Tinerii din Republica Moldova spun că vor să știe cum să economisească, să-și administreze bugetul și să înțeleagă investițiile. Când ajung însă la întrebări concrete despre finanțe, rezultatele arată că mai este loc de învățat: doar 10,7% dintre participanții la un studiu FINEDU au răspuns corect la toate cele cinci întrebări de verificare a cunoștințelor financiare, potrivit PRO TV Chișinău.

Studiul „Percepțiile, cunoștințele și comportamentele financiare ale elevilor și studenților din Republica Moldova” a fost realizat pe un eșantion de 652 de elevi și studenți.

Datele arată că 76% dintre respondenți asociază educația financiară cu gestionarea banilor și economisirea, iar 69% consideră important să înțeleagă investițiile. În general, tinerii au acordat educației financiare un scor de 4,58 din 5 la capitolul importanță.

Interesul declarat nu se reflectă însă pe deplin în nivelul cunoștințelor. Numai 10,7% dintre participanți au reușit să răspundă corect la toate cele cinci întrebări financiare incluse în cercetare.

Studiul arată și cum preferă tinerii să afle mai multe despre bani. 67% ar alege videoclipurile scurte, inclusiv conținutul de pe YouTube, TikTok sau Reels, în timp ce familia rămâne principala sursă de informații financiare pentru 60% dintre respondenți.

Rezultatele sugerează că, deși interesul pentru economisire, investiții și gestionarea banilor este ridicat, există în continuare un decalaj între dorința tinerilor de a înțelege finanțele și cunoștințele pe care le au în prezent.

Republica Moldova are un nou ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în România și specialist cu experiență în finanțe, a depus jurământul pe 28 august, iar printre dosarele pe care urmează să le gestioneze se numără reforma întreprinderilor de stat, atragerea investițiilor și simplificarea relației dintre stat și companii.

Ceremonia de învestire a avut loc la Președinție, în prezența Președintei Maia Sandu și a Prim-ministrului Vasile Tofan.

Potrivit autorităților, una dintre principalele sarcini ale noului ministru va fi accelerarea reformelor economice și crearea unor condiții mai bune pentru dezvoltarea companiilor. Guvernul își propune, între altele, reducerea birocrației și a proceselor administrative care consumă timp și resurse pentru antreprenori.

Premierul Vasile Tofan a declarat că Executivul urmărește dezvoltarea unei economii capabile să crească mai rapid, să atragă investiții și să susțină companiile care vor să devină mai competitive și să exporte.

În mandatul lui Claudiu Năsui vor intra și reformele ce țin de întreprinderile de stat și administrarea activelor publice, precum și măsurile de simplificare a interacțiunii dintre mediul de afaceri și instituțiile statului.

Noul ministru are studii în economie și finanțe. A absolvit Université Paris Dauphine, iar ulterior a urmat un master în Finanțe la Università Bocconi din Milano. Deține și certificarea internațională CFA.

Înainte de numirea în Guvernul Republicii Moldova, Năsui a activat în sectorul financiar, bancar, consultanță și administrație publică. În perioada 2020–2021, acesta a ocupat funcția de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului din România.

În noua funcție, portofoliul său va include politicile de dezvoltare economică și digitalizare, susținerea mediului de afaceri, atragerea investițiilor și îmbunătățirea competitivității economiei.

Peste 20 de percheziții au avut loc în Chișinău, iar anchetatorii au ridicat 80.000 de dolari, 20.000 de euro, un Porsche Cayenne din 2026 și un Mercedes-Benz din 2019.

Ofițerii Direcției investigații infracțiuni economice și ai INI, împreună cu procurorii PCCOCS și cu sprijinul Europol, investighează activitatea unui grup suspectat de spălarea a circa 60 de milioane de lei.

Potrivit Poliției, banii ar proveni din fabricarea clandestină a țigărilor și exportarea acestora prin contrabandă.

Pentru a ascunde proveniența banilor, membrii grupului ar fi folosit mai multe persoane și companii pentru a converti, transfera și investi veniturile obținute ilegal.

Anchetatorii verifică inclusiv dacă o parte dintre bani au fost investiți în construcția unor blocuri locative.

În cadrul investigației au fost desfășurate peste 20 de percheziții în Chișinău. Oamenii legii au ridicat 80.000 de dolari și 20.000 de euro, sume despre care există suspiciunea că provin din activitățile ilegale investigate.

Au mai fost ridicate un Porsche Cayenne din 2026, un Mercedes-Benz din 2019, telefoane mobile, înscrisuri, contracte și documente aferente unor operațiuni de leasing.

Investigațiile continuă pentru identificarea tuturor persoanelor care ar putea fi implicate și stabilirea rolului fiecăreia în schema investigată.

Persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Începând cu 28 august 2026, Serviciul Fiscal de Stat pune în funcțiune o nouă interfață a modulului „Gestionarea online a subdiviziunilor/obiectelor impozabile”, disponibil în sistemul e-Cerere. Pentru lansare sunt programate și lucrări de mentenanță între orele 17:00 și 19:00.

Prin noua interfață, contribuabilii pot gestiona online operațiunile legate de înregistrarea, modificarea, actualizarea, suspendarea, reluarea sau închiderea subdiviziunilor și obiectelor impozabile.

O parte dintre informațiile despre contribuabil vor fi completate automat în cereri, iar datele vor putea fi verificate înainte ca documentul să fie semnat electronic și transmis către Fisc.

După acceptarea cererii, confirmările vor fi disponibile imediat în format electronic, în compartimentul „Certificate/Confirmări”.

Odată cu noua interfață sunt introduse și clasificatoare noi pentru tipurile de subdiviziuni și obiecte impozabile. Din acest motiv, datele înregistrate anterior trebuie actualizate în perioada 28 august 2026 – 30 aprilie 2027.

Într-o singură cerere pot fi incluse până la 25 de subdiviziuni și/sau obiecte impozabile, astfel încât contribuabilii care au mai multe înregistrări să nu fie nevoiți să depună cereri separate pentru fiecare dintre ele.

Fiscul atrage atenția și asupra echipamentelor de casă și de control. Dacă, odată cu actualizarea datelor, este schimbată adresa subdiviziunii unde este utilizat un aparat de casă, trebuie actualizate și informațiile aferente echipamentului.

Pentru reprogramarea adresei, contribuabilul trebuie să se adreseze furnizorului echipamentului sau centrului de asistență tehnică, după care modificarea datelor se efectuează conform procedurii aplicabile tipului de echipament.

SFS recomandă contribuabililor să nu lase actualizarea datelor pentru ultimele zile înainte de termenul-limită de 30 aprilie 2027, pentru a evita eventualele aglomerări ale sistemului.

Peste 16.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă s-au angajat de la începutul anului 2026 cu sprijinul structurilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Datele publicate de ANOFM arată și în ce domenii s-au făcut cele mai multe angajări și care este profilul persoanelor care au beneficiat de suport.

În total, până la sfârșitul lunii august, au fost încadrate în muncă 16.006 persoane. Dintre acestea, 4.851 aveau statut de șomer, iar alte 346 erau șomeri-zilieri sau persoane angajate pe perioade determinate de până la trei luni.

Femeile reprezintă 42,6% din totalul persoanelor angajate, adică 6.817 persoane. Totodată, aproape unul din cinci beneficiari are vârsta de cel puțin 55 de ani – în această categorie fiind înregistrate 2.909 persoane.

Cu ajutorul ANOFM și-au găsit un loc de muncă și 277 de persoane cu dizabilități, 76 de migranți reveniți de peste hotare și 51 de persoane de etnie romă.

Datele sunt ceva mai detaliate în cazul celor 4.851 de persoane înregistrate oficial ca șomeri înainte de angajare. Mai mult de jumătate dintre acestea, 52,6%, sunt femei, iar 58,5% provin din mediul rural.

Tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani reprezintă 28% dintre șomerii care și-au găsit un loc de muncă, echivalentul a 1.356 de persoane. Alte 937 de persoane, sau 19,3%, au vârste cuprinse între 55 și 63 de ani.

Cele mai multe angajări s-au făcut în sectorul serviciilor colective, sociale și personale, care concentrează 35,7% din total. Agricultura este pe locul al doilea, cu 17,2%, urmată de comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 14,5%.

În industrie au ajuns 8,1% dintre persoanele încadrate în muncă, în administrația publică – 5,4%, iar în construcții – 4,9%. Sănătatea și asistența socială au atras 4,1% dintre angajați, învățământul – 2,8%, iar transporturile, depozitarea și comunicațiile – 2,2%.

Republica Moldova marchează 35 de ani de independență cu peste 4 milioane de cetățeni, însă o parte importantă dintre aceștia locuiește în străinătate, iar economia încă nu a revenit integral la nivelul din 1991.

Datele au fost prezentate de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul analizei „Moldova la 35 de ani de la proclamarea Independenței”.

La începutul trimestrului al treilea din 2026, Republica Moldova avea aproape 4 milioane 46 de mii de cetățeni cu acte în regulă. Dintre aceștia, aproximativ 3 milioane 686 de mii erau înregistrați pe malul drept al Nistrului, iar aproape 360 de mii – în regiunea transnistreană. Alți circa 85 de mii de locuitori ai regiunii nu dețin deocamdată cetățenia Republicii Moldova.

Numărul persoanelor din regiunea transnistreană fără cetățenie moldovenească s-a redus considerabil în ultimul deceniu. Dacă în urmă cu zece ani erau aproximativ 224 de mii, în prezent numărul acestora este estimat la 85 de mii. Veaceslav Ioniță leagă această evoluție de aprofundarea relațiilor economice cu Uniunea Europeană și de interesul tot mai mare al locuitorilor din stânga Nistrului pentru obținerea cetățeniei moldovenești.

Numărul cetățenilor nu trebuie însă confundat cu populația care locuiește efectiv în țară. Din cei aproximativ 3 milioane 686 de mii de cetățeni înregistrați pe malul drept, doar circa 2 milioane 343 de mii se află în Republica Moldova. Aproximativ 1 milion 340 de mii locuiesc peste hotare.

Economistul consideră că nici aceste date nu surprind integral amploarea diasporei și numărul copiilor născuți în familii de moldoveni din străinătate. Potrivit estimărilor sale, numărul real al cetățenilor Republicii Moldova ar putea ajunge la aproximativ 4 milioane 133 de mii.

O altă schimbare majoră este reducerea forței de muncă. În 1991, pe malul drept al Nistrului lucrau aproximativ 1,5 milioane de persoane, iar numărul pensionarilor era de circa 582 de mii. În 2026, numărul salariaților este estimat la aproape 650 de mii, iar cel al pensionarilor – la aproximativ 530 de mii.

Astfel, raportul s-a redus de la 2,68 de lucrători pentru un pensionar în 1991 la numai 1,23 în prezent. Scăderea arată presiunea tot mai mare exercitată asupra sistemului public de pensii, în condițiile în care baza de contribuabili s-a restrâns puternic.

Pensia medie este estimată să ajungă în 2026 la 4.662 de lei, față de 4.204 lei în 2025. Recuperarea puterii de cumpărare a fost însă lentă. Pensiile au depășit nivelul real din 1991 abia în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la aproximativ 120% din valoarea reală înregistrată la începutul perioadei de independență.

Produsul Intern Brut al Republicii Moldova ar urma să depășească în 2026 valoarea de 377 de miliarde de lei, în creștere cu cel puțin 2,2%. După declinul economic din 2022 și trei ani de stagnare, PIB-ul ar urma să depășească abia în acest an nivelul din 2021.

Comparat însă cu anul 1991, PIB-ul din 2026 va reprezenta aproximativ 95,1%. În ultimul deceniu, economia Republicii Moldova a avansat în medie cu doar 1,7% pe an.

O recuperare incompletă se observă și în industrie. Producția industrială este estimată la 103 miliarde de lei în 2026, față de 95 de miliarde de lei în anul precedent. Deși sectorul a revenit pe creștere în 2025 și 2026, după scăderile din perioada 2022–2024, producția industrială reprezintă doar 82,8% din nivelul anului 1991.

Veaceslav Ioniță descrie evoluția Republicii Moldova din ultimii 35 de ani drept una contradictorie: țara are condiții de trai și infrastructură mai bune, dar se confruntă cu reducerea populației active, presiuni asupra sistemului de pensii și o recuperare economică încă incompletă.

„Condițiile de viață, bunăstarea și infrastructura de astăzi sunt cu mult mai bune față de acum 35 de ani”, a conchis economistul.

Un apel suspect, o cerere de date bancare sau un cod primit prin SMS pot fi suficiente pentru ca banii să dispară din cont. De această dată însă, moldovenii au fost mai vigilenți: într-o singură zi, 83 de tentative de escrocherie telefonică au fost oprite fără prejudicii financiare.

Potrivit Poliției Republicii Moldova, în ultimele 24 de ore nu a fost înregistrat niciun caz nou de escrocherie telefonică. Totodată, nu au existat nici cazuri produse anterior și raportate cu întârziere, situație pe care autoritățile o califică drept o premieră.

În aceeași perioadă au fost înregistrate 83 de tentative de fraudă telefonică, însă persoanele contactate au recunoscut situațiile suspecte și nu au transmis escrocilor informațiile sau banii solicitați.

Poliția spune că rezultatul arată cât de importantă este verificarea informațiilor atunci când primești un apel neașteptat, în special dacă interlocutorul pretinde că reprezintă o bancă, o instituție publică sau o altă organizație.

În astfel de apeluri, escrocii pot încerca să obțină date personale, informații despre card, coduri de autentificare sau pot cere efectuarea unor transferuri de bani.

Autoritățile recomandă să nu divulgi astfel de informații prin telefon și să verifici separat cine te contactează. Tentativele suspecte de fraudă trebuie sesizate Poliției.

Dacă o companie din regiunea transnistreană introduce mărfuri în Republica Moldova, regulile fiscale urmează să se apropie treptat de cele aplicate în restul țării. Guvernul propune introducerea etapizată a TVA și a accizelor pentru mai multe categorii de produse, prima etapă urmând să înceapă la 1 septembrie 2026.

Potrivit Executivului, măsura are drept scop uniformizarea legislației fiscale și vamale pe întreg teritoriul Republicii Moldova și crearea unor condiții concurențiale similare pentru agenții economici.

Din 1 septembrie 2026, noul regim va viza, între altele, băuturile alcoolice, produsele din tutun și cu nicotină, parfumurile, articolele pirotehnice, blănurile, bijuteriile și pietrele prețioase, precum și anumite mijloace de transport.

Pentru alte categorii de mărfuri, schimbarea va veni mai târziu. Unele materii prime și produsele petroliere vor intra sub noile prevederi de la 1 ianuarie 2027.

O etapă separată este prevăzută pentru gazele naturale, energia electrică, telefoanele și computerele, pentru care regulile ar urma să fie aplicate începând cu 1 aprilie 2027.

Guvernul explică aplicarea graduală prin necesitatea de a oferi companiilor timp pentru adaptare și de a reduce riscul unor efecte bruște asupra prețurilor și consumatorilor.

Premierul Vasile Tofan a declarat că taxele colectate de la agenții economici din stânga Nistrului ar urma să fie utilizate inclusiv pentru servicii și măsuri de sprijin destinate locuitorilor din regiune.

Totodată, șeful Executivului a cerut băncilor, Băncii Naționale a Moldovei și Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor să faciliteze deschiderea conturilor bancare pentru companiile din regiune, astfel încât acestea să poată achita taxele prevăzute.

Potrivit proiectului publicat de Guvern, obiectivul este ca, până în 2030, mărfurile importate de operatorii economici din regiunea transnistreană să fie supuse integral regimului fiscal general aplicat în restul Republicii Moldova.