglementări sectorului financiar pe lângă responsabilităţile în domeniul politici monetare, menționează Agerpres.

Punerea în practică a unei supervizări bancare europene, de la începutul anului 2013, este „necesară şi posibil㔑, a declarat recent comisarul european însărcinat cu serviciile financiare, Michael Barnier, în marja unui forum economic care se desfăşoară în Italia, scrie money.ro cu referire la AFP.

„Cred că este necesar şi posibil, am lucrat serios întreaga vară, în câteva săptămâni, după decizia de la sfârşitul lui iunie a şefilor de stat”, a răspuns Barnier ziariştilor care l-au întrebat dacă această supervizare ar putea deveni operaţională de la începutul anului viitor.

Barnier urmează să prezinte miercuri, în faţa Parlamentului European de la Strasbourg, marile linii ale planului privind crearea unei autorităţi unice de supervizare bancară, ale cărui principii au fost stabilite cu prilejul summitului european de la finele lunii iunie. Aceasta este condiţia necesară pentru ca viitorul fond de salvare permanentă din zona euro, aşa-numitul MES, să poată să împrumute direct băncilor fără ca operaţiunea să se facă prin intermediul statelor, evitând astfel creşterea datoriilor acestora.

„Suntem la începutul lunii septembrie, vom face această propunere foarte rapid, fără improvizaţii, pentru ca miniştrii de finanţe, Parlamentul European să poată să o adopte înainte de sfârşitul anului, pentru ca această supervizare integrată să devină efectivă şi operaţională la începutul anului viitor”, a explicat Barnier.

Potrivit unui proiect al Comisiei Europene, dezvăluit vineri de cotidianul italian Il Sole 24 Ore, Banca Centrală Europeană (BCE) va primi misiunea de a superviza ansamblul băncilor din zona euro şi va avea responsabilităţi în acordarea şi retragerea licenţelor instituţiilor de credit.

Marile bănci de investiții din Europa, printre care Nomura, Credit Suisse și UBS, vor să apeleze la concedieri, pentru a se adapta la situația actuală, în care veniturile scad și constrângerile juridice sunt tot mai numeroase, scrie manager.ro.

Directorii de bănci, headhunterii și analiștii spun că disponibilizările vor fi cele mai serioase, de la începutul crizei și până în prezent, după o vară dezamăgitoare pentru investitorii din toată lumea.

Un headhunter a declarat că multe bănci de investiții vor avea un personal cu 20% mai mic pe piețele de capital și în diviziile de consiliere de la nivelul Europei, până la finele anului, față de 2011.

„Piața nu a fost niciodată într-o stare mai proastă. Bancherii și-au pierdut demult încrederea în bănci și acum își pierd încrederea în ei înșiși, în șansa lor„, a explicat un reputat consilier bancar.

Printre băncile care vor disponibiliza angajați se numără Nomura din Japonia, care va „tăia” câteva sute de locuri de muncă în Europa, dorind să realizeze o economie de $1 miliard.

Cea mai mare bancă elvețiană, UBS, care a disponibilizat deja 2.000 de angajați în 2011, înaintea rivalilor săi, după pierderea de 2,3 miliarde dolari, cauzată de activitățile financiare neautorizate, dorește să își reducă și mai drastic personalul.

La Credit Suisse, surse din interior estimează că economisirea a $1 miliard va fi realizată doar după disponibilizarea a 1.000 de angajați, majoritatea provenind din divizia de investiții bancare.

Analiștii se așteaptă că și Deutsche Bank și Barclays să disponibilizeze angajați, în acest an. Deutsche a anunțat în urmă cu 2 luni că își va diminua personalul cu 1.900 de angajați.

Anul acesta, cele mai mari 10 bănci de investiții își vor reduce personalul de la birouri din diviziile de vânzări și trading, consiliere și piețe de capital cu 4%, potrivit Coalition, o firmă de cercetare.

Albert Laverge, șeful diviziei de cercetare a bunelor practici ale instituțiilor bancare globale de investiții, în cadrul Egon Zehnder, pune punctul pe I: „Băncile se restructurează și renunță la personalul din unele sectoare, pentru a investi în altele”.

Plățile contactless vor schimba universul afacerilor și al consumatorilor din toată Europa, a declarat CEO-ul Visa Europe.

Cunoscute drept „wave and pay” sau „tap and go”, aceste plăți fără bani sau alte instrumente pot fi utilizate la achitarea zilnică a unor produse, precum un ziar, o cafea, o revistă etc, prin simpla trecere a unui card sau a smartphone-ului prin câmpul unui cititor electronic, scrie manager.ro cu refrire la CNN.

Conceptul este construit în așa fel încât să permită utilizatorului să economisească timp (poate chiar și bani). Astfel, el nu va mai fi nevoit să caute „marunțiș” prin buzunare sau prin geantă.

Peter Ayliffe (foto), CEO-ul Visa Europe, estimează că tehnologia plăților cashless va depăși metodele convenționale, în următorii 10 ani.

„Am făcut această presupunere, că până în 2020, peste 50% din tranzacțiile noastre se vor desfășura prin intermediul telefoanelor mobile”, a spus Ayliffe.

„Timp de 50 de ani, am avut această bucată de plastic. Este modernă, este mai sigură, am actualizat-o, dar timp de 50 de ani, am transportat după mine aceeași bucată de plastic. Dintr-o dată, am descoperit că pe viitor, nu voi mai fi nevoit să port cardul după mine, deoarece pot folosi smartphone-ul. Acest lucru schimbă radical modul de gândire„.

Această revoluție presupune însă instalarea unei noi infrastructuri în bănci și magazine, care să faciliteze modalitățile moderne de plată. „Noi facem posibil acest lucru”, a declarat Ayliffe.

„Trebuie să determini fiecare retailer să își modifice sistemele computerizate, pentru a accepta plăți contactless”.

„Trebuie să determini fiecare bancă să emită carduri contactless. Trebuie să colaborezi cu operatorii telefonici și cu furnizorii de internet, pentru a construi infrastructura necesară. În domeniul instrumentelor de plată, nimic nu se petrece peste noapte”, a mai spus șeful Visa Europe.

Vezi mai jos întregul interviu oferit de Peter Ayliffe pentru CNN.

Rusia îşi va întări sectorul financiar prin fuziuni între bănci, a afirmat preşedintele Rusiei Vladimir Putin, comentariile sale sugerând că băncile controlate de stat îşi vor întări dominaţia asupra sectorului, scrie capital.ro.

„Ne vom consolida băncile, dar nu o vom face rapid”, a afirmat Putin la forul de afaceri în Vladivostok, dând asigurări că nu vor exista fuziuni „forţate”, anunţă Agerpres.

De asemenea, oficialul rus şi-a reafirmat angajamentul de a menţine un flux liber de capital către Rusia, care s-a confruntat cu ieşiri masive de capital din cauza crizei financiare.

Declaraţiile lui Putin reflectă sprijinul pentru marile bănci controlate de stat – Sberbank şi VTB – faţă de instituţiile de creditare din străinătate.

Luni, grupul bancar suedez Handelsbanken a cerut Băncii Centrale a Rusiei să-i anuleze licenţa bancară deoarece a decis să-şi înceteze operaţiunile şi să se retragă de pe piaţa din Rusia. Svenska Handelsbanken, a doua mare bancă din Suedia în funcţie de capitalizarea de piaţă, era prezentă pe piaţa din Rusia din 2005.Decizia Handelsbanken de a ieşi de pe piaţa din Rusia vine după ce alte bănci străine, printre care Barclays, HSBC şi Santander, au renunţat la planurile de expansiune în Rusia.

Băncile străine se chinuie să concureze pe piaţa rusă, unde 60% din active sunt controlate de băncile ruseşti de stat.