De Ziua Independenței, în portofele și în colecțiile numismaților apar două monede noi. Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță că, din 26 august 2026, pune în circulație o monedă comemorativă din argint, cu valoarea nominală de 100 de lei, și o monedă de circulație de 10 lei, ambele dedicate împlinirii a 35 de ani de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova.

Moneda din argint face parte din seria „Evenimente istorice” și este emisă într-un tiraj limitat de 1.300 de exemplare. Aceasta are valoarea nominală de 100 de lei.

Designul include simbolurile de stat ale Republicii Moldova – Drapelul, Stema și Imnul – alături de Declarația de Independență. Autorul designului grafic al reversului este Eugeniu Boico.

Fiecare monedă este livrată într-o capsulă transparentă și într-o cutie de prezentare, împreună cu un certificat de autenticitate semnat de guvernatoarea BNM, Anca Dragu. Certificatul conține și un cod QR prin care pot fi accesate informațiile tehnice despre monedă.

Moneda din argint poate fi cumpărată direct de la BNM, în baza unei cereri depuse online, dar și prin intermediul băncilor licențiate. Băncile pot stabili propriul preț de vânzare, însă acesta nu poate depăși cu mai mult de 3% prețul stabilit de BNM.

Cea de-a doua monedă are valoarea nominală de 10 lei și, spre deosebire de piesa din argint, va intra efectiv în circulație și va putea fi folosită pentru plăți pe teritoriul Republicii Moldova.

BNM va emite 250.000 de exemplare. Moneda este realizată din oțel placat cu nichel și alamă, ceea ce îi oferă un aspect bimetalic, în nuanțe argintii și aurii.

Pe una dintre fețe este reprezentată o mulțime de oameni cu mâinile ridicate, adunată în Piața Marii Adunări Naționale în 1991, imagine care amintește de susținerea exprimată atunci pentru independența Republicii Moldova.

Pe cealaltă față apar valoarea nominală de „10 LEI” și anul „2026”, precum și monograma „RM”. Aceasta este realizată sub forma unei imagini latente și devine vizibilă atunci când moneda este înclinată.

Noua monedă de 10 lei va circula în paralel cu bancnotele și celelalte monede de aceeași valoare nominală.

Este a cincea monedă de circulație cu caracter comemorativ lansată de BNM. Anterior, instituția a emis astfel de monede pentru aniversarea introducerii leului moldovenesc, adoptarea legislației privind limba de stat și grafia latină, aniversarea Drapelului de Stat și împlinirea a 30 de ani de la înființarea Băncii Naționale a Moldovei.

Economia Republicii Moldova ar putea ajunge la 30,2 miliarde de dolari până în 2030, ceea ce ar plasa țara pe locul 129 în lume după valoarea PIB-ului nominal. Estimarea apare într-o analiză publicată de Visual Capitalist, în baza prognozelor Fondului Monetar Internațional.

La nivel mondial, economia ar urma să depășească 150 de trilioane de dolari în 2030, cu aproape 25 de trilioane de dolari mai mult decât în 2026.

Statele Unite vor rămâne cea mai mare economie a lumii, cu un PIB estimat la 37,7 trilioane de dolari și o pondere de aproximativ 25% din economia globală. China va ocupa locul al doilea, cu 26 de trilioane de dolari.

Lupta pentru poziția a treia va fi însă extrem de strânsă. Germania este estimată la 6,178 trilioane de dolari, iar India la 6,173 trilioane, diferența fiind de doar 5 miliarde de dolari.

Topul va continua cu Regatul Unit, cu 5,1 trilioane de dolari, Japonia – 5 trilioane, Franța – 4 trilioane, Brazilia – 3,2 trilioane, Italia – 3,05 trilioane și Canada – puțin peste 3 trilioane de dolari.

În regiunea din care face parte Republica Moldova, diferențele rămân foarte mari.

România este estimată să ajungă la un PIB de 613,8 miliarde de dolari, ceea ce o va plasa pe locul 37 în clasamentul mondial. Economia românească ar fi astfel de peste 20 de ori mai mare decât cea a Republicii Moldova.

Rusia apare pe locul 11, cu un PIB nominal estimat la 2,592 trilioane de dolari, reprezentând circa 1,7% din economia mondială. Potrivit analizei, Rusia se numără printre puținele economii mari pentru care este anticipată o contracție între 2026 și 2030.

Ucraina este plasată pe locul 57, cu un PIB prognozat de 274,5 miliarde de dolari, de aproximativ nouă ori mai mare decât cel estimat pentru Republica Moldova.

Republica Moldova, cu cele 30,2 miliarde de dolari, se situează în clasament între Madagascar, cu 30,7 miliarde de dolari, și Gabon, cu 27,6 miliarde. Țara ar urma să reprezinte aproximativ 0,02% din economia mondială.

În apropierea Moldovei mai apar Kârgâzstan, cu 30,9 miliarde de dolari, Macedonia de Nord, cu 27,3 miliarde, și Jamaica, cu 26,6 miliarde de dolari.

La celălalt capăt al clasamentului se află economii insulare de dimensiuni foarte mici. Micronezia ocupă ultima poziție dintre cele 180 de economii incluse, cu un PIB estimat la aproximativ 800 de milioane de dolari. Dominica ar urma să ajungă la circa 1 miliard de dolari, iar Tonga și alte câteva state insulare vor rămâne sub pragul de 2 miliarde de dolari.

Prognoza arată și o creștere a ponderii Asiei în economia mondială. Asia și Orientul Mijlociu ar urma să genereze împreună aproximativ 55,7 trilioane de dolari în 2030, adică peste o treime din PIB-ul global.

Europa este estimată la aproximativ 37 de trilioane de dolari, iar statele Uniunii Europene ar urma să cumuleze un PIB nominal de circa 26,5 trilioane de dolari, în condițiile în care componența blocului comunitar rămâne neschimbată.

Datele reprezintă prognoze ale PIB-ului nominal, exprimate în dolari, și nu măsoară direct nivelul de trai sau puterea de cumpărare a populației. Clasamentul arată însă cât de mare ar putea fi fiecare economie în raport cu restul lumii la finalul acestui deceniu.

AmCham Moldova a transmis Ministerului Finanțelor o serie de propuneri pentru politica fiscală și vamală din 2027, vizând impozitarea companiilor, investițiile, TVA, accizele și administrarea fiscală.

Cum ar trebui să arate taxele în 2027 fără să taie din pofta companiilor de a investi? AmCham Moldova a venit cu propriile propuneri pentru cea de-a doua versiune a proiectului Politicii fiscale și vamale, cerând un cadru mai predictibil și competitiv pentru mediul de afaceri, potrivit poziției publicate de organizație.

Printre punctele analizate se află propunerea de majorare la 18% a impozitului pe venit pentru anumite activități din sectorul financiar, dar și regimul fiscal aplicabil IMM-urilor și facilitatea pentru profitul care rămâne în companie.

AmCham pune pe masă și măsuri care ar putea încuraja investițiile și accesul la finanțare. Aici intră tratamentul fiscal al dividendelor, finanțarea participativă, atragerea capitalului din diasporă și modul în care este stabilită valoarea fiscală a activelor.

O altă zonă importantă este cea a TVA și accizelor. Organizația propune ajustări pentru energie și utilități, produse agricole, unele produse medicale și de igienă, precum și pentru mecanismul de restituire a TVA în sectorul agroalimentar.

În discuție intră și beneficiile acordate angajaților. AmCham solicită clarificări sau ajustări privind serviciile de îngrijire a copiilor, tichetele de masă, contribuțiile sociale și tratamentul fiscal al unor categorii de angajați străini.

Pentru companii, organizația cere și proceduri fiscale și vamale mai simple, inclusiv în ceea ce privește raportările, prețurile de transfer, sancțiunile vamale și regulile de stabilire a originii mărfurilor.

Propuneri sunt formulate și pentru comerțul electronic transfrontalier, unde AmCham atrage atenția asupra declarației H7, mecanismului de garantare a TVA și costurilor aferente coletelor expediate peste hotare.

Totodată, organizația solicită reexaminarea defalcării de 0,5% aplicate valorii investițiilor în construcții pentru proiectele care necesită autorizație.

AmCham consideră că modificările fiscale pentru 2027 ar trebui analizate nu doar prin prisma sumelor care pot ajunge suplimentar la buget, ci și a efectului cumulat asupra investițiilor, capitalizării și dezvoltării companiilor.

Organizația spune că este pregătită să continue discuțiile tehnice cu Ministerul Finanțelor asupra propunerilor înaintate.

Dacă vrei să-ți pui economiile la lucru într-un instrument cu risc redus, ai o nouă fereastră de subscriere. Ministerul Finanțelor a deschis o nouă rundă de vânzare a valorilor mobiliare de stat prin platforma eVMS.md, disponibilă până pe 7 septembrie 2026.

În această rundă poți alege între patru scadențe, în funcție de cât timp vrei să ții banii investiți.

Pentru obligațiunile cu maturitate de 1 an, dobânda anuală este de 7,45%. La 2 ani, rata urcă la 7,55%, iar pentru 3 ani ajunge la 7,65%.

Cea mai mare dobândă este oferită pentru obligațiunile cu maturitate de 4 ani – 7,85% pe an.

O obligațiune are valoarea nominală de 100 de lei, iar dobânda este plătită de două ori pe an, direct în contul bancar al investitorului.

Tot procesul de subscriere se face online, prin eVMS.md, unde poți vedea și condițiile emisiunii, prospectul și pașii necesari pentru investiție.

Runda actuală de subscriere este deschisă în perioada 24 august – 7 septembrie 2026.

 Dacă lucrezi pe cont propriu, din 2027 vei putea opta pentru un pachet mai larg de protecție socială, în schimbul achitării unei contribuții fixe majorate.

Dacă desfășori o activitate independentă, vei putea avea acces la mai multe prestații sociale decât în prezent. Parlamentul a votat în lectura a doua un proiect care extinde drepturile lucrătorilor independenți, inclusiv la indemnizația de maternitate, concediul medical și indemnizația pentru creșterea copilului.

Pentru a beneficia de aceste plăți, va trebui să depui o declarație la Casa Națională de Asigurări Sociale și să optezi pentru achitarea unei contribuții fixe mai mari.

Odată făcută această alegere, vei putea avea dreptul la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate, creșterea copilului, indemnizație paternală și plăți unice în cazul adopției unui copil.

O altă schimbare este că și soțiile lucrătorilor independenți vor putea beneficia de indemnizație de maternitate, în condițiile prevăzute de lege.

În prezent, persoanele care lucrează independent și achită contribuții sociale au acces, în principal, la pensia pentru limită de vârstă și ajutorul de deces.

Potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, în 2024 erau înregistrați 50.879 de lucrători independenți care contribuiau la bugetul asigurărilor sociale.

Noile reguli vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Un salariu brut de aproximativ 15.600 de lei ajunge să coste angajatorul peste 19.300 de lei pe lună, în timp ce angajatul primește efectiv puțin peste 13.200 de lei. Diferența dintre cele două sume este formată din impozite, contribuții sociale și prime de asigurare medicală, arată economistul Marin Gospodarenco, într-o analiză realizată în baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

BNS a publicat rezultatele cercetării anuale privind câștigurile salariale și costul forței de muncă pentru anul 2025, care include de această dată întreprinderile cu unul și mai mulți salariați.

Potrivit datelor, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 15.594,5 lei, în creștere cu 11,5% față de anul precedent. Ajustată însă la inflație, creșterea reală a salariilor a fost de numai 3,4%.

Cu alte cuvinte, salariile au crescut în cifre, însă puterea de cumpărare a avansat într-un ritm mult mai modest.

Analiza lui Gospodarenco arată că, pentru nivelul salarial mediu, costul total suportat de angajator ajunge la 19.356,3 lei pe lună, în timp ce salariatului îi rămân 13.226,8 lei.

Diferența este de aproximativ 6.130 de lei lunar. Aici intră impozitul pe venit, primele de asigurare medicală și contribuțiile sociale achitate în legătură cu salariul.

În total, aceste plăți reprezintă 30,4% din costul muncii, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în 2024, potrivit calculelor prezentate de economist.

Datele mai arată și diferențe considerabile între sectoarele economiei. Cele mai mari salarii medii au fost înregistrate în informații și comunicații – 39.378,6 lei brut pe lună, în timp ce în agricultură media a fost de 10.168,8 lei. Diferența dintre cele două sectoare se apropie astfel de patru ori.

Și regiunea în care lucrezi contează. În municipiul Chișinău, salariul mediu a fost de 18.707,8 lei, cu aproximativ 20% peste media națională. Capitala concentrează totodată 51,7% din numărul total al salariaților incluși în statistică.

În toate celelalte unități administrativ-teritoriale salariile s-au situat sub media națională. La Briceni, de exemplu, nivelul a fost cu 30,9% mai mic decât media pe țară.

Pe piața muncii, numărul salariaților a crescut cu 3% în 2025, până la 763,2 mii de persoane la sfârșitul anului. Cele mai mari creșteri au fost în construcții, unde efectivul a avansat cu 19,6%, și în sectorul de cazare și alimentație publică, cu 15%.

În același timp, industria prelucrătoare a pierdut 3,5% din salariați, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor – 1,1%.

Marin Gospodarenco atrage atenția că această evoluție merită urmărită și în 2026, deoarece locurile de muncă se extind mai ales în sectoare orientate spre cererea internă, în timp ce unele domenii care generează exporturi de bunuri și servicii au înregistrat reduceri de personal.

Rămâne vizibil și decalajul salarial dintre femei și bărbați. În 2025, salariul mediu al femeilor a fost de 14.360 de lei, iar al bărbaților de 16.975 de lei, ceea ce înseamnă o diferență de 15,4%. În unele domenii, inclusiv IT și sectorul financiar, decalajul depășește 36%.

În opinia economistului, creșterea durabilă a salariilor depinde în primul rând de capacitatea economiei de a produce mai mult și de a genera activități cu valoare adăugată mai mare, nu doar de majorarea nominală a remunerațiilor.

Pentru moldovenii care își propun să lucreze în Uniunea Europeană într-o profesie reglementată, calificarea obținută acasă va fi evaluată după reguli compatibile cu cele europene. Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul care aliniază legislația Republicii Moldova la directivele UE.

O calificare obținută într-un stat membru va fi recunoscută în Republica Moldova pentru exercitarea aceleiași profesii. Același principiu se aplică și calificărilor obținute în țara noastră, în condițiile prevăzute de legislația statului european în care persoana solicită să lucreze.

Proiectul stabilește profesiile reglementate din Republica Moldova în conformitate cu cerințele europene. Programele de formare pentru aceste ocupații urmează, de asemenea, să fie armonizate cu standardele UE.

Regulile acoperă atât calificările, cât și experiența profesională acumulată peste hotare și se aplică indiferent de cetățenia persoanei. Sunt vizate inclusiv calificările obținute în țări din afara UE, dacă pregătirea corespunde cerințelor minime stabilite pentru profesia respectivă.

Persoanele cărora le este recunoscută calificarea vor primi din partea țării gazdă un card profesional european. Certificatul electronic confirmă recunoașterea pregătirii și permite prestarea temporară a serviciilor sau stabilirea în statul respectiv pentru exercitarea profesiei.

Autoritățile urmează să creeze și un mecanism de alertă pentru cazurile în care unei persoane îi este restricționat dreptul de a practica o anumită profesie. Modul de funcționare a sistemului va fi stabilit de Guvern.

Totodată, înainte de introducerea unei noi profesii reglementate sau de modificarea cerințelor existente, autoritățile vor efectua un test de proporționalitate. Evaluarea va arăta dacă restricțiile sunt necesare și justificate și dacă respectă principiile nediscriminării și proporționalității.

Potrivit autorilor, schimbările vor oferi angajatorilor criterii clare pentru evaluarea calificărilor, vor susține mobilitatea profesională și vor aduce mai multă vizibilitate internațională instituțiilor de educație și formare din Republica Moldova.