Mai mult de jumătate dintre tinerii români cu vârste între 18 și 34 de ani consideră că au cunoștințe financiare bune sau foarte bune. Rezultatele unui studiu realizat de Cult Research pentru BCR arată însă o diferență importantă între încrederea lor și cunoștințele demonstrate la test.
Circa 56% dintre tineri spun că se pricep la finanțe, dar scorul mediu obținut este de 7,2 răspunsuri corecte din 12. Doar 10% reușesc să răspundă corect la cel puțin zece întrebări.
Situația este inversă în cazul persoanelor cu vârste între 50 și 64 de ani. Numai 24% dintre acestea își evaluează cunoștințele financiare drept bune sau foarte bune, deși obțin cel mai mare scor mediu – 8,4 din 12. Totodată, 35% răspund corect la cel puțin zece întrebări.
La nivelul întregului eșantion, scorul mediu a fost de 7,53 răspunsuri corecte din 12, echivalentul notei 6,28 din 10. Doar unul din cinci participanți a atins pragul de minimum zece răspunsuri corecte.
Tinerii sunt însă cei mai optimiști în privința viitorului lor financiar. Aproape jumătate dintre cei cu vârste între 18 și 34 de ani cred că vor avea suficienți bani pentru un trai confortabil la pensie, comparativ cu 26% dintre persoanele de 50–64 de ani.
De asemenea, 89% dintre tineri spun că folosesc fără dificultate serviciile de internet banking și plățile mobile. În același timp, 81% au încredere că recomandările de investiții primite de la o bancă sau de la un consultant financiar sunt în interesul lor.
Participanții s-au descurcat mai bine la întrebările despre fraude. Astfel, 82% au spus că ar ignora un SMS suspect primit în numele băncii și ar contacta instituția printr-un canal oficial, iar 79% ar verifica suplimentar o ofertă de investiții în criptomonede care promite un profit garantat.
Cele mai mari dificultăți apar la noțiuni precum inflația, dobânda compusă și obligațiunile. Doar 47% înțeleg cum scumpirile reduc puterea de cumpărare, 48% cunosc mecanismul dobânzii compuse, iar numai 15% știu că prețul obligațiunilor scade atunci când dobânzile cresc.
Studiul a fost realizat online, pe un eșantion de 500 de persoane din mediul urban din România. Marja de eroare este de plus sau minus 4,3% la nivelul întregului eșantion. Rezultatele pentru fiecare grupă de vârstă trebuie interpretate cu prudență, întrucât sunt calculate pe segmente mai mici de respondenți.