Dacă folosești sau urmărești piața cripto, în Moldova urmează reguli noi. Parlamentul a votat în lectura a doua legea privind piața criptoactivelor, care stabilește condițiile de funcționare pentru emitenți, furnizori de servicii și investitori, potrivit comunicatului Parlamentului.

Documentul, elaborat de Banca Națională a Moldovei, împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, tokenuri raportate la active și alte tipuri de criptoactive.

Noile reguli se vor aplica atât persoanelor fizice și juridice din Republica Moldova, cât și persoanelor sau companiilor din străinătate care emit, oferă public sau furnizează servicii cu criptoactive pe piața locală.

Furnizorii vor fi obligați să ofere clienților informații clare, corecte și complete și să publice costurile, comisioanele și politica de prețuri. Totodată, aceștia vor trebui să prezinte informații privind impactul criptoactivelor asupra climei și mediului.

Legea introduce și cerințe prudențiale, precum și sancțiuni pentru abuzurile de piață. În funcție de gravitatea încălcării, pot fi aplicate avertismente, suspendarea sau retragerea licenței, interdicții de activitate și amenzi. Pentru companii, sancțiunile pot ajunge până la 15% din cifra de afaceri.

Supravegherea pieței va fi împărțită între două instituții. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) va reglementa și autoriza majoritatea activităților cu criptoactive și furnizorii de servicii din domeniu.

BNM va fi responsabilă de reglementarea și supravegherea emiterii și tranzacționării tokenurilor de monedă electronică.

Legea va intra în vigoare la șase luni după publicarea în Monitorul Oficial.

Dacă ai o afacere și vrei să atragi bani pentru dezvoltare, merită să-ți pregătești dosarul din timp. Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) a stabilit calendarul apelurilor de granturi pentru perioada septembrie–noiembrie 2026, potrivit comunicatului instituției.

Apelurile vor începe în prima zi lucrătoare a fiecărei luni și vor fi deschise timp de cinci zile lucrătoare. Dacă suma disponibilă pentru un program este solicitată integral mai devreme, recepționarea dosarelor va fi oprită înainte de expirarea termenului.

Aplicarea se va face prin Cabinetul Antreprenorului (e-Cabinet), unde vei găsi și formularele actualizate necesare. Platforma va afișa inclusiv un contor care va arăta în timp real cât din bugetul apelului este acoperit de cererile deja depuse.

ODA recomandă să verifici din timp condițiile programului și documentele necesare, astfel încât să fii pregătit din prima zi de aplicare.

Calendarul publicat de instituție include pentru fiecare program data deschiderii și suma disponibilă, astfel încât antreprenorii să-și poată planifica mai ușor participarea.

De la începutul anului 2026, ODA a aprobat 384 de proiecte investiționale, pentru care au fost acordate granturi de 187,13 milioane de lei. Aceste proiecte ar urma să genereze investiții de aproximativ 370 de milioane de lei în economie.

Un apel care părea să vină din partea unei bănci s-a încheiat cu o pierdere de peste 250.000 de lei. Un bărbat de 36 de ani a fost convins să transmită banii, iar persoana care ar fi venit să-i ridice a fost ulterior identificată și reținută de polițiștii sectorului Ciocana, potrivit Poliției Naționale.

Suspectul are 31 de ani și, potrivit oamenilor legii, ar fi avut rolul de curier în schema de escrocherie.

În urma investigațiilor, polițiștii au ajuns la domiciliul acestuia, unde au ridicat trei telefoane mobile, un laptop și alte obiecte care ar putea avea legătură cu dosarul.

La solicitarea procurorilor, bărbatul a fost plasat în arest. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă până la 8 ani de închisoare.

Cazul vine și cu un reminder simplu: dacă cineva te sună și spune că este „de la bancă”, dar îți cere să transmiți bani, să comunici coduri primite prin SMS sau să predai numerar unei alte persoane, oprește conversația și contactează banca direct, folosind numărul oficial.

Până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, persoana vizată beneficiază de prezumția nevinovăției.

Asociația Businessului European cere păstrarea cotei de 12% și spune că majorarea impozitului pe venit pentru bănci, asigurători și OCN-uri ar putea reduce creditarea și investițiile.

Creditele ar putea deveni mai scumpe, iar accesul la finanțare mai dificil dacă impozitul pe venitul companiilor din sectorul financiar va crește de la 12% la 18%. Este avertismentul lansat de Asociația Businessului European (EBA Moldova), care solicită autorităților să reevalueze măsura propusă pentru anul 2027, scrie Mold-Street.

Potrivit proiectului politicii fiscale pentru 2027, băncile și alte instituții financiare ar urma să achite o cotă de 18%, față de 12% în prezent. Măsura este prezentată drept o contribuție temporară de solidaritate și ar putea aduce aproximativ 450 de milioane de lei suplimentari la bugetul de stat.

EBA susține însă că efectele asupra economiei ar putea depăși beneficiul fiscal pe termen scurt. În cazul băncilor, un profit net mai mic ar însemna mai puține resurse disponibile pentru capitalizare și, implicit, o capacitate mai redusă de a majora portofoliul de credite.

În acest scenariu, potrivit Asociației, costurile suplimentare s-ar putea reflecta inclusiv în dobânzi și comisioane mai mari pentru companii și populație.

EBA atrage atenția și asupra situației companiilor de asigurări. Profitul sectorului ar fi coborât de la 434,6 milioane de lei în 2023 la 83,1 milioane de lei în 2025, iar o cotă de 18% ar aduce suplimentar la buget, potrivit calculelor prezentate, doar 4,99 milioane de lei din acest sector.

Asociația consideră că o povară fiscală mai mare ar putea încetini investițiile necesare pentru aplicarea standardelor europene și a normelor Solvency II și, în final, ar putea pune presiune pe prețul polițelor de asigurare.

Riscuri sunt invocate și pentru organizațiile de creditare nebancară (OCN). EBA spune că acestea au posibilități limitate de a transfera costurile suplimentare către clienți din cauza plafoanelor legale privind DAE, în timp ce trebuie să suporte investiții în conformare cu cerințele AML, E-KYC și protecția datelor.

În opinia Asociației, reducerea capacității OCN-urilor de a acorda împrumuturi ar putea împinge o parte dintre consumatorii vulnerabili spre creditori ilegali și împrumuturi nereglementate.

EBA cere Ministerului Finanțelor să realizeze o analiză mai amplă a impactului și să ia în calcul nu doar veniturile directe suplimentare la buget, ci și eventualele efecte asupra investițiilor, creditării și altor venituri fiscale.

Dacă majorarea va fi totuși aplicată ca măsură temporară, Asociația propune ca legea să prevadă clar revenirea automată la cota de 12% după expirarea perioadei stabilite.

Bursa Internațională a Moldovei a primit licența și autorizațiile necesare pentru a opera o piață reglementată și un sistem multilateral de tranzacționare.

Republica Moldova are un nou operator autorizat pe piața de capital. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a dat undă verde activității Bursei Internaționale a Moldovei, potrivit anunțului publicat de autoritate.

Compania a primit licența de operator de piață, precum și autorizațiile pentru administrarea unei piețe reglementate și a unui sistem multilateral de tranzacționare. Cele trei acte au fost eliberate pe termen nelimitat.

CNPF a acceptat și regulile după care vor funcționa cele două sisteme de tranzacționare, fiind stabilit cadrul necesar pentru organizarea operațiunilor cu instrumente financiare.

Totodată, autoritatea a aprobat participațiile calificate deținute de cinci entități în capitalul social al bursei:

• Bursa de Valori București – 26,67%;

• Agenția Proprietății Publice – 20%;

• Donaris Vienna Insurance Group – 11,67%;

• GRAWE CARAT Asigurări – 10%;

• maib – 10%.

În total, acestea dețin 78,34% din capitalul social al Bursei Internaționale a Moldovei.

A fost confirmată și conducerea operatorului. Veronica Arpintin va ocupa funcția de președinte al organului executiv pentru un mandat de trei ani, iar Andrian Iastremschi va fi vicepreședinte pentru aceeași perioadă.

Prin autorizarea noului operator este creată infrastructura necesară pentru dezvoltarea tranzacțiilor pe piața reglementată și în cadrul sistemului multilateral de tranzacționare. Activitatea Bursei Internaționale a Moldovei va fi supravegheată de CNPF.

Numărul angajaților din Republica Moldova cu salarii de peste 1.000 de euro pe lună a crescut de zeci de ori în ultimul deceniu. Dacă în 2014 doar circa 1.900 de persoane aveau asemenea venituri, în 2026 numărul acestora ar putea depăși 140 de mii, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Tot mai mulți angajați din Republica Moldova ajung la salarii de peste 1.000 de euro lunar, iar numărul celor cu venituri de peste 2.000 de euro este, la rândul său, în creștere.

Potrivit economistului Veacealav Ioniță, în 2014 doar aproximativ 1.900 de persoane din Republica Moldova aveau salarii de peste 1.000 de euro pe lună.

În 2025, numărul acestora a ajuns la 122,6 mii, iar pentru 2026 este estimată depășirea pragului de 140 de mii de salariați.

O creștere rapidă se observă și în categoria angajaților cu salarii de peste 2.000 de euro pe lună. Dacă în 2020 erau aproximativ 1.400 de persoane cu asemenea venituri, în 2025 numărul lor a urcat la 16,2 mii, iar în 2026 ar urma să depășească 20 de mii.

Evoluția vine după o perioadă lungă în care veniturile populației au avut nevoie de ani pentru a recupera pierderile produse în primii ani de tranziție.

Potrivit analizei, în 1993 veniturile moldovenilor erau de aproape cinci ori mai mici decât în 1991, iar salariile reale au revenit peste nivelul din anul proclamării independenței abia în 2008.

În prezent, situația este semnificativ diferită. Pentru 2026, salariile reale sunt estimate la aproximativ 2,15 ori nivelul din 1991, ceea ce indică o putere de cumpărare mai mare față de începutul perioadei de independență.

Cea mai dificilă perioadă pentru veniturile salariale a fost între 1992 și 1996, când acestea s-au redus în medie cu aproape 17% anual. În schimb, între 2002 și 2006 a fost înregistrată una dintre cele mai puternice perioade de recuperare, cu o creștere medie anuală de aproximativ 12,8%.

Veaceslav Ioniță mai atrage atenția că diferențele salariale dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat. Salariul mediu de pe malul drept este în prezent de peste două ori mai mare decât în regiunea transnistreană, iar decalajul continuă să crească.

În pofida avansului salarial, piața muncii rămâne sub presiune. Numărul salariaților de pe malul drept al Nistrului este estimat în 2026 la aproximativ 650 de mii de persoane, față de circa 1,5 milioane în 1991.

Astfel, creșterea veniturilor și extinderea grupului de angajați cu salarii de peste 1.000 și 2.000 de euro contrastează cu reducerea puternică a numărului total de salariați înregistrată în ultimele trei decenii.