Republica Moldova ar putea intra într-o perioadă în care economia aproape că nu mai crește, în timp ce prețurile continuă să urce. Este scenariul descris de Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, după majorarea ratei de bază a BNM la 9%.
Economistul vorbește despre riscul unei perioade de stagflație. Pe înțelesul tuturor, asta înseamnă o combinație neplăcută: economia stagnează sau crește foarte puțin, dar viața continuă să se scumpească.
Lupușor estimează că inflația, aflată în prezent în jurul nivelului de 7%, ar putea ajunge în perioada următoare la 9–10%. În aceste condiții, majorarea dobânzii de către BNM este, în opinia sa, o măsură dificilă, dar necesară pentru a împiedica o creștere și mai puternică a prețurilor.
Pentru oameni, una dintre consecințe poate fi costul mai mare al creditelor. Dobânda de bază influențează treptat condițiile de finanțare din economie, astfel că persoanele care vor să ia un credit nou pot ajunge să se împrumute mai scump. Și unele credite existente cu dobândă variabilă pot deveni mai costisitoare, în funcție de modul în care este stabilită rata acestora.
Lupușor consideră însă că impactul asupra creditării ar putea fi mai redus decât în alte perioade, deoarece băncile din Moldova dispun de suficiente lichidități.
Mai mult ar putea avea de plătit statul. Guvernul se împrumută inclusiv prin emiterea valorilor mobiliare de stat pentru a acoperi deficitul bugetar, iar atunci când dobânzile cresc, și finanțarea datoriei poate deveni mai costisitoare.
Economistul atrage atenția că problema nu ține doar de decizia BNM. În opinia sa, economia Republicii Moldova rămâne vulnerabilă la scumpirile venite din exterior, în timp ce deficitul bugetar ridicat și dezechilibrele comerciale amplifică aceste riscuri.
Într-un asemenea scenariu, oamenii pot resimți simultan două efecte: prețuri mai mari și bani mai scumpi de împrumutat, în timp ce economia și veniturile cresc mai lent.
Lupușor estimează că această perioadă s-ar putea stabiliza în a doua jumătate a anului viitor. El consideră că politica monetară trebuie să rămână concentrată pe reducerea inflației, iar autoritățile să limiteze dezechilibrele bugetare și să stimuleze investițiile, productivitatea și exporturile.