Cheltuieli medicale, reparații urgente în locuință, probleme cu mașina, pierderea temporară a venitului sau facturi mai mari decât de obicei – sunt situații care pot apărea oricând și care pun presiune pe buget, mai ales atunci când nu există bani puși deoparte.

Pentru astfel de momente este util fondul de urgență: rezervă separată de banii folosiți zilnic, la care apelezi doar atunci când apare o nevoie care nu poate fi amânată.

Ce este fondul de urgență

Fondul de urgență nu este un cont pentru vacanțe, reduceri sau cumpărături planificate. Este o plasă de siguranță pentru momentele în care ai nevoie rapid de bani și nu vrei să ajungi direct la împrumuturi, card de credit sau datorii.

Acești bani trebuie să fie ușor de accesat, dar ținuți separat de bugetul de zi cu zi. Altfel, există riscul să fie cheltuiți treptat pe lucruri care nu sunt urgente.

Când ai nevoie de un fond de urgență

Un fond de urgență devine util atunci când apare o situație pe care nu o poți amâna: probleme de sănătate, reparații la locuință, cheltuieli pentru familie, o perioadă fără venit sau o lună în care veniturile sunt mai mici.

De exemplu, dacă frigiderul se strică, dacă apar cheltuieli medicale sau dacă întârzie salariul, o rezervă de bani îți oferă timp să rezolvi situația fără panică financiară.

Câți bani ar trebui să ai puși deoparte

Banii pentru urgențe trebuie să fie disponibili rapid. O parte poate fi păstrată în numerar, pentru situații imediate, iar restul într-un cont separat, într-un cont de economii sau într-un depozit flexibil, dacă banii pot fi retrași fără proceduri complicate.

Nu este recomandat ca fondul de urgență să fie ținut pe cardul folosit zilnic pentru cumpărături. Cu cât banii sunt mai la vedere, cu atât este mai ușor să fie cheltuiți.

Poți începe cu sume mici, puse deoparte imediat după ce primești salariul: 200, 300 sau 500 de lei, în funcție de buget. Contează mai mult constanța decât suma. Chiar și o rezervă construită lent poate deveni, în câteva luni, un sprijin important.

Republica Moldova își pune agenda economică internațională în prim-plan la Moldova Business Week 2026. Cea de-a XI-a ediție a evenimentului va avea loc în perioada 28 septembrie – 2 octombrie 2026 și va reuni investitori, exportatori, companii, instituții financiare și factori de decizie din țară și de peste hotare.

Evenimentul va pune accent pe trei direcții importante pentru dezvoltarea economică a țării: integrarea economică europeană, atragerea investițiilor și extinderea exporturilor.

Moldova Business Week creează anual oportunități de dialog, investiții și parteneriate între mediul de afaceri local și comunitatea internațională. În 2026, miza evenimentului este de a conecta companiile locale cu piețele, capitalul și partenerii externi, în contextul în care Republica Moldova își consolidează parcursul european.

„Moldova Business Week 2026 este o invitație deschisă pentru investitori, companii, exportatori, parteneri de dezvoltare și reprezentanți ai mediului de afaceri care vor să cunoască mai bine oportunitățile economice ale Republicii Moldova. Ne dorim ca această ediție să aducă la Chișinău cât mai mulți participanți interesați de investiții, exporturi, parteneriate și de rolul pe care țara noastră îl poate avea în lanțurile economice europene”, a declarat Eugeniu Osmochescu, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Unul dintre pilonii principali ai ediției va fi integrarea economică europeană. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2025, statele membre ale Uniunii Europene au absorbit 67,5% din exporturile moldovenești și au reprezentat 54,1% din totalul importurilor.

Un alt pilon va viza investițiile în sectoare cu potențial de creștere, printre care energia, industria, serviciile financiare, construcțiile, IT-ul, agri-food, automotive, energia verde, infrastructura, real estate-ul, turismul și serviciile medicale.

Exportul de servicii va fi, de asemenea, una dintre temele importante ale Moldova Business Week 2026. Vor fi analizate oportunitățile pentru domenii precum IT, BPO, servicii digitale, consultanță, industrii creative, turism, educație și servicii medicale.

Timp de cinci zile, participanții vor avea acces la forumuri tematice, întâlniri B2B, mese rotunde sectoriale și vizite de studiu în regiuni.

Agenda ediției din 2026 include Forumul Pieței de Capital, Forumul Exporturilor, Forumul Imobiliar Moldova 2026, FIA Investment Safari, vizite de studiu la companii din industria modei și dialogul la nivel înalt FIA „Integrarea europeană prin perspectiva investitorilor străini”.

Ediția aniversară Moldova Business Week 2025 a atras 3.175 de participanți unici la activitățile desfășurate fizic și peste 13.200 de participanți online, în cadrul a 33 de evenimente organizate în șapte regiuni ale țării. La eveniment au participat reprezentanți din peste 40 de țări.

Mai multe informații despre ediția din 2026 sunt disponibile pe platforma oficială: mbw.md.

Războiul din Ucraina a adus presiuni majore asupra economiei Republicii Moldova, de la inflație și prețuri la energie până la incertitudini pe piața valutară. Totuși, unele efecte economice au fost pozitive, susține expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, într-o analiză publicată de IDIS „Viitorul”.

Potrivit economistului, refugiații ucraineni care s-au stabilit temporar în Republica Moldova au consumat bunuri și servicii, contribuind astfel la veniturile companiilor și la încasările bugetului public prin TVA, accize, contribuții sociale, medicale și alte taxe.

Veaceslav Ioniță estimează că refugiații ucraineni au adus la bugetul național cel puțin 1,8 miliarde de lei în 2022, iar împreună cu primul trimestru din 2023 contribuția ar fi ajuns la aproximativ 2,5 miliarde de lei.

Expertul mai arată că războiul a influențat puternic și comerțul extern. În 2022, exporturile Republicii Moldova au crescut de la 3,1 miliarde de dolari în 2021 la 4,3 miliarde de dolari. O parte importantă din această creștere a fost generată de fluxurile de mărfuri din și spre Ucraina.

Potrivit lui Ioniță, aproximativ 850 de milioane de dolari din exporturile de bunuri ale Republicii Moldova au fost generate de aceste fluxuri comerciale legate de Ucraina.

Un alt sector susținut de noile realități economice a fost transportul. Expertul afirmă că serviciile de transport au ajuns în 2022 la circa 480 de milioane de dolari, după ce pandemia redusese puternic activitatea sectorului. Din această sumă, până la 150 de milioane de dolari ar fi fost generate de deservirea pasagerilor și mărfurilor din sau spre Ucraina.

Veaceslav Ioniță menționează și revenirea transportului feroviar. Potrivit acestuia, volumul serviciilor operate pe cale ferată aproape s-a dublat în 2022 față de 2021, ajungând la 1,2 miliarde tone/km, cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani.

Efecte vizibile au fost și în HoReCa. În 2022, structurile de cazare din Republica Moldova au primit 162.000 de străini, dintre care aproape 80.000 au fost cetățeni ucraineni. Economistul susține că acest lucru a ajutat hotelurile, motelurile și pensiunile să își revină după perioada dificilă a pandemiei.

Și universitățile au resimțit schimbarea. Numărul studenților ucraineni a crescut la 735 în anul de studii 2022/2023, un nivel record pentru Republica Moldova, potrivit datelor prezentate de Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că războiul din Ucraina rămâne o dramă umană majoră, însă efectele economice asupra Republicii Moldova au inclus și contribuții importante pentru buget, transport, HoReCa, comerț și învățământul superior.

TVA-ul redus este prezentat, de obicei, ca o măsură de protecție pentru cei vulnerabili. Economistul Dumitru Vicol spune însă că realitatea este mai nuanțată: de cotele reduse beneficiază nu doar gospodăriile cu venituri mici, ci și cele înstărite, în timp ce clasa de mijloc ajunge să suporte cea mai mare povară.

Într-o analiză publicată pe pagina sa, economistul explică faptul că, atunci când gospodăriile sunt împărțite în zece grupuri egale, de la cele mai sărace până la cele mai înstărite, rata efectivă a TVA-ului este cea mai mică la prima categorie. Aceasta crește până în zona clasei de mijloc, apoi scade din nou în cazul celor mai înstărite gospodării.

Cu alte cuvinte, un sistem gândit să-i protejeze pe cei vulnerabili ajunge să avantajeze ambele capete ale distribuției: și pe cei cu venituri mici, și pe cei cu venituri mari.

Dumitru Vicol explică situația printr-un exemplu simplu: consumul cu TVA redus nu înseamnă doar produse de bază pentru oamenii cu venituri mici, ci și consumul din cafenele și restaurante, acolo unde un croissant poate ajunge să coste 100 de lei.

„Consumul «cu cotă redusă» nu e doar pâinea de pe masa celui sărac; e și brunch-ul de duminică al celui înstărit”, notează economistul.

În opinia sa, întrebarea corectă nu este dacă cei din clasa de mijloc acceptă să plătească mai mult TVA decât persoanele vulnerabile, ci dacă este firesc să plătească mai mult decât cei mai înstăriți.

Vicol susține că sprijinul pentru cei cu adevărat vulnerabili ar putea fi oferit mai eficient prin compensații țintite, nu prin cote reduse generale de TVA, de care beneficiază toți consumatorii, indiferent de venit.

Economistul mai spune că taxarea suplimentară a celor bogați nu este o soluție simplă într-o economie mică precum cea a Republicii Moldova, unde persoanele cu venituri foarte mari sunt puține și mobile.

În acest context, Dumitru Vicol consideră că uniformizarea TVA-ului ar trebui să fie regula, iar cotele reduse — excepția care trebuie justificată clar.

Dacă ești freelancer și desfășori activitate independentă, verifică emailul sau Cabinetul personal al contribuabilului. Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a remis 2.819 avize de plată a impozitului unic pentru luna mai 2026, iar termenul-limită de achitare este 25 iunie.

Potrivit SFS, avizele au fost expediate prin adresele electronice indicate la înregistrarea activității de antreprenoriat independent și sunt disponibile inclusiv în Cabinetul personal al contribuabilului și în aplicația EVO.

În luna mai, antreprenorii independenți au raportat venituri totale de 36,1 milioane de lei, iar suma impozitului unic calculat a ajuns la 5,4 milioane de lei, în creștere cu 34,22% față de luna precedentă.

Totodată, aproape 46,5% dintre antreprenorii independenți au înregistrat tranzacții prin conturile bancare dedicate activității. Dintre aceștia, 48 de contribuabili au utilizat aparate de casă conectate la Sistemul Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, iar încasările în numerar au depășit 757,5 mii de lei.

Ce trebuie să faci dacă ești freelancer
SFS recomandă:

• verificarea avizului de plată;
• respectarea termenului de achitare;
• utilizarea serviciilor fiscale electronice pentru efectuarea plăților.

În cazul bonurilor fiscale eronate, retururilor sau al unor încasări care nu țin de activitatea independentă, freelancerii pot solicita modificarea avizului de plată la orice Direcție de deservire fiscală, conform prevederilor regulamentului aprobat de Ministerul Finanțelor.

Plata impozitului unic poate fi efectuată online prin serviciul MPay, accesând opțiunea „Impozitul unic perceput de la antreprenorii independenți (freelanceri)”:

MPay – achitarea impozitului unic pentru freelanceri

La data de 10 iunie 2026, în Republica Moldova erau înregistrați 2.844 antreprenori independenți, iar suma totală a impozitului unic achitat de aceștia a depășit 9,58 milioane de lei.

Mai multe informații despre regimul fiscal aplicabil activității independente sunt disponibile pe pagina Serviciului Fiscal de Stat:

Baza generalizată a practicii fiscale – activitate independentă

De asemenea, SFS explică regimul fiscal și într-un material video disponibil aici:

Video explicativ SFS pentru freelanceri.

Mașinile electrice devin tot mai prezente pe drumurile din Republica Moldova. În prezent, moldovenii conduc circa 11.000 de automobile electrice și peste 81.500 de mașini de tip hibrid, inclusiv plug-in.

Dacă ritmul actual de creștere se menține, numărul mașinilor electrice s-ar putea dubla până în 2030. Asta înseamnă că țara are nevoie de mai multe stații de încărcare, mai bine distribuite și mai ușor de folosit.

Subiectul a fost discutat pe 9 iunie, în cadrul prezentării unui studiu de prefezabilitate privind dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru vehicule electrice, destinate transportului public și privat.

Studiul a fost elaborat în parteneriat cu Centrul Național pentru Energie Durabilă și Ministerul Energiei, în cadrul unui proiect PNUD Moldova, finanțat de Guvernul Danemarcei.

Secretara de stat Carolina Novac a declarat că Republica Moldova a atins deja, înainte de termen, una dintre țintele prevăzute în Planul Național pentru Energie și Climă: pragul de 11.000 de automobile electrice până în 2030.

Totodată, autoritățile își propun ca, până în 2030, energia din surse regenerabile să ajungă la o cotă de 6,9% în transporturi.

Carolina Novac a menționat și programele prin care Ministerul Energiei susține electrificarea economiei, inclusiv finanțarea stațiilor de încărcare pentru automobile electrice prin programul „Casa Verde”.

„Chiar dacă nu am beneficiat de fonduri de pre-aderare pentru susținerea electrificării transportului, ne vom concentra pe pregătirea infrastructurii de încărcare cel puțin pe traseele principale”, a spus Carolina Novac.

Documentul analizează situația actuală, cererea viitoare, necesitățile de investiții, cadrul de reglementare și opțiunile de implementare. Acesta include și o foaie de parcurs pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare până în 2030.

Datele arată că Moldova a făcut pași importanți în promovarea mobilității electrice, însă rețeaua de stații de încărcare rămâne distribuită inegal și insuficientă pentru creșterea estimată a numărului de vehicule electrice.

Autorii studiului propun dezvoltarea unei rețele moderne de stații de încărcare, care să susțină tranziția spre transport mai curat, alinierea la standardele europene și obiectivele Moldovei în domeniul climei și energiei.

Sectorul transportului generează circa un sfert din emisiile naționale totale de gaze cu efect de seră, motiv pentru care electrificarea transportului rămâne una dintre direcțiile importante pentru următorii ani.

Varianta finală a studiului urmează să fie definitivată după consultările din cadrul atelierului de lucru și publicată ulterior.

Piața muncii a atras peste 10.000 de persoane de la începutul anului 2026, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

În total, au fost plasate în câmpul muncii 10.008 persoane aflate în căutarea unui job. Dintre acestea, 2.974 aveau statut de șomer, ceea ce reprezintă 29,7% din total.

Cele mai multe angajări au fost înregistrate în domeniul altor activități de servicii colective, sociale și personale, cu o pondere de 37,8%. Pe următoarele locuri se află agricultura, cu 15,3%, și comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu 14,9%.

Angajări au mai fost făcute în industrie (8,4%), administrație publică (5,4%), construcții (4,2%), sănătate și asistență socială (4,1%), învățământ (2,8%) și transporturi, depozitare și comunicații (2,4%).

Din numărul total al persoanelor plasate în câmpul muncii, 40,2% sunt femei, adică 4.026 persoane. Totodată, 1.930 sunt persoane cu vârsta de 55 de ani și peste, iar 162 sunt persoane cu dizabilități. Printre cei angajați se mai numără 43 de migranți reveniți de peste hotare și 18 persoane de etnie romă.

În cazul celor 2.974 de șomeri plasați în câmpul muncii, mai mult de jumătate sunt femei — 1.528 persoane, sau 51,4%. Totodată, 59,4% dintre șomerii angajați provin din mediul rural, iar 26,4% sunt tineri cu vârsta între 16 și 35 de ani.

Datele mai arată că 590 de persoane cu vârsta între 55 și 63 de ani au fost angajate de la începutul anului, reprezentând 19,8% din totalul șomerilor plasați în câmpul muncii.