Peste 140 de antreprenori, reprezentanți ai organizațiilor societății civile, companiilor, instituțiilor publice, partenerilor de dezvoltare și inițiativelor locale au participat, în perioada 5-6 iunie, la cea de-a patra ediție a Impact Days, eveniment dedicat antreprenoriatului social, inovației, incluziunii și dezvoltării sustenabile.

Organizat de HUB-ul Antreprenorilor Sociali, inițiativă a Asociației Obștești EcoVisio, evenimentul a creat un spațiu de dialog, învățare și conectare pentru oamenii și organizațiile care dezvoltă afaceri și inițiative orientate spre soluționarea unor probleme reale din comunități.

Timp de două zile, participanții au explorat subiecte actuale pentru dezvoltarea inițiativelor cu impact: modele de afaceri responsabile, comunicare strategică, utilizarea conștientă a inteligenței artificiale, sănătatea echipelor, incluziunea pe piața muncii, securitatea cibernetică, leadershipul, energia verde și oportunitățile de finanțare.

„Impact Days este, înainte de toate, despre oamenii care văd o problemă în comunitate și aleg să nu rămână indiferenți, aleg să caute soluții și să le transforme în inițiative care funcționează. La această ediție am văzut multă deschidere și interes pentru idei curajoase. Pentru noi, la EcoVisio, este important ca antreprenoriatul social să nu rămână doar un concept despre care vorbim, dar să devină o cale prin care construim comunități mai incluzive, mai responsabile și mai reziliente. Impact Days este locul în care oamenii care cred în această schimbare se întâlnesc și pot începe să o construiască împreună”, a declarat Vladimir Ternavschi, Director Executiv, EcoVisio.

Una dintre discuțiile centrale ale evenimentului, panelul „Impact Heroes: Afaceri care schimbă lumea”, a adus în fața participanților antreprenori și reprezentanți ai companiilor care dezvoltă modele de activitate orientate spre impact social și de mediu.

Dialogul s-a concentrat pe provocările dezvoltării unei afaceri responsabile, pe echilibrul dintre sustenabilitatea financiară și misiunea socială, precum și pe rolul încrederii și al comunicării autentice în relația cu beneficiarii, clienții și comunitățile.

„Îmi doresc ca fiecare participant să plece cu mai mult curaj și cu înțelegerea că doar prin implicare și proactivitate putem schimba lucrurile în țara noastră. Chiar și atunci când provocările par prea mari, este important să nu renunțăm, să punem întrebări și să avem curajul de a ne conecta cu oamenii pe care îi admirăm. O prezentare pe care am urmărit-o la o ediție anterioară, despre dezvoltarea și patentarea unui produs într-un garaj din Moldova, mi-a rămas în memorie ani la rând și mi-a demonstrat că și aici se pot realiza lucruri extraordinare. Totul începe cu încrederea că este posibil”, a subliniat Aliona Butacova, Fondatoare și CEO, complexul agroturistic Hill&Valley.

Formatul interactiv le-a oferit participanților posibilitatea să discute direct cu invitații, să adreseze întrebări despre dificultățile întâmpinate în dezvoltarea unei afaceri cu impact și să descopere soluții aplicabile propriilor inițiative.

Programul Impact Days 2026 a inclus o serie de ateliere tematice și sesiuni practice, concepute pentru a răspunde necesităților antreprenorilor și organizațiilor care își propun să crească într-un mod sustenabil și responsabil.

În cadrul evenimentului, un panel dedicat integrării profesionale a persoanelor din minorități etnice a reunit reprezentanți ai comunităților locale și ai instituțiilor abilitate pentru a discuta despre provocările existente, exemplele de succes și oportunitățile de incluziune socio-economică a persoanelor din minoritățile etnice din Republica Moldova. Discuțiile au evidențiat importanța accesului la educație și formare profesională, precum și necesitatea unei colaborări mai strânse între autorități și comunități pentru a crea oportunități reale de dezvoltare. 

„Subiectul minorităților etnice vine la pachet cu provocări și prejudecăți, deoarece mulți se confruntă cu analfabetismul, lipsa actelor sau a studiilor finite, fiind nevoiți să presteze munci simple sau sezoniere. Prin intermediul programului „EU4Youth”, la Râșcani, am reușit să instruim la nivel local 16 fete rome (cu vârste între 16 și 35 de ani) ca croitorese. Aceasta reprezintă o mare reușită, deoarece, din considerente culturale, părinții nu le permit fetelor să meargă în alte orașe pentru studii. Ele vor urma stagii de practică în colaborare cu ANOFM și vor beneficia de o bursă de 5400 de lei, devenind promotoare ale educației în comunitate. Colaborarea dintre romi și autorități poate aduce un impact pozitiv și poate restabili încrederea. Nu cerem mult de la ministere, cerem doar să fim sprijiniți în dorința noastră de schimbare. Trebuie să depășim prejudecata că romii știu doar să cânte și să danseze; putem face lucruri frumoase dacă există voință din ambele părți”, a menționat Elena Rădiță, mediator comunitar din orașul Rîșcani.

Participanții au discutat despre modul în care inteligența artificială poate fi utilizată eficient și responsabil în activitatea unei afaceri, despre comunicarea strategică drept instrument de consolidare a încrederii, despre prevenirea epuizării profesionale în echipe și despre crearea unor oportunități mai echitabile pentru persoanele care întâmpină bariere pe piața muncii.

În cadrul atelierului dedicat inteligenței artificiale, participanții au explorat, alături de Denis Zacon, fondator AI SKILLS SRL, modalități prin care instrumentele digitale pot susține analiza informațiilor, eficientizarea proceselor și dezvoltarea unor soluții relevante pentru beneficiari și comunități.

„Inteligența artificială poate ajuta o afacere să lucreze mai eficient, să înțeleagă mai bine informațiile și să dezvolte soluții mai rapid. Important este să o folosim conștient, cu obiective clare și fără a înlocui discernământul uman, mai ales atunci când vorbim despre inițiative care afectează comunități și oameni”, a enunțat Denis Zacon, fondator AI SKILLS SRL.

O componentă importantă a evenimentului a vizat și relația dintre comunicare, echipe și incluziune. Participanții au analizat, împreună cu experții invitați, cum pot formula mesaje mai clare și mai credibile, cum pot construi medii de lucru mai sănătoase și cum pot contribui la integrarea profesională a persoanelor și grupurilor care se confruntă cu acces limitat la oportunități.

Programul a inclus, de asemenea, discuții despre securitatea cibernetică în afaceri, comunitățile energetice, leadershipul necesar organizațiilor aflate în proces de dezvoltare și posibilitățile de finanțare disponibile pentru inițiativele cu impact.

În cadrul sesiunilor, participanții au avut posibilitatea să adreseze întrebări, să facă schimb de experiențe și să identifice idei și instrumente relevante pentru propriile afaceri, organizații sau proiecte locale.

Dimensiunea socială și umană a evenimentului a fost completată de proiecția documentarului „Toată ziua-i noapte”, realizată în parteneriat cu MOLDOX Festival. Proiecția a oferit participanților un prilej de reflecție asupra realităților cu care se confruntă diferite comunități și asupra rolului pe care îl pot avea inițiativele sociale în construirea unor soluții mai incluzive.

Prin diversitatea subiectelor abordate și prin formatul său interactiv, Impact Days 2026 a demonstrat că antreprenoriatul social și inițiativele cu impact pot contribui concret la dezvoltarea comunităților, la crearea oportunităților economice, la promovarea incluziunii și la identificarea unor răspunsuri sustenabile pentru provocările sociale și de mediu.

Prin implicarea antreprenorilor, experților, organizațiilor și partenerilor prezenți, Impact Days 2026 a consolidat o comunitate de oameni care dezvoltă afaceri și inițiative capabile să producă valoare economică, socială și de mediu.

Impact Days 2026 a fost organizat de HUBul Antreprenorilor Sociali, inițiativă a Asociației Obștești EcoVisio.

Evenimentul a fost realizat cu sprijinul programului EU4Youth: Ocuparea forței de muncă și antreprenoriat în rândul tinerilor, implementat de Agenția Centrală de Management a Proiectelor (CPVA) în țările Parteneriatului Estic, cu susținerea Uniunii Europene și a Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei.

Evenimentul a fost susținut de Uniunea Europenă, Suedia, Marea Britanie și PNUD Moldova, în cadrul inițiativelor implementate de  Fundația Est-Europeană / East Europe Foundation – Moldova, în parteneriat cu AO EcoVisio, European Business Association Moldova și Alianța Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova.

Impact Days 2026 a fost organizat în parteneriat cu Lezart Studio, ADV Group, unde.io și Moldox Festival.

Conținutul și opiniile exprimate în cadrul evenimentului aparțin organizatorilor și participanților și nu reflectă în mod necesar poziția sau punctul de vedere al partenerilor și finanțatorilor

Republica Moldova a înregistrat în 2025 una dintre cele mai mici rate ale șomajului din Europa – 3,8%, potrivit datelor oficiale. Totuși, această cifră ar putea să nu reflecte întreaga realitate a pieței muncii, susține expertul în politici financiar-bancare, Dumitru Vicol.

Într-o analiză publicată recent, expertul afirmă că nivelul redus al șomajului a fost influențat ani la rând de o metodologie care nu surprindea complet realitatea unei economii afectate de emigrație masivă și muncă informală extinsă.

„Rata șomajului în Moldova a fost mereu mică – 3,8% în 2025, printre cele mai mici din Europa. Și niciodată nu am înțeles cum e posibil, într-o țară cu emigrație masivă și sector informal uriaș. Răspunsul: era un termometru stricat”, afirmă Dumitru Vicol.

Potrivit acestuia, din 2026, Biroul Național de Statistică a început să măsoare piața muncii conform standardelor Uniunii Europene, iar prima estimare pentru populația cu vârsta între 15 și 74 de ani indică o rată a șomajului de 10,4%.

Expertul susține că această creștere nu înseamnă că șomajul s-a triplat peste noapte, ci că indicatorul este calculat diferit.

„Nu, șomajul nu s-a triplat, abia acum îl numărăm corect”, explică Vicol.

În opinia sa, una dintre cauzele principale ale nivelului ridicat al șomajului este costul mare al muncii oficiale. Diferența dintre suma totală achitată de angajator și venitul net primit de angajat descurajează formalizarea locurilor de muncă, în special pentru salariile mici.

„La salarii mici, angajarea oficială nu merită, așa că se muncește „în plic”, se emigrează sau se renunță”, menționează expertul.

În același timp, datele statistice arată că interesul pentru muncă rămâne ridicat. Rata de participare pe piața muncii pentru persoanele cu vârsta între 20 și 64 de ani a ajuns la 66,2%.

Ca soluție, Dumitru Vicol propune o schimbare de abordare fiscală, prin reducerea poverii asupra muncii și mutarea acesteia spre consum.

„Un TVA uniformizat închide portițele de optimizare fiscală și finanțează mecanisme de stimulare a angajării și investițiilor”, consideră expertul.

Datele privind ocuparea forței de muncă și șomajul sunt publicate de Biroul Național de Statistică pentru anul 2025 și trimestrul I din 2026.

Parlamentul a constituit o Comisie de anchetă care va analiza fenomenul escrocheriilor telefonice, financiare și digitale din Republica Moldova. Hotărârea a fost votată de 61 de deputați.

Comisia va examina amploarea fraudelor care vizează cetățenii, modul în care reacționează autoritățile și cât de eficiente sunt măsurile existente de prevenire și combatere a acestor scheme.

Inițiativa aparține unui grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Nostru”. Comisia este formată din 11 deputați, reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, și va fi condusă de deputatul Lilian Carp.

Printre subiectele care vor fi analizate se numără timpul de reacție al autorităților, mecanismele de blocare și recuperare a transferurilor financiare suspecte, dar și eventualele vulnerabilități în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

În termen de 30 de zile, Comisia urmează să prezinte Parlamentului un raport cu propuneri privind îmbunătățirea legislației penale, crearea unor mecanisme de blocare rapidă a tranzacțiilor suspecte, protejarea și compensarea victimelor fraudelor financiare, precum și dezvoltarea unui mecanism interinstituțional de reacție rapidă în cazurile de fraudă financiară.

Totodată, pe 12 iunie 2026, Comisia pentru economie, buget și finanțe și Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri publice cu tema „Fraudele telefonice și online – provocări actuale, soluții de prevenire și combatere”.

La audieri vor participa reprezentanți ai instituțiilor de drept și de reglementare, precum și ai principalilor operatori publici și privați din domeniul telecomunicațiilor și al serviciilor bancare.

Potrivit datelor prezentate de Parlament, în anul 2025, prejudiciile cauzate cetățenilor Republicii Moldova prin escrocherii online au depășit 270 de milioane de lei.

Autoritățile menționează că fenomenul nu mai poate fi tratat ca o serie de cazuri izolate, fiind vorba inclusiv despre grupări criminale organizate, cu posibile componente transfrontaliere.

Într-un singur weekend din luna mai 2026, au fost raportate 29 de cazuri de escrocherii telefonice, cu prejudicii de peste 6 milioane de lei.

Întreprinderile mici și mijlocii, dar și start-up-urile din Republica Moldova, pot aplica la un nou program de suport pentru tranziția verde. Programul este implementat de PNUD, în cadrul proiectului „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană.

Prin acest program, companiile pot primi suport nerambursabil, non-cash, pentru a investi în soluții mai prietenoase cu mediul. Este vorba despre proiecte care ajută afacerile să consume mai eficient resursele, să reducă deșeurile, să folosească energie regenerabilă sau să adopte modele de economie circulară.

În total, vor fi selectați 30 de beneficiari, împărțiți în trei loturi.

Pentru proiecte de dezvoltare verde, IMM-urile pot primi suport de până la 15.000 de dolari per beneficiar. Contribuția proprie minimă este de 20%, iar proiectele pot viza eficiența energetică, energia regenerabilă, tehnologii de producere mai curate sau reducerea deșeurilor.

Pentru proiecte de inovare verde, suportul poate ajunge până la 20.000 de dolari per beneficiar. Aceste proiecte sunt dedicate companiilor care vor să testeze, să dezvolte sau să extindă soluții inovatoare în domeniul verde.

Cel de-al treilea lot este pentru start-up-uri în economia circulară. Și aici, suportul poate ajunge până la 20.000 de dolari per beneficiar, cu o contribuție proprie minimă de 10%. Sunt vizate idei de afaceri legate de reciclare, reutilizare, reparare, eco-design sau gestionarea fluxurilor de deșeuri, precum plasticul, textilele sau deșeurile electronice.

Proiectele selectate vor fi implementate în perioada iulie 2026 – iulie/august 2027, în funcție de lotul ales.

Pot aplica întreprinderile micro, mici și mijlocii, întreprinzătorii individuali, dar și persoanele fizice care vor să lanseze o afacere de tip start-up, în cazul lotului dedicat economiei circulare. Prioritate vor avea proiectele gestionate sau fondate de femei și tineri.

Dosarul de participare trebuie transmis electronic până la 28 iunie 2026, ora 23:59, la adresa [email protected], cu copie la [email protected]. Subiectul mesajului trebuie să fie: Programul de Suport pentru Tranziția Verde.

Pentru cei interesați, vor fi organizate și sesiuni de informare online, în limba română, pe 10 iunie și 17 iunie 2026, de la ora 10:00.

Pentru întrebări suplimentare, persoanele interesate pot contacta organizatorii la numerele +373 79226230 și +373 69242711, de luni până vineri, între orele 9:00 și 13:00.

Unele afaceri vor trebui să le ofere clienților posibilitatea de a achita fără numerar, în lei moldovenești, până la 1 iulie 2026, potrivit Serviciului Fiscal de Stat.

Regula se aplică agenților economici care, în anul precedent, au avut venituri mai mari de 500 000 de lei în anumite subdiviziuni fizice. Este vorba despre venituri obținute din vânzări cu ridicata, vânzări cu amănuntul și/sau prestarea serviciilor, prin intermediul echipamentelor de casă și de control.

Astfel, în aceste locații, clienții trebuie să poată achita fără numerar, prin intermediul prestatorilor de servicii de plată licențiați de Banca Națională a Moldovei.

Regula nu se aplică subdiviziunilor în care plățile au fost efectuate exclusiv fără numerar, cu excepția celor efectuate de băncile comerciale. Sunt exceptate și subdiviziunile amplasate în sate și comune, cu excepția celor aflate în componența municipiilor și orașelor.

De asemenea, prevederile nu se aplică asociațiilor de economii și împrumut și organizațiilor de creditare nebancară.

Agenții economici care nu respectă obligația riscă amenzi de la 4 000 la 6 000 de lei pentru fiecare caz.

Controlul și aplicarea sancțiunilor sunt în responsabilitatea Serviciului Fiscal de Stat.