Chișinăul și regiunea Centru au fost principalele zone în care a crescut numărul autorizațiilor pentru construcții rezidențiale în prima jumătate a anului. La nivel național, piața a rămas aproape de nivelul din 2025: au fost eliberate 1.376 de autorizații, cu 0,5% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

Din total, 1.034 de autorizații au fost eliberate pentru clădiri rezidențiale, cu 3% mai multe decât în ianuarie–iunie 2025. Acestea au reprezentat aproximativ trei sferturi din toate autorizațiile emise în perioada analizată.

Cele mai mari creșteri pe segmentul locuințelor au fost înregistrate în regiunea Centru, unde au fost eliberate cu 31 de autorizații mai multe, echivalentul unui avans de 8,4%, și în municipiul Chișinău, cu 23 de autorizații în plus, sau 6,1%.

În schimb, în regiunea Sud numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 27,7%, iar în Nord cu 3,1%.

Pe segmentul nerezidențial, tendința a fost inversă la nivel național. În primele șase luni au fost emise 342 de autorizații, cu 9,8% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025.

Chișinăul a înregistrat însă o creștere de 15,7% și în această categorie, iar regiunea Nord un avans de 6,1%. Cea mai pronunțată scădere a fost consemnată în Centru, unde numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale s-a redus cu 32,5%.

În mediul rural au fost eliberate 709 autorizații, cu 0,1% mai multe decât anul trecut, în timp ce în localitățile urbane numărul acestora a scăzut cu 1,2%, până la 667.

Cele mai bine plătite oferte disponibile la 14 august au fost incluse într-un top realizat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în baza informațiilor declarate de angajatori.

Cel mai mare salariu din listă ajunge la 30.000 de lei pe lună și este oferit de PRO-ALEX-DENT din raionul Edineț pentru un medic stomatolog. Urmează Serviciul Medical al Ministerului Afacerilor Interne din Chișinău, care caută un medic endoscopist și oferă până la 26.000 de lei lunar.

La Centrul de Sănătate Cahul, salariile variază între 10.000 și 24.000 de lei, fiind disponibile posturi pentru medici de familie, pediatri, obstetricieni, psihiatri, ftiziopneumologi, biologi, asistenți medicali, dar și pentru un manager în sisteme de management al calității.

Spitalul Raional Cahul oferă între 13.000 și 23.000 de lei lunar pentru mai multe specializări medicale, printre care neurologie, medicină internă, urologie, oftalmologie, chirurgie, neonatologie și reanimatologie. Instituția caută și un bioinginer.

În raionul Leova, Centrul de Sănătate Iargara caută medic de familie, cu un salariu de până la 19.000 de lei. La Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare din Chișinău, veniturile oferite variază între 10.000 și 17.000 de lei, pentru medici ortopezi-proteziști și tehnicieni în domeniu.

Alte instituții medicale din Chișinău și Ocnița oferă salarii de până la 16.000 de lei. Printre posturile disponibile se numără cele de neurolog, pediatru, obstetrician, chirurg, geriatru și felcer-laborant.

La Spitalul Clinic de Recuperare și Îngrijiri Cronice din Chișinău, salariile sunt cuprinse între 10.000 și 14.000 de lei, iar instituția caută cardiologi, asistenți medicali și felceri-laboranți.

ANOFM precizează că ofertele se modifică permanent, iar persoanele interesate pot verifica locurile de muncă disponibile și condițiile de angajare pe portalul angajat.md.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a venit cu mai multe propuneri la proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale, care vizează direct veniturile și cheltuielile populației, potrivit informațiilor publicate de CNSM.

Una dintre principalele inițiative este majorarea scutirii personale de la 34.620 de lei la 46.600 de lei. Sindicatele solicită și ajustarea scutirilor acordate pentru persoanele aflate la întreținere, inclusiv copii și părinți pensionari.

CNSM propune, de asemenea, extinderea cheltuielilor care ar putea fi deduse în scopuri fiscale. Printre acestea se numără costurile pentru servicii medicale, medicamente și tratament balneosanatorial, inclusiv atunci când cheltuielile sunt suportate pentru copii sau pentru părinți pensionari care nu sunt angajați.

O altă propunere vizează revizuirea mecanismului de impozitare a creșterii de capital. Totodată, sindicatele pledează pentru păstrarea unor facilități fiscale acordate organizațiilor sindicale și pentru posibilitatea deducerii cotizațiilor de membru de sindicat.

Propunerile fac parte dintr-un set mai larg de inițiative analizate de Comitetul Confederal al CNSM. Printre subiectele care urmează să fie promovate în dialogul cu autoritățile se numără și reexaminarea salariului minim, reforma salarizării în sectorul bugetar și politica fiscală pentru anul 2027.

CNSM intenționează să pregătească în următoarele luni și amendamente la proiectul politicii fiscale pentru 2027, precum și propuneri privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.

Modificarea taxelor aplicate proprietăților poate avea efecte mult mai ample decât simpla creștere a veniturilor la buget. Experiența mai multor state arată că fiscalitatea poate influența prețurile, numărul tranzacțiilor, accesul populației la locuințe, investițiile în construcții și chiar modul în care sunt dezvoltate orașele.

Potrivit unei analize realizate de Victor Cernomorcenco, specialist în piața imobiliară din Chișinău și reprezentant Acces Imobil, și publicate de Acces Imobil, experiența internațională oferă mai multe exemple despre felul în care taxele au schimbat comportamentul cumpărătorilor, proprietarilor și investitorilor.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri vine din Marea Britanie. În 1696, autoritățile au introdus o taxă calculată în funcție de numărul ferestrelor unei locuințe. Pentru a-și reduce obligațiile fiscale, numeroși proprietari au început să zidească ferestrele, iar consecințele s-au resimțit inclusiv asupra condițiilor de trai. Taxa a fost eliminată abia în 1851.

Un alt model este aplicat în Singapore, unde taxarea diferențiază cumpărătorii în funcție de numărul proprietăților deținute. Cetățenii care cumpără prima locuință nu achită taxa suplimentară ABSD, în timp ce pentru a doua proprietate aceasta ajunge la 20%, iar pentru a treia și următoarele – la 30%. În cazul cumpărătorilor străini, taxa suplimentară ajunge la 60% din valoarea locuinței. Măsura este utilizată pentru limitarea achizițiilor speculative și protejarea accesului la locuințe.

În Vancouver, autoritățile au ales să taxeze locuințele lăsate neocupate. Impozitul pentru proprietățile vacante, introdus în 2017, a crescut de la 1% la 3% din valoarea impozabilă a proprietății. Potrivit analizei, în primii ani de aplicare, numărul locuințelor declarate vacante s-a redus cu peste o treime, iar o parte dintre acestea au revenit pe piața chiriilor.

În alte state, taxele ridicate la cumpărare au produs un efect diferit, reducând mobilitatea pe piață. În Germania, impozitul pentru transferul proprietății variază între 3,5% și 6,5% din preț, iar împreună cu taxele notariale, înscrierea în registrul funciar și alte cheltuieli, costurile unei tranzacții pot ajunge la 10–12% din valoarea locuinței. Astfel de costuri îi pot determina pe proprietari să amâne schimbarea locuinței chiar și atunci când aceasta nu mai corespunde nevoilor lor.

O abordare diferită este utilizată în Estonia, unde impozitarea anuală se concentrează în principal asupra terenului, nu asupra clădirii. În acest fel, renovarea sau extinderea unei case nu duce automat la o povară fiscală mai mare, iar proprietarii sunt încurajați să investească în modernizarea imobilelor.

Exemplele sunt relevante și pentru Republica Moldova, în contextul discuțiilor privind TVA în sectorul rezidențial, impozitarea câștigurilor de capital și limitarea plăților în numerar la tranzacțiile imobiliare, precum și alte modificări fiscale care pot afecta cumpărătorii, dezvoltatorii și investitorii.

Analiza subliniază că o modificare fiscală nu influențează doar încasările statului. În funcție de modul în care este concepută, aceasta poate reduce sau stimula tranzacțiile, poate descuraja speculațiile, poate influența construcțiile noi și accesibilitatea locuințelor sau poate determina proprietarii să își schimbe comportamentul investițional.

În acest context, autorul consideră că modificările fiscale care vizează piața imobiliară din Republica Moldova ar trebui precedate de studii de impact și evaluate inclusiv prin prisma experienței altor state, astfel încât sistemul să rămână predictibil și să nu afecteze accesul populației la locuințe.