Piața de capital din Republica Moldova se pregătește de reguli mai apropiate de cele aplicate în Uniunea Europeană. Membrii Comisiei pentru economie, buget și finanțe au aprobat raportul la proiectul de lege privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții, document care urmează să fie propus Parlamentului spre examinare în prima lectură.

Proiectul a fost elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și are drept scop consolidarea cadrului normativ pentru piața de capital. Inițiativa ține cont de recomandările Comisiei Europene și transpune mai multe directive și regulamente ale Uniunii Europene.

Potrivit autorilor, alinierea la legislația europeană ar urma să contribuie la stabilitatea pieței de capital, la o mai bună protecție a investitorilor și la eficientizarea supravegherii prudențiale.

Noile reguli stabilesc principiile de supraveghere prudențială a firmelor de investiții și a grupurilor acestora. Proiectul se referă și la cerințele de capital inițial, măsurile administrative, sancțiunile aplicabile în caz de nerespectare și transparența procesului de supraveghere.

Prevederile se vor aplica firmelor de investiții supravegheate de CNPF. În cazul instituțiilor de credit care activează pe piața de capital, supravegherea prudențială va fi exercitată de Banca Națională a Moldovei.

Una dintre cele mai importante modificări vizează majorarea capitalului inițial necesar pentru autorizarea firmelor de investiții. Pentru societățile licențiate să tranzacționeze pe cont propriu sau să furnizeze servicii de subscriere, capitalul va crește de la 300.000 de euro la 750.000 de euro.

Totodată, capitalul minim pentru societățile de investiții care nu tranzacționează pe cont propriu și nu implică custodia activelor va fi majorat de la 50.000 de euro la 75.000 de euro.

Pentru ca noile cerințe să nu afecteze brusc activitatea societăților de investiții nebancare, proiectul prevede dispoziții tranzitorii și o implementare graduală.

În Republica Moldova sunt înregistrate 12 societăți de investiții, dintre care 7 sunt bănci, iar 5 sunt societăți de investiții nebancare. Majoritatea oferă servicii limitate, în special executarea ordinelor privind instrumentele financiare și consultanță.

În prezent, nicio societate de investiții din țară nu operează un sistem multilateral de tranzacționare și nu desfășoară activități semnificative de tranzacționare pe cont propriu sau de subscriere de instrumente financiare.

Prețurile nu mai cresc în ritmul agresiv din anii trecuți, însă presiunea asupra bugetelor rămâne vizibilă. În luna mai 2026, inflația anuală a ajuns la 6,8%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, analizate de expertul economic Marin Gospodarenco.

Economistul atrage atenția că, deși inflația generală pare mai temperată, cele mai mari presiuni se simt în continuare la cheltuielile de zi cu zi: alimente, transport, carburanți și servicii prestate populației.

„Chiar dacă inflația generală pare mai temperată, multe gospodării încă simt o presiune reală asupra bugetului lunar”, notează Marin Gospodarenco.

Potrivit expertului, prognoza pentru următoarele luni trebuie privită cu prudență. Banca Națională anticipează o diminuare graduală a inflației pe parcursul anului, însă ultima prognoză a fost revizuită în creștere pentru aproape întreaga perioadă analizată.

Marin Gospodarenco subliniază că scăderea inflației nu înseamnă automat scăderea prețurilor, ci doar faptul că acestea cresc mai lent.

Pentru familii, provocarea rămâne aceeași: chiar dacă inflația anuală se stabilizează în jurul valorii de 7-9%, bugetul lunar continuă să fie apăsat de scumpiri la produse și servicii esențiale.

Expertul susține că discuția despre inflație nu trebuie redusă doar la indicatori statistici, ci trebuie legată de puterea reală de cumpărare.

„Inflația va putea coborî doar dacă presiunile pe energie, transport, alimente și servicii se vor calma. Până atunci, vom simți în continuare că viața rămâne scumpă, chiar dacă ritmul scumpirilor încetinește”, afirmă Marin Gospodarenco.

Cumpărăturile aduse de peste hotare vin uneori și cu taxe suplimentare. În prima săptămână din iunie, moldovenii au achitat la vamă circa 21 de milioane de lei pentru bunurile care au depășit limita neimpozabilă, potrivit Serviciului Vamal.

Suma reprezintă 2,8% din totalul încasărilor Serviciului Vamal în perioada 1 – 7 iunie 2026.

În total, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat peste 749 de milioane de lei în acea săptămână, cu 14,1% mai mult față de cifra de control stabilită.

De la începutul anului, încasările au ajuns la circa 17,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o îndeplinire a cifrei de control în proporție de 103%.

Banii colectați ajung în bugetul de stat și sunt folosiți pentru salarii, infrastructură, proiecte sociale și alte cheltuieli publice.

În perioada analizată, au fost perfectate 10.444 de declarații vamale, iar mijloacele de transport au înregistrat 77.161 de traversări. Cele mai circulate posturi vamale au fost Leușeni, cu 16.546 de traversări, și Sculeni, cu 13.990 de traversări.

Peste 1 miliard de euro, sub formă de parteneriate investiționale, instrumente de finanțare și proiecte noi, au fost anunțați în cadrul EU-Moldova Investment Conference, desfășurată la Chișinău.

Evenimentul a adus la aceeași masă oficiali din Republica Moldova și Uniunea Europeană, instituții financiare internaționale, investitori, antreprenori și reprezentanți ai sectorului privat. Discuțiile au vizat noi oportunități de investiții, finanțare și dezvoltare a afacerilor în Republica Moldova.

Conferința a fost organizată de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și al Agenției de Investiții.

Evenimentul a avut loc la un an de la lansarea Planului de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, un pachet de investiții de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

Conferința a fost deschisă de Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova, Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, și Alexandru Munteanu, Prim-ministrul Republicii Moldova.

În discursul său, Maia Sandu a vorbit despre angajamentul Republicii Moldova de a construi o economie mai predictibilă, mai transparentă și mai competitivă, conectată tot mai puternic la piața europeană.

„Când investiți în Moldova, investiți într-o țară al cărei viitor este ancorat în Europa — în reguli care devin reguli europene: reguli privind concurența, tratamentul echitabil și protecția pe care o așteaptă orice investitor serios. Pe măsură ce ne aliniem legile și instituțiile la cele ale celei mai mari piețe unice din lume, vă invităm să priviți încotro se îndreaptă Moldova — să veniți din timp și să parcurgeți acest drum alături de noi”, a declarat Maia Sandu.

Unul dintre cele mai importante momente ale conferinței a fost ceremonia de semnare a parteneriatelor investiționale. Aceasta a evidențiat cooperarea dintre Uniunea Europeană, instituțiile financiare internaționale și investitorii privați.

Printre companiile selectate în cadrul apelului privind investițiile în Republica Moldova se numără INVL Asset Management, TET, Micro Nano Tech, Balkan Pharmaceuticals, KB Container, Danube Logistics, BOSAQ și C.I. VED-MAR AGRO.

Acestea activează în domenii importante pentru dezvoltarea economiei: piața de capital, infrastructură digitală, producție high-tech, industria farmaceutică, producție industrială, logistică, infrastructură de apă și agricultură cu valoare adăugată.

În cadrul conferinței au fost anunțate și mai multe parteneriate de finanțare, dezvoltate împreună cu instituții financiare internaționale și parteneri financiari. Printre acestea se numără proiecte susținute de Uniunea Europeană, precum Programul de Eficiență Energetică în Clădiri, Programul de Modernizare a Școlilor, dar și inițiative implementate de BERD și alte facilități de finanțare.

Parteneriatele vor sprijini investiții în eficiență energetică, infrastructură, digitalizare, acces la finanțare pentru companii, energie regenerabilă, dezvoltare industrială și creșterea sectorului privat.

Totodată, Guvernul Republicii Moldova a prezentat patru noi proiecte private de investiții, în valoare totală de 364 de milioane de euro.

Este vorba despre:

Renovatio/Greenvolt – investiție anunțată de 280 de milioane de euro;

Holcim – investiție anunțată de 50 de milioane de euro;

Gvura – investiție anunțată de 29 de milioane de euro;

BauTex – investiție anunțată de 5 milioane de euro.

În total, parteneriatele, instrumentele de finanțare și noile proiecte private depășesc 1 miliard de euro. Potrivit autorităților, acest lucru arată interesul tot mai mare pentru Republica Moldova ca destinație pentru investiții strategice, energie curată, producție, digitalizare și conectivitate regională.

Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, a declarat că proiectele anunțate arată că Republica Moldova poate contribui la competitivitatea, securitatea, viitorul digital și capacitatea industrială a Europei.

„Proiectele de investiții anunțate astăzi arată că Republica Moldova nu este doar o țară pe care Uniunea Europeană o sprijină ferm, ci și o țară care poate contribui în mod real la competitivitatea, securitatea, viitorul digital și capacitatea industrială a Europei”, a spus Marta Kos.

La rândul său, Alexandru Munteanu, Prim-ministrul Republicii Moldova, a menționat că țara intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, în care reformele, integrarea europeană și investițiile încep să producă rezultate concrete.

„Republica Moldova intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, în care reformele, integrarea europeană și investițiile încep să producă rezultate concrete. Anunțurile de astăzi arată că Moldova nu este doar o țară cu potențial, ci o țară în care investitori serioși, instituții financiare și parteneri europeni sunt pregătiți să dezvolte proiecte pe termen lung”, a declarat Alexandru Munteanu.

Eugeniu Osmochescu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a subliniat că Planul de Creștere al Uniunii Europene și parteneriatele anunțate transformă reformele în oportunități reale de investiții.

Agenda conferinței a inclus sectoare esențiale pentru competitivitatea Republicii Moldova pe termen lung: energie, transport și logistică, lanțuri valorice industriale, procesare agroalimentară, investiții rurale, digitalizare, sănătate, biotehnologie și dezvoltare tehnologică.

Programul „Prima Casă” are nevoie de o restructurare, după ce componenta de compensații a fost suspendată, iar bugetul anual de 130 de milioane de lei s-a epuizat în doar trei luni, arată o notă analitică IPRE, semnată de Stanislav Ghilețchi, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.

Potrivit analizei, suspendarea componentei de compensații nu arată doar o problemă de bani disponibili în buget, ci o problemă mai profundă. Programul, lansat în 2018 pentru a ajuta tinerii să acceseze mai ușor credite ipotecare, și-a atins în mare parte obiectivul inițial și a devenit mai mare decât poate fi gestionat în forma actuală.

IPRE notează că „Prima Casă” a fost una dintre intervențiile publice reușite din ultimii ani. Programul a ajutat la dezvoltarea pieței creditelor ipotecare și a oferit acces la locuință pentru mii de familii. În același timp, succesul acestuia aduce și nevoia unei reforme, pentru ca banii publici să fie folosiți mai eficient.

La opt ani de la lansare, prin program au fost procurate peste 8.000 de locuințe cu garanția statului, iar aproximativ 6.400 de beneficiari primesc și compensații lunare.

Doar în trimestrul II din 2025, programul „Prima Casă Plus” a depășit jumătate din totalul contractelor ipotecare noi acordate de bănci. Potrivit autorului, acest lucru arată că programul nu mai este destinat doar celor care nu pot accesa un credit ipotecar în condiții comerciale.

Analiza IPRE identifică trei probleme mari care cer o intervenție în perioada următoare.

Prima ține de povara bugetară pe termen lung. Fiecare contract de compensație înseamnă o obligație pentru buget pe toată durata creditului. Cei aproximativ 6.400 de beneficiari de compensații generează costuri anuale de circa 150 de milioane de lei, care ar putea rămâne în sarcina bugetului încă două decenii și jumătate.

A doua problemă este legată de presiunea asupra prețurilor la locuințe. Pe o piață unde oferta de locuințe noi este concentrată geografic și nu crește suficient de repede, stimularea cererii poate contribui la scumpiri. Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale calculat de BNM a ajuns la 226,7% în trimestrul IV 2025, în creștere cu 26,8% față de anul precedent.

A treia problemă este extinderea treptată a grupului de beneficiari. Programul a fost modificat de mai multe ori, iar odată cu „Prima Casă Plus” a fost deschis și pentru profesii libere, precum avocați, notari sau executori. Totodată, plafonul valorii locuinței eligibile a fost ridicat la 2,5 milioane de lei, ceea ce depășește segmentul locuințelor sociale și intră în zona medie-superioară a pieței.

În acest context, IPRE recomandă restrângerea programului la categorii prioritare, cum ar fi familiile tinere cu trei sau mai mulți copii și angajații din sectoare cu deficit de personal, precum educația și sănătatea.

O altă recomandare este introducerea unui plafon de venit, calculat în funcție de salariul mediu pe economie și ajustat anual. Potrivit autorului, dacă există un plafon de venit funcțional, nu mai este necesară plafonarea valorii locuinței, deoarece capacitatea reală de plată va arăta ce își poate permite fiecare beneficiar.

IPRE mai propune eliminarea compensației lunare și înlocuirea acesteia cu un grant unic pentru aportul inițial, acordat la momentul procurării locuinței. Această soluție ar reduce presiunea pe buget pe termen lung și ar face cheltuiala mai ușor de planificat.

De asemenea, autorul recomandă revenirea la un grad maxim de îndatorare de 50% din veniturile nete, după ce în 2024 pragul a fost ridicat la 70%. Potrivit analizei, un nivel de 70% poate face o familie vulnerabilă la orice șoc financiar, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, o cheltuială medicală neașteptată sau o creștere a dobânzii.

Ministerul Finanțelor urmează să decidă în următoarele săptămâni viitorul programului „Prima Casă”.

Peste 140 de antreprenori, reprezentanți ai organizațiilor societății civile, companiilor, instituțiilor publice, partenerilor de dezvoltare și inițiativelor locale au participat, în perioada 5-6 iunie, la cea de-a patra ediție a Impact Days, eveniment dedicat antreprenoriatului social, inovației, incluziunii și dezvoltării sustenabile.

Organizat de HUB-ul Antreprenorilor Sociali, inițiativă a Asociației Obștești EcoVisio, evenimentul a creat un spațiu de dialog, învățare și conectare pentru oamenii și organizațiile care dezvoltă afaceri și inițiative orientate spre soluționarea unor probleme reale din comunități.

Timp de două zile, participanții au explorat subiecte actuale pentru dezvoltarea inițiativelor cu impact: modele de afaceri responsabile, comunicare strategică, utilizarea conștientă a inteligenței artificiale, sănătatea echipelor, incluziunea pe piața muncii, securitatea cibernetică, leadershipul, energia verde și oportunitățile de finanțare.

„Impact Days este, înainte de toate, despre oamenii care văd o problemă în comunitate și aleg să nu rămână indiferenți, aleg să caute soluții și să le transforme în inițiative care funcționează. La această ediție am văzut multă deschidere și interes pentru idei curajoase. Pentru noi, la EcoVisio, este important ca antreprenoriatul social să nu rămână doar un concept despre care vorbim, dar să devină o cale prin care construim comunități mai incluzive, mai responsabile și mai reziliente. Impact Days este locul în care oamenii care cred în această schimbare se întâlnesc și pot începe să o construiască împreună”, a declarat Vladimir Ternavschi, Director Executiv, EcoVisio.

Una dintre discuțiile centrale ale evenimentului, panelul „Impact Heroes: Afaceri care schimbă lumea”, a adus în fața participanților antreprenori și reprezentanți ai companiilor care dezvoltă modele de activitate orientate spre impact social și de mediu.

Dialogul s-a concentrat pe provocările dezvoltării unei afaceri responsabile, pe echilibrul dintre sustenabilitatea financiară și misiunea socială, precum și pe rolul încrederii și al comunicării autentice în relația cu beneficiarii, clienții și comunitățile.

„Îmi doresc ca fiecare participant să plece cu mai mult curaj și cu înțelegerea că doar prin implicare și proactivitate putem schimba lucrurile în țara noastră. Chiar și atunci când provocările par prea mari, este important să nu renunțăm, să punem întrebări și să avem curajul de a ne conecta cu oamenii pe care îi admirăm. O prezentare pe care am urmărit-o la o ediție anterioară, despre dezvoltarea și patentarea unui produs într-un garaj din Moldova, mi-a rămas în memorie ani la rând și mi-a demonstrat că și aici se pot realiza lucruri extraordinare. Totul începe cu încrederea că este posibil”, a subliniat Aliona Butacova, Fondatoare și CEO, complexul agroturistic Hill&Valley.

Formatul interactiv le-a oferit participanților posibilitatea să discute direct cu invitații, să adreseze întrebări despre dificultățile întâmpinate în dezvoltarea unei afaceri cu impact și să descopere soluții aplicabile propriilor inițiative.

Programul Impact Days 2026 a inclus o serie de ateliere tematice și sesiuni practice, concepute pentru a răspunde necesităților antreprenorilor și organizațiilor care își propun să crească într-un mod sustenabil și responsabil.

În cadrul evenimentului, un panel dedicat integrării profesionale a persoanelor din minorități etnice a reunit reprezentanți ai comunităților locale și ai instituțiilor abilitate pentru a discuta despre provocările existente, exemplele de succes și oportunitățile de incluziune socio-economică a persoanelor din minoritățile etnice din Republica Moldova. Discuțiile au evidențiat importanța accesului la educație și formare profesională, precum și necesitatea unei colaborări mai strânse între autorități și comunități pentru a crea oportunități reale de dezvoltare. 

„Subiectul minorităților etnice vine la pachet cu provocări și prejudecăți, deoarece mulți se confruntă cu analfabetismul, lipsa actelor sau a studiilor finite, fiind nevoiți să presteze munci simple sau sezoniere. Prin intermediul programului „EU4Youth”, la Râșcani, am reușit să instruim la nivel local 16 fete rome (cu vârste între 16 și 35 de ani) ca croitorese. Aceasta reprezintă o mare reușită, deoarece, din considerente culturale, părinții nu le permit fetelor să meargă în alte orașe pentru studii. Ele vor urma stagii de practică în colaborare cu ANOFM și vor beneficia de o bursă de 5400 de lei, devenind promotoare ale educației în comunitate. Colaborarea dintre romi și autorități poate aduce un impact pozitiv și poate restabili încrederea. Nu cerem mult de la ministere, cerem doar să fim sprijiniți în dorința noastră de schimbare. Trebuie să depășim prejudecata că romii știu doar să cânte și să danseze; putem face lucruri frumoase dacă există voință din ambele părți”, a menționat Elena Rădiță, mediator comunitar din orașul Rîșcani.

Participanții au discutat despre modul în care inteligența artificială poate fi utilizată eficient și responsabil în activitatea unei afaceri, despre comunicarea strategică drept instrument de consolidare a încrederii, despre prevenirea epuizării profesionale în echipe și despre crearea unor oportunități mai echitabile pentru persoanele care întâmpină bariere pe piața muncii.

În cadrul atelierului dedicat inteligenței artificiale, participanții au explorat, alături de Denis Zacon, fondator AI SKILLS SRL, modalități prin care instrumentele digitale pot susține analiza informațiilor, eficientizarea proceselor și dezvoltarea unor soluții relevante pentru beneficiari și comunități.

„Inteligența artificială poate ajuta o afacere să lucreze mai eficient, să înțeleagă mai bine informațiile și să dezvolte soluții mai rapid. Important este să o folosim conștient, cu obiective clare și fără a înlocui discernământul uman, mai ales atunci când vorbim despre inițiative care afectează comunități și oameni”, a enunțat Denis Zacon, fondator AI SKILLS SRL.

O componentă importantă a evenimentului a vizat și relația dintre comunicare, echipe și incluziune. Participanții au analizat, împreună cu experții invitați, cum pot formula mesaje mai clare și mai credibile, cum pot construi medii de lucru mai sănătoase și cum pot contribui la integrarea profesională a persoanelor și grupurilor care se confruntă cu acces limitat la oportunități.

Programul a inclus, de asemenea, discuții despre securitatea cibernetică în afaceri, comunitățile energetice, leadershipul necesar organizațiilor aflate în proces de dezvoltare și posibilitățile de finanțare disponibile pentru inițiativele cu impact.

În cadrul sesiunilor, participanții au avut posibilitatea să adreseze întrebări, să facă schimb de experiențe și să identifice idei și instrumente relevante pentru propriile afaceri, organizații sau proiecte locale.

Dimensiunea socială și umană a evenimentului a fost completată de proiecția documentarului „Toată ziua-i noapte”, realizată în parteneriat cu MOLDOX Festival. Proiecția a oferit participanților un prilej de reflecție asupra realităților cu care se confruntă diferite comunități și asupra rolului pe care îl pot avea inițiativele sociale în construirea unor soluții mai incluzive.

Prin diversitatea subiectelor abordate și prin formatul său interactiv, Impact Days 2026 a demonstrat că antreprenoriatul social și inițiativele cu impact pot contribui concret la dezvoltarea comunităților, la crearea oportunităților economice, la promovarea incluziunii și la identificarea unor răspunsuri sustenabile pentru provocările sociale și de mediu.

Prin implicarea antreprenorilor, experților, organizațiilor și partenerilor prezenți, Impact Days 2026 a consolidat o comunitate de oameni care dezvoltă afaceri și inițiative capabile să producă valoare economică, socială și de mediu.

Impact Days 2026 a fost organizat de HUBul Antreprenorilor Sociali, inițiativă a Asociației Obștești EcoVisio.

Evenimentul a fost realizat cu sprijinul programului EU4Youth: Ocuparea forței de muncă și antreprenoriat în rândul tinerilor, implementat de Agenția Centrală de Management a Proiectelor (CPVA) în țările Parteneriatului Estic, cu susținerea Uniunii Europene și a Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei.

Evenimentul a fost susținut de Uniunea Europenă, Suedia, Marea Britanie și PNUD Moldova, în cadrul inițiativelor implementate de  Fundația Est-Europeană / East Europe Foundation – Moldova, în parteneriat cu AO EcoVisio, European Business Association Moldova și Alianța Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova.

Impact Days 2026 a fost organizat în parteneriat cu Lezart Studio, ADV Group, unde.io și Moldox Festival.

Conținutul și opiniile exprimate în cadrul evenimentului aparțin organizatorilor și participanților și nu reflectă în mod necesar poziția sau punctul de vedere al partenerilor și finanțatorilor