Republica Moldova va trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie 2026. La ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră și vor indica din nou 03:00, potrivit calendarului schimbării orei pentru Chișinău. Astfel, ziua de duminică va avea 25 de ore. Bancamea a analizat cine poate primi bani în plus pentru ora repetată și cine suportă costurile acesteia.
Cei mai avantajați pot fi angajații care lucrează în acea noapte – de exemplu, în spitale, servicii de pază, benzinării, fabrici, hoteluri, transport sau centre de suport. Angajatorul trebuie să țină evidența timpului lucrat efectiv de fiecare salariat, iar ora cuprinsă între 03:00 și 04:00 va fi parcursă de două ori.
Potrivit Codului muncii, munca prestată între orele 22:00 și 06:00 este considerată muncă de noapte. Pentru aceasta se acordă un adaos de cel puțin 50% din salariul de bază calculat pe unitate de timp.
De exemplu, dacă salariul de bază al unui angajat este de 60 de lei pe oră, sporul minim pentru o oră de noapte constituie încă 30 de lei. Dacă salariatul lucrează efectiv și ora repetată, aceasta trebuie înregistrată în pontaj și remunerată. În cazul în care ora respectivă determină depășirea normei de muncă, pot deveni aplicabile și regulile privind munca suplimentară.
Totuși, ora suplimentară nu înseamnă automat un salariu mai mare pentru toată lumea. Angajații care primesc un salariu lunar fix și nu lucrează în noaptea schimbării orei vor încasa aceeași sumă. Nici persoanele care dorm cu o oră mai mult nu primesc, evident, o plată suplimentară.
Costul direct este suportat de angajatorii care au activitate continuă și trebuie să achite timpul lucrat efectiv, sporurile pentru munca de noapte și, după caz, orele suplimentare. În sectorul public, o parte dintre aceste cheltuieli poate reveni instituțiilor finanțate din buget, inclusiv celor medicale sau serviciilor care funcționează fără întrerupere.
O oră suplimentară de activitate poate aduce încasări mai mari localurilor, serviciilor de taxi, benzinăriilor, platformelor de livrare sau altor afaceri deschise pe timpul nopții. Furnizorii de energie pot înregistra, de asemenea, un consum mai mare în ziua de 25 de ore. Efectul este însă temporar, deoarece primăvara există o zi de numai 23 de ore.
Pentru bănci, companiile de telecomunicații, transportatori și administratorii sistemelor informatice, schimbarea orei presupune verificarea tranzacțiilor, a plăților programate, a orarelor și a înregistrărilor electronice. Același interval orar apare de două ori, iar sistemele trebuie să poată diferenția corect operațiunile. Clienții nu primesc însă automat o oră suplimentară de dobândă, deoarece dobânzile la credite și depozite sunt calculate, de regulă, în funcție de zile calendaristice, nu de numărul orelor dintr-o anumită zi.
Trecerea la ora de iarnă poate influența și consumul de energie, deoarece se întunecă mai devreme și iluminatul este pornit mai devreme seara. Totuși, o analiză a Parlamentului European arată că economiile asociate orei de vară sunt marginale – în medie, aproximativ 0,34% din consumul total de energie – iar rezultatele diferă de la o țară la alta.
Statul poate încasa sume puțin mai mari din impozitele aferente salariilor și vânzărilor realizate în ora suplimentară, dar suportă în același timp cheltuieli prin instituțiile care lucrează continuu. La nivelul întregii economii, efectul financiar este prea mic pentru a produce o schimbare vizibilă în PIB sau în veniturile bugetului.