Banca Națională a României a lansat recent ediția din acest an a Raportului asupra stabilităţii financiare, unde face o radiografie foarte precisă și completă asupra sistemului bancar românesc actual, scrie capital.ro.

Ce anume trebuie reținut:

– cota de piață a băncilor cu capital majoritar străin a scăzut;

– pentru prima dată în ultimii ani, cota de piață a băncilor cu capital românesc a depășit-o pe cea a băncilor cu capital grecesc;

– dacă în tot anul trecut au plecat din sistemul bancar sub 1.000 de angajați, în primele 6 luni ale lui 2012 au părăsit sistemul nu mai puțin de 3.700 de angajați;

– cele mai mari 5 bănci din România au devenit și mai puternice: mai mult de jumătate din activele totale ale sistemului bancar sunt concentrate în aceste 5 bănci;

– doar bulgarii și grecii au rata de credite neperformante mai ridicată decât românii;

În sistemul bancar românesc activează 40 de bănci, dintre care: 26 cu capital majoritar privat străin, 4 cu capital majoritar privat autohton, 2 bănci cu capital integral sau majoritar de stat, 8 sucursale ale băncilor străine; acestora li se adaugă şi o organizaţie cooperatistă de credit.

Cota de piaţă din punct de vedere al activelor a băncilor cu capital majoritar străin a continuat trendul descendent din 2011, atingând valoarea de 81,2 la sută la finele primului semestru din 2012. Reducerea cotei de piaţă s-a datorat, în principal, vânzărilor de active imobilizate şi neperformante în contextul restructurărilor bilanţiere.

Băncile cu capital majoritar austriac deţin, similar anilor precedenţi, cea mai mare cotă de piaţă (38 la sută în iunie 2012).

Tendinţa de reducere a cheltuielilor cu reţeaua teritorială şi numărul de salariaţi, manifestată în perioada 2009-2011, a fost semnalată şi în prima jumătate a anului 2012, însă cu un ritm mult mai intens. Reţeaua teritorială s-a redus cu 130 de unităţi în 2011 şi 352 de unităţi în primele 6 luni ale anului curent.

Numărul de salariaţi din sistemul bancar a scăzut cu 980 în 2011 şi, respectiv, cu 3.700 în primul semestru din 2012.

În anul 2010, din sistemul bancar românesc plecaseră 1.145 de angajați, conform Raportului de Stabilitate de anul trecut, iar în 2009 băncile românești dăduseră afară 2068 de persoane.

Dezastrul creditelor neperformante

Tabelul de mai jos arată că România se află în topul statelor europene cu cele mai mari rate ale creditelor neperformante.

Creditele neperformante, riscul dominant la adresa stabilităţii financiare, au continuat să crească atât ca volum, cât şi ca rată (de la 14,3 la sută în decembrie 2011 la 16,8 la sută în iunie 2012), dar într-un ritm sensibil mai redus faţă de anii precedenţi (în anul 2011 creşterea a fost de 2,5 puncte procentuale, comparativ cu 4 puncte procentuale în 2010 şi 5 puncte procentuale în anul 2009).

Ce înseamnă rata creditelor neperformante?

Rata creditelor neperformante ia în considerare creditele şi dobânzile restante de peste 90 de zile şi/sau cele în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare faţă de operaţiune ori faţă de debitor (identificate în reglementările naţionale ca fiind categoria „Pierdere 2”) ca proporţie în total credite şi dobânzi clasificate.

Definiţia menţionată a „ratei creditelor neperformante” este conformă cu recomandările Ghidului de compilare a indicatorilor de stabilitate financiară, elaborat de Fondul Monetar Internaţional, fiind şi cea mai utilizată pe plan internaţional.

Mai multe bănci americane, printre care JP Morgan și Bank of America, sunt vizate de o investigație angajată în Statele Unite în implicarea lor în operațiuni de spălare a banilor. Circuite care, ar putea finanța traficul de droguri sau activități teroriste, scrie Income Magazine cu referire la The New York Times.

„Autoritățile federale și locale anchetează câteva dintre marile bănci americane, care ar fi putut eșua în supravegherea transferurilor de bani lichizi, un eșec de care ar fi putut profita traficanții de droguri și teroriștii pentru a spăla bani murdari”, scrie cotidianul menționat.

Potrivit publicației, care citează mai multe surse anonime, este vorba de „cea mai amplă operațiune anti-spălare de bani” lansată în SUA în ultimul deceniu.

Autoritățile nu și-au încheiat investigațiile, dar sunt „foarte aproape” de deschiderea unor acțiuni împotriva JP Morgan și examinează trecutul altor giganți ai sectorului, precum Bank of America. Contactate, cele doua bănci au refuzat orice comentarii.

New York Times amintește că JP Morgan s-a mai aflat în atenția organelor americane de reglementare în 2011, îngrijorate de o posibilă frânare a regimului de sancțiunile economice impuse Cubei și Iranului de SUA.

Președintele Traian Băsescu a reconfirmat menținerea țintei de adoptare a monedei euro pentru 2015, deoarece nu există motive de întârziere iar șansa nu trebuie pierdută. De asemenea, Băsescu își dorește ca și băncile din România să fie incluse în Uniunea bancară, sub umbrela UE, scrie conso.ro.

Înaintea vizitei de lucru pe care o desfășoară la Bruxelles, președintele Traian Băsescu a ținut o conferință de presă în care a punctat cateva din liniile de discuții pe care le va avea cu oficialii europeni. Printre cele mai importante se numără și aspecte economice, precum aderarea României la euro, dar și includerea băncilor din România în Uniunea bancară.

Băsescu se va întâlni cu președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, cu președintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, și cu comisarul pentru justiție, Viviane Reding. 

După 2015 s-ar putea să fie prea târziu pentru euro

Aderarea României la zona euro rămâne un obiectiv clar stabilit pentru anul 2015, chiar în condițiile în care România a fost afectată puternic de criza economică și, recent, și de una politică.

“În acest moment nu avem nici un motiv să modificăm ținta de aderare la zona euro, adică 2015”, a declarat președintele Băsescu.

“Este foarte bine ca acest tren, când trece, să ne urcăm de la început în el, pentru că exista riscul de a nu îndeplini criteriile […] Există riscul ca trenul să treacă și să nu mai revină prin gară”, a spus Băsescu.

Decizia de a menține ținta pentru anul 2015 vine în contextul în care Bulgaria a amânat pe termen nedefinit adoptarea monedei unice, iar alte state din UE, precum Ungaria și țările baltice, au luat în considerare politici similare.

Uniunea bancară ar impune reglementări mai stricte pentru bănci

Înaintea vizitei la Bruxelles, președintele Băsescu a arătat că un alt punct pe agenda de discuții va fi Uniunea bancară, cea mai recentă propunere la nivel european.

“România, având o piață dominată de bănci din zona euro, cam 85% din bănci sunt în zona euro, pentru noi este un avantaj, chiar dacă este un avantaj indirect”, a precizat Băsescu.

În prezent ideea de uniune bancară și mai exact, de supraveghere centralizată la nivel european, se axează în special pe băncile prezente în statele care au adoptată deja moneda euro. Astfel, dacă băncile din România nu vor fi incluse în această uniune, reglementările europene nu vor fi aplicate la nivel local, decât parțial, prin transmisia anumitor mecanisme sau coduri de bune practici către filialele din România. Impactul va fi însă unul mult mai mic. 

“La fel cum am avut o poziție în care am solicitat ca Tratatul fiscal să fie liber la aderare și pentru statele din zona non-euro, și am obținut acest lucru, la fel și condițiile, criteriile de realizare a uniunii bancare trebuie să fie deschise și statelor nemembre ale zonei euro”, a precizat Băsescu.

Criza a arătat că atunci când lucrurile au mers prost contribuabilii au fost cei care au plătit factura, iar simpla coordonare nu mai este adecvată, a declarat președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în fața Parlamentului European, introducând propunerea înființării unei uniuni bancare pentru zona euro, dar și pentru băncile din Uniunea Europeană care doresc să fie incluse în proiect, scrie ziare.com.

Construcția, cel mai ambițios răspuns european de până acum la criză, ar avea ca nucleu Banca Centrală Europeană.

Principala menire a uniunii bancare europene este ruperea legăturii dintre guvernele puternic îndatorate și băncile confruntate cu propriile dificultăți, elementul central al crizei datoriilor care a lovit Europa la începutul anului 2010.

Practic, uniunea bancară implică 3 etape:

1. Abilitarea BCE cu puterea de a monitoriza toate cele 6.000 de bănci din zona euro și alte bănci din UE care sunt dispuse să accepte supervizarea;

2. Înființarea unui fond pentru închiderea sau reabilitatea băncilor cu probleme;

3. Stabilirea unei scheme comune europene pentru protecția depozitelor.

Pe lângă monitorizare, competențele BCE vor viza și penalizarea sau desființarea anumitor bănci din uniune. Instituția ar avea, de asemenea, sarcina de a monitoriza îndeaproape lichiditatea băncilor și de a le cere să mențină o rată mai ridicată de capitalizare pentru a se proteja de eventualele pierderi.

Pentru ca uniunea bancară să funcționeze, este, desigur, necesar ca statele participante să cedeze o parte din suveranitate în ceea ce privește supravegherea băncilor proprii către BCE, făcând totodată posibil accesul direct al acestora la schema de ajutor permanent a zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate.

Totuși, propunerea lui Barroso trebuie să fie aprobată de statele membre ale Uniunii Europene, iar acest proces nu va fi unul simplu, șansele ca noul regim să fie introdus începând cu ianuarie 2014, data anunțată de liderii europeni, fiind reduse.

Potrivit liderilor germani, monitorizarea celor 6.000 de bănci din zona euro ar suprasolicita BCE, care ar trebui să se ocupe doar de instituțiile importante, în timp ce reprezentanții CE susțin că și băncile mici pot provoca o criza, amintind de cazul băncii britanice Northern Rock.