Banca Națională a Moldovei a ridicat rata de bază de la 5% în aprilie la 9% în septembrie, însă până acum această creștere s-a simțit foarte puțin în dobânzile achitate efectiv de cei care iau credite. Asta arată o analiză publicată de economistul Veaceslav Ioniță. Analiza lui Veaceslav Ioniță BNM a stabilit rata de bază la 9% din 17 septembrie, explicând decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste și necesitatea de a tempera cererea și de a încuraja economisirea.
Pentru cei care au sau vor un credit ipotecar, diferența este deocamdată foarte mică. Potrivit calculelor lui Ioniță, dobânda medie la creditele ipotecare noi era de aproximativ 8% în aprilie și de circa 8,1% în august. La creditele de consum, dobânda a crescut de la aproximativ 10,7% la 11%, iar pentru companii – de la circa 8,4% la 8,6%.
Cu alte cuvinte, deși rata de bază a crescut cu 4 puncte procentuale în câteva luni, creditele nu s-au scumpit în același ritm. Ioniță estimează că, raportat la evoluțiile din ultimele luni, o creștere ipotetică de 10 puncte procentuale a ratei de bază s-ar transmite prin aproximativ 1,1 puncte procentuale la creditele de consum, 0,5 puncte la creditele companiilor și doar 0,4 puncte la creditele ipotecare.
Cel mai repede reacționează, potrivit analizei, costul cu care se împrumută statul prin valorile mobiliare de stat. Chiar și aici însă efectul este mai redus decât în perioada inflaționistă din 2022. Pentru populație și companii, transmiterea deciziilor BNM către dobânzile bancare rămâne, deocamdată, lentă.
Asta nu înseamnă însă că ratele la credite nu vor crește ulterior. Efectele politicii monetare apar de regulă cu întârziere, iar majorările ratei de bază din august și septembrie încă nu s-au transmis complet în piață. Pentru moment însă, concluzia analizei este că majorarea puternică a ratei BNM se vede mult mai puțin în ratele efectiv plătite de oameni și companii.
În august, inflația anuală a fost de 6,96%, peste limita superioară a intervalului urmărit de BNM. Banca centrală spune că presiunile vin atât din scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime, cât și din cererea internă.