Unele afaceri vor trebui să le ofere clienților posibilitatea de a achita fără numerar, în lei moldovenești, până la 1 iulie 2026, potrivit Serviciului Fiscal de Stat.

Regula se aplică agenților economici care, în anul precedent, au avut venituri mai mari de 500 000 de lei în anumite subdiviziuni fizice. Este vorba despre venituri obținute din vânzări cu ridicata, vânzări cu amănuntul și/sau prestarea serviciilor, prin intermediul echipamentelor de casă și de control.

Astfel, în aceste locații, clienții trebuie să poată achita fără numerar, prin intermediul prestatorilor de servicii de plată licențiați de Banca Națională a Moldovei.

Regula nu se aplică subdiviziunilor în care plățile au fost efectuate exclusiv fără numerar, cu excepția celor efectuate de băncile comerciale. Sunt exceptate și subdiviziunile amplasate în sate și comune, cu excepția celor aflate în componența municipiilor și orașelor.

De asemenea, prevederile nu se aplică asociațiilor de economii și împrumut și organizațiilor de creditare nebancară.

Agenții economici care nu respectă obligația riscă amenzi de la 4 000 la 6 000 de lei pentru fiecare caz.

Controlul și aplicarea sancțiunilor sunt în responsabilitatea Serviciului Fiscal de Stat.

Companiile din Republica Moldova vor fi clasificate după criterii noi începând cu 1 ianuarie 2027. Modificările au fost publicate în Monitorul Oficial, prin Legea nr. 86 din 21 mai 2026 pentru modificarea Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, potrivit contabilsef.md.

Noile reguli stabilesc în ce categorie se încadrează o firmă – micro, mică, mijlocie sau mare – în funcție de valoarea activelor și veniturile obținute din vânzări. Clasificarea este importantă deoarece influențează modul de raportare financiară și obligațiile contabile ale companiei.

Potrivit noilor criterii, o microîntreprindere nu trebuie să depășească active de 8,5 milioane de lei și venituri din vânzări de 17 milioane de lei.

O firmă mică nu trebuie să depășească active de 95 de milioane de lei și venituri de 190 de milioane de lei, iar o firmă mijlocie – active de 480 de milioane de lei și venituri de 960 de milioane de lei.

Companiile care depășesc aceste limite vor fi încadrate în categoria firmelor mari.

Firmele care folosesc anul calendaristic vor stabili noua categorie în funcție de situația de la 31 decembrie 2026, iar noile reguli vor intra oficial în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Republica Moldova se află pe locul 36 din 41 în Europa după volumul investițiilor străine directe atrase în 2024, cu 0,34 miliarde de dolari, potrivit datelor UN Trade and Development, analizate de Visual Capitalist.

Moldova se situează în partea de jos a clasamentului, peste Islanda, Belgia, Irlanda, Marea Britanie și Elveția. Totuși, Belgia, Irlanda, Marea Britanie și Elveția au raportat intrări negative de investiții străine directe.

Înaintea Moldovei se află Muntenegru, cu 0,60 miliarde de dolari, Estonia, cu 0,78 miliarde de dolari, Bosnia și Herțegovina, cu 1,11 miliarde de dolari, Letonia, cu 1,21 miliarde de dolari, și Slovenia, cu 1,30 miliarde de dolari.

Pe primul loc în Europa se află Luxemburg, cu 105,99 miliarde de dolari investiții străine directe atrase în 2024. Urmează Franța, cu 33,74 miliarde de dolari, Spania, cu 30,54 miliarde de dolari, Italia, cu 24,73 miliarde de dolari, și Suedia, cu 18,29 miliarde de dolari.

România ocupă locul 16, cu 6,20 miliarde de dolari atrase în 2024. Ucraina se află pe locul 23, cu 3,33 miliarde de dolari, iar Rusia pe locul 22, cu 3,35 miliarde de dolari.

La finalul clasamentului se află Elveția, cu -60,71 miliarde de dolari, Marea Britanie, cu -40 miliarde de dolari, Irlanda, cu -38,89 miliarde de dolari, și Belgia, cu -26,72 miliarde de dolari.

Investițiile străine directe reflectă capitalul direcționat de companii străine către afaceri, filiale sau proiecte locale, inclusiv investiții de capital, profituri reinvestite și împrumuturi între companii din același grup.

Indicațiile metodice privind efectuarea vizitei fiscale și aplicarea chestionarului contribuabilului au fost revizuite prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 276 din 28 mai 2026, publicat în Monitorul Oficial și disponibil pe legis.md, potrivit contabilsef.md.

Potrivit noilor prevederi, în Raportul vizitei fiscale va fi inclusă mențiunea că persoana vizată are dreptul să depună dezacordul sau obiecțiile motivate față de datele consemnate în raport.

Dezacordul sau obiecțiile pot fi depuse în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii raportului, cu argumentarea poziției și anexarea documentelor justificative corespunzătoare.

Ulterior, acestea vor fi examinate de structura fiscală emitentă, conform procedurii administrative. În urma examinării, autoritatea fiscală va transmite un răspuns sau, după caz, va revizui rezultatele vizitei fiscale și va întocmi un nou raport.

De asemenea, au fost ajustate mai multe anexe la Indicațiile metodice privind efectuarea vizitei fiscale și aplicarea chestionarului contribuabilului, aprobate prin Ordinul SFS nr. 508/2024.

Ordinul a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Orașul Edineț va găzdui, în perioada 10–12 iunie 2026, cea de-a VII-a rundă a programului de instruiri gratuite dedicat antreprenorilor aflați la început de drum în afaceri, potrivit Serviciului Fiscal de Stat.

Programul se adresează antreprenorilor din raioanele Edineț, Dondușeni, Ocnița, Briceni și Râșcani, care vor să își consolideze cunoștințele și să își dezvolte mai bine inițiativele economice.

Participanții vor învăța lucruri utile pentru administrarea unei afaceri: de la obligațiile fiscale, evidența contabilă corectă și întocmirea documentelor contabile, până la aspecte legate de export, import și alte instrumente necesare pentru gestionarea eficientă a unei afaceri.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu proiectul „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în UE”, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal și P.P. „Monitorul fiscal FISC.md”. Instruirile vor fi susținute de traineri calificați din domenii esențiale pentru dezvoltarea unei afaceri.

Participarea este posibilă doar cu prezență fizică, iar înscrierea se face prin completarea formularului online. Agenda instruirilor poate fi consultată aici.

Potrivit organizatorilor, programul a demonstrat deja un impact real. În primele șase runde desfășurate la nivel național, peste 600 de antreprenori începători au beneficiat de instruire în regiunile Centru, Nord și Sud ale țării.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, lansează apelul de participare pentru selectarea primului partener investițional care va implementa produsul de finanțare „Fond de Fonduri prin tranșă de primă pierdere”.

Inițiativa are scopul de a extinde accesul IMM-urilor și startup-urilor tehnologice cu potențial ridicat de creștere la surse alternative de finanțare, prin instrumente de capital. Totodată, produsul urmărește dezvoltarea pieței investiționale din Republica Moldova, stimularea investițiilor private și creșterea competitivității economiei naționale.

Prin acest apel, ODA valorifică resursele Fondului de Fonduri pentru a atrage capital privat și instituțional în economia națională, creând premisele unei noi etape de dezvoltare a pieței de capital de risc.

Produsul de finanțare are la bază mecanismul tranșei de primă pierdere. Prin acest instrument, contribuția ODA este utilizată pentru diminuarea riscurilor investiționale asumate de investitorii privați și instituționali.

Mecanismul permite mobilizarea unor resurse financiare suplimentare și încurajează orientarea investițiilor către întreprinderi mici și mijlocii cu potențial de creștere și către startup-uri tehnologice care întâmpină dificultăți în accesarea surselor tradiționale de finanțare.

Astfel, fondurile publice sunt transformate într-un catalizator pentru investiții private, generând un efect de multiplicare a capitalului disponibil pentru dezvoltarea mediului de afaceri din Republica Moldova.

Apelul se adresează fondurilor de investiții locale, regionale și internaționale, societăților de administrare a investițiilor, organismelor de plasament colectiv alternativ și altor entități investiționale care întrunesc condițiile de eligibilitate prevăzute în documentația apelului.

Partenerul investițional selectat va avea rolul de a mobiliza capital privat și instituțional, de a identifica beneficiarii finali ai investițiilor și de a gestiona portofoliul investițional pentru atingerea indicatorilor minimi de performanță și randament.

Dosarele de participare pot fi depuse în perioada 18 iunie – 16 septembrie 2026, până la ora 23:59.

Documentația completă a apelului, inclusiv criteriile de eligibilitate, informațiile necesare pentru pregătirea dosarului și formularele de aplicare, este disponibilă pe pagina dedicată apelului. Mai multe detalii despre programele de suport antreprenorial pot fi consultate pe www.oda.md sau la Centrul de Consultare ODA, la numărul de telefon 022 22 57 99.

Concediile de odihnă ar putea fi calculate în zile lucrătoare, nu în zile calendaristice, așa cum se întâmplă în prezent. Propunerea vine din partea Asociației Naționale a Companiilor din domeniul TIC și este susținută de Guvern, potrivit Radio Moldova.

Inițiativa prevede trecerea la o formulă de 20 de zile lucrătoare pentru angajații care au un program standard de cinci zile pe săptămână. Reprezentanții mediului de afaceri susțin că modelul este aplicat în mai multe țări europene și ar aduce mai multă claritate în evidența concediilor.

Adrian Șerban, reprezentant al Asociației Naționale a Companiilor din domeniul TIC, afirmă că trecerea la zile lucrătoare ar reduce discrepanțele existente. Totuși, acesta recunoaște că, în anumite situații, angajații ar putea primi mai puțini bani în luna în care își iau concediu fragmentat.

Potrivit exemplului oferit de acesta, dacă salariul mediu pentru o zi calendaristică este de 600 de lei, iar salariul mediu pentru o zi lucrătoare este de 841 de lei, un angajat care își ia o zi de concediu în timpul săptămânii ar putea primi pentru acea zi 600 de lei, nu 841 de lei.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține inițiativa și consideră că dreptul la concediu trebuie să vizeze zilele în care salariatul ar fi trebuit să muncească. Potrivit acestuia, acordarea concediului pentru zilele de weekend nu oferă un beneficiu real angajatului.

De cealaltă parte, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova nu susține formula propusă. Vicepreședintele Confederației, Sergiu Sainciuc, avertizează că modificarea modului de calcul ar putea duce la diminuarea veniturilor salariaților, mai ales în cazul fragmentării concediului.

Sindicatele invocă și prevederile Cartei sociale europene revizuite, care garantează cel puțin patru săptămâni integrale de concediu anual. În opinia acestora, actuala formulă din Republica Moldova este conformă standardelor europene.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că autoritățile sunt deschise pentru dialog, însă viziunea pentru sectorul public este trecerea la sistemul bazat pe zile lucrătoare. Potrivit acesteia, prioritatea rămâne respectarea drepturilor angajaților.

Autoritățile, angajatorii și sindicatele urmează să continue discuțiile pentru a identifica o soluție de compromis.