Recursul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) asupra hotărârii judecătoreşti a sectorului Buiucani, împotriva deciziei Judecătoriei sectorului Buiucani, în dosarul privind acţionarii noi ai Мoldova Аgroindbank (MAIB), va fi examinat de Colegiul Curţii de Apel din Chişinău, la 1 octombrie, scrie noi.md.

Juristul BNM, Andrei Velicev, a comunicat pentru Agenţia „Infotag” că şedinţa a fost amânată de 3 ori.

„Judecătorii au motivat amânarea prin faptul că era perioada concediilor. Însă, în ceea ce priveşte plângerea noastră, s-a comis deja o încălcare de procedură. În conformitate cu legislaţia în vigoare, ea urma să fie examinată în trei luni. Acest termen expiră pe 25 septembrie. S-a schimbat şi componenţa acţionarilor, care figurau în calitate de învinuiţi în acest caz. O parte din acţionari şi-au vândut pachetul de acţiuni, care în dosar apare ca „substanţială”, a spus el.

Audierea va avea loc fără invitarea părţilor.

BNM a atacat decizia Judecătoriei sectorului Buiucani, care i-a interzis să întreprindă orice acţiuni în privinţa acţionarilor noi ai MAIB cu înregistrare în Marea Britanie, Letonia şi Cipru.

Consiliul de administraţie al BNM încă pe 27 iunie a emis o decizie prin care a declarat „concertate” acţiunile celor cinci companii care au achiziţionat în total 17,2% dintre acţiunile băncii. Conform legislaţiei regulatorul pieţei le va cere acestor acţionari dreptul de deţinere a „cotei considerabile”, în caz contrar pachetul urmează să fie comercializat altor investitori.

Vă prezentăm în continuare un interviu acordat în exclusivitate agenției ”Infotag” de către Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu.

Infotag: Domnule guvernator, Banca de Economii (ВЕМ) a înregistrat o emisiune de acțiuni închisă în valoare de 80,2 mil. lei, conform rezultatelor căreia statul a păstrat pachetul de acțiuni de control (33,38%), iar înaintea emisiunii această cotă a fost de 56,13%. Acționarii privați dețin cote considerabile la bancă în deplină conformitate cu legea?

Dorin Drăguțanu: Acordarea dreptului de deținere a unei asemenea cote derivă din analiza minuțioasă a tuturor aspectelor Legii cu privire la societățile pe acțiuni, precum și a tuturor regulamentelor BNM. Apropo, noi am primit solicitarea pentru autorizarea creșterii cotei considerabile la ВЕМ de la mai mult de un acționar. În final, am emis autorizația unui acționar. Le-am returnat solicitările acționarilor pe motiv că acestea nu au fost în conformitate cu regulamentele și prevederile BNM.

Iar compania „Sisteme Informaționale Integrate” (SII) este acționar al ВЕМ din anul 2002. Da, aceasta a fost achiziționată în decembrie 2012 de o companie rusă. Noi am avut întrebări referitoare la unele lucruri pentru care am cerut informații  suplimentare și date mai amănunțite. Acestea trebuiau verificate, pentru aceasta fiind necesare acte suplimentare. Noi am verificat totul, am primit răspunsuri la toate întrebările. La finalul controlului le-am cântărit pe toate, și având în vedere angajamentele pe care și le asumau acționarii privați pentru redresarea situației la ВЕМ, Consiliul de Administrație al BNM a decis să acorde SII autorizația pentru creșterea cotei considerabile a acesteia în capitalul băncii până la 33%.

Se poate spune că rolul BNM în această operațiune aici se încheie, dar nu se încheie rolul regulatorului privind supravegherea strictă a ВЕМ. Chiar dacă emisiunea ВЕМ de 80,2 mil. a fost plasată, creditul subordonat din partea acționarilor privați în sumă de 640 mil. de lei a ajuns la bancă, iar BNM a verificat din partea căror acționari și de unde au venit banii, noi vom continua să monitorizăm evoluția lucrurilor din cadrul băncii.

În fond, acum dorim să vedem ce modificări vor fi în componența de conducere a ВЕМ, or, și persoanele noi urmează să fie aprobate de Consiliul de Administrație al BNM, aceasta se referă la managerii și membrii Consiliului băncii. Noi ne dorim o administrare calitativă și eficientă a băncii.

Noi la BNM de asemenea dorim să vedem cum banca va începe activitatea de creditare. Pentru că până acum a creditat puțin. ВЕМ a căutat, în principal, să mențină soldul total de credite, străduindu-se să păstreze stabilitatea. Dar acest lucru este insuficient pentru a fi profitabilă, a concura cu alte bănci și a menține clienții. Or, dacă banca nu îi creditează chiar și pe clienții săi cei mai buni, aceștia nu vor fi la infinit alături de ea. Da, clientul poate înțelege greutățile și dificultățile provizorii ale băncii, dar la urma urmei, nici el înșiși nu își dorește dificultăți pe care le poate avea dacă nu va fi creditat.

Noi sperăm că acționarii privați vor onora întocmai angajamentele pe care le-au asumat. Până acum dânșii au îndeplinit toate condițiile stabilite în termenele specificate.

Se poate afirma cu toată responsabilitatea că subscrierea acțiunilor la ВЕМ s-a efectuat în deplină conformitate cu Legea cu privire la societățile pe acțiuni? 

Emisiunea de acțiuni închisă înseamnă că acțiunile sunt subscrise și răspândite între acționarii proprii și la valoarea nominală. Al doilea aspect important: transmiterea cotei sociale de la unii acționari în favoarea altora, bineînțeles, în anumite condiții. Dacă între acționari nu ar fi existat o înțelegere prealabilă, atunci banca ar fi anunțat o emisiune deschisă, cum s-a întâmplat, bunăoară, la EuroCreditBank.

Dacă o asemenea decizie a fost luată la nivel de guvern, de comisii speciale ale acestuia, și noi vedem că ea poate contribui realmente la reanimarea rapidă a ВЕМ, atunci poziția și interesul BNM a constat în faptul ca respectând legislația să îndepărtăm banca de limita periculoasă și datorită capitalizării, unui management mai bun să schimbăm în bine situația de la bancă.

Aceasta a fost varianta optimă pentru asanarea financiară a ВЕМ? 

Teoretic, sunt posibile diferite variante de acțiuni. De obicei în asemenea situații cei care iau decizia cântăresc ce va oferi o variantă sau alta, iar principalul cât va costa? Practica arată că dacă este posibilă rezolvarea problemei la o bancă anumită cu o pierdere minimă pentru buget, în diferite țări s-a mers pe calea atragerii capitalului privat în acest scop.

Există o soluție ideală, pe care noi am analizat-o la BNM, și există soluția optimă, aprobată de guvern. Cea ideală consta în creșterea substanțială a capitalului ВЕМ, să zicem, cu 1 mlrd. lei, proporțional cu participația statului, modificarea completă a managementului cu condiția garantării independenței acesteia de structurile de stat, revizuirea produselor bancare și a business-ului băncii. După toate acestea, când se va instaura o situație bună pe piață și situația băncii se va redresa, să găsim un investitor strategic cu o reputație bună care să achiziționeze ВЕМ la un preț bun.

Dar ce înseamnă o asemenea variantă acum? Ea cere mult timp, nu garantează succesul, pentru că va fi aceeași procedură care a fost anterior, statul controlează banca, deciziile se iau așa precum se iau la noi, cu regret, plus la toate injectări de capital importante în bancă din buget. Iată de ce guvernul, păstrându-și pachetul de blocaj, având la masă parteneri privați la bancă, gata să investească fonduri importante în aceasta pentru a o capitaliza până la nivelul necesar, a decis că aceasta și este varianta optimă.

Îmi vine greu să-mi imaginez cum Ministerul Finanțelor vine în parlament și cere 1 mlrd. lei pentru ВЕМ. Da, acum mulți spun că banii pentru capitalizarea băncii puteau fi găsiți. Dar cum să facem aceasta în realitate? Ba și garanție că situația la bancă s-ar fi redresat nu există. Aici mereu este prezent riscul. Este la fel cum ai turna apă în nisip, nu cunoști niciodată când se va sătura cu umiditate.

Noi la BNM considerăm că dacă acționarii privați ai ВЕМ s-au hotărât să capitalizeze banca și managementul acesteia, prin urmare au multe motive ca să redreseze situația de la bancă.

Varianta de naționalizare a ВЕМ nu presupune asanarea băncii datorită banilor populației, ce-i drept, din vistieria statului? 

Am mai spus că naționalizarea ВЕМ nu este o rezolvare a problemelor în lipsa banilor, este o eventuală soluție cu bani grei. Naționalizarea nu aduce cu sine capitalizarea. ВЕМ are acum un mare deficit de capital pe termen lung, necesar pentru reluarea activității normale, în special, a creditării. 

În practică, posibila naționalizare a băncii ar însemna procurarea a peste 20% din acțiuni. Ulterior, statul oricum ar trebui să injecteze bani băncii, în sumă de 1,5 mlrd. lei dacă nu chiar mai mult. Acești bani ar trebui luați din bugetul de stat, care la rândul lor vor fi luați din pensii, indemnizații, compensații pentru păturile nevoiașe, și salarii din sfera bugetară.  De aceea, eu nu consider că aceasta ar fi o soluție optimă pentru BEM.   Banca nu este în situația în care să nu existe alte soluții decât o simplă injectare a unui număr nelimitat de mijloace bugetare doar pentru a menține proprietatea în mâinile statului. Și chiar dacă proprietatea se menține, care este rentabilitatea unei asemenea bănci, ținând cont de mijloacele bugetare importante?

Cum ați caracteriza situația curentă a ВЕМ?

Din punctul de vedere curent, situația se redresează încetul cu încetul. Vedem că pe tot parcursul verii la ВЕМ au crescut depozitele persoanelor fizice. Deci, oamenii copleșiți de emoții în februarie și martie 2013, chiar dacă au pierdut dobânzile la contractele reziliate, revin înapoi la bancă. Lichiditatea curentă a ВЕМ era înaltă și se menține astfel și acum. Principalul va începe atunci când banca va începe creditarea.

Banca a obținut șansa reală de a începe o activitate eficientă cu ajutorul resurselor pe termen lung. Eu cunosc o situație aproape similară în Georgia, unde o bancă care seamănă leit cu ВЕМ, s-a aflat într-o stare mai deplorabilă. Acolo acționarii privați în doi-trei ani au transformat-o într-o bancă profitabilă, care concurează pe picior de egalitate cu alte bănci.

BNM are pârghii suficiente pentru a controla riguros ВЕМ?

Vă voi spune că nu am acordat niciodată indulgențe ВЕМ. Și faptul că aceasta a înregistrat o creștere enormă a fondului de risc, creșterea creditelor necalitative, pierderi de 300 mil. lei după anul 2012, arată că noi nu am tratat-o ca pe o bancă de stat. Deși eu personal sunt criticat pentru faptul că BNM trebuia să fie mai cooperantă cu ВЕМ, pentru că este o bancă de stat. Da, este corect, este o bancă de stat, dar în care sunt banii cetățenilor RM. 

Banca trebuie să fie administrată astfel încât să le fie utilă atât acționarilor, dar și numeroșilor clienți, în primul rând, populației. Recunosc că ВЕМ  s-a aflat la noi sub o lupă specială timp de trei ani. Dacă chiar și după injectarea banilor investitorilor privați și  un complex întreg de alte măsuri, pe care acționarii le întreprind, situația nu se va redresa, atunci BNM le poate prescrie mereu măsuri suplimentare acționarilor privați ai ВЕМ. 

În ce măsură situația politizată din jurul BEM i-a complicat viața? 

Situația financiară și poziția unei bănci în Moldova sau în orice țară europeană este mereu foarte sensibilă. Populația se interesează și dorește să știe ce realmente se întâmplă la banca despre care se vorbește atât de mult. Uneori interesul față de bancă este încălzit și cu alte scopuri, inclusiv din considerente politice. Înțelegem cu toții de ce se întâmplă astfel, dar eu, în calitate de guvernator al BNM, chem mereu la o discuție rațională și la perceperea informației despre bănci, pentru că la urma urmei, pot fi în pierdere nu oponenții politici în care se trimit săgeți, dar alegătorii proprii – cetățeni ai RM. Eu cred că persoanele care în februarie 2013 și-au retras depunerile de la ВЕМ înaintea termenului de scadență, au pierdut dobânzile, știind cum și de unde toate acestea au început la ВЕМ. Din acest motiv, discuțiile privind situația din cadrul băncii care au loc la guvern, parlament și în presă, trebuie să fie mereu raționale, bine gândite, cântărite.

Capitalul de 1 mlrd. lei este bun pentru ВЕМ, dar probabil că este mic? 

Banii niciodată nu sunt mulți. Și acolo unde se poate da 1 mlrd., mereu se pot da și 2 mlrd., dar este mereu binevenită întrebarea: ce să facem cu acesta? Eu cred că acum acționarii privați trebuie să pornească motorul și să vadă cum toate acestea funcționează. Dacă lucrurile vor merge reușit, nu cred ca cineva dintre oamenii de afaceri să nu dorească să investească în continuare într-o afacere foarte bună.

Astfel, la etapa curentă cel mai important este să fie pornite motoarele, eu cred că 1 mlrd. lei va ajuta să se facă aceasta, iar în continuare trebuie să vedem cum situația va evolua.

Sunt convins că acționarii privați au idei cum să le organizeze pe toate. Pentru aceasta trebuie să existe un plan de afaceri, acesta trebuie discutat și aprobat la bancă. Eu sper că primele credite calitative vor începe să fie acordate chiar până la sfârșitul anului 2013, iar primele rezultate ale asanării situației financiare a ВЕМ le vom putea vedea la începutul anului 2014. 

Până la finele anului curent BNM dorește să vadă că emisiunea ВЕМ s-a soldat cu stabilitate și liniște, că banca nu va mai fi supusă coliziunilor inutile care nu fac decât să împiedice adoptarea unor decizii corecte.

Un nou sistem informaţional, care va ajuta cetățenii să achite online diverse servicii, fără a fi încasat vreun comision, a fost lansat astăzi în prezenţa Prim-ministrului Iurie Leancă, în incinta Bibliotecii Publice din oraşul Orhei, se menționează în comunicatul Guvernului.

În cadrul evenimentului, au fost demonstrate 4 aplicații practice de achitare a serviciilor publice. Printre primii beneficiari a fost şi Premierul, care a făcut o donaţie de 10 mii de lei internatului pentru copii cu necesități speciale din Orhei, efectuând transferul bănesc prin MPay.

Serviciul Guvernamental de Plăţi Electronice MPay permite achitarea serviciilor prin intermediul mai multor instrumente: carduri bancare, terminale de plată, sisteme e-banking şi plăţi în numerar. Deținătorii cardurilor bancare vor opera plăţi electronice pentru servicii publice prin pagina electronică mpay.gov.md. În cazul plăților în numerar, cetățenii care nu au acces la internet se pot adresa la ghişeele băncilor conectate, în instituţiile publice dotate cu terminale de plată sau la oficiile Poştei Moldovei.

Iurie Leancă a menţionat că astfel Guvernul mai face un pas pentru a fi mai aproape de cetățeni și a le ușura viața. Astfel, serviciul va fi accesibil atât pentru cei din țară, cât și pentru moldovenii din diasporă.

„În secolul digital interacțiunea dintre autorități și cetățeni poate avea loc cu succes şi în spațiul virtual. În acest fel, scăpăm de corupție, câștigăm timp și devenim eficienți. Totodată, crește calitatea serviciilor publice”, a declarat Prim-ministrul.

Directoarea Centrului de Guvernare Electronică, Stela Mocan, a menţionat că serviciul guvernamental de plăți electronice MPay oferă siguranță şi confort cetăţenilor, iar pentru instituţiile publice, MPay înseamnă transparenţă, eficienţă, mai puţină birocraţie şi reducerea corupţiei.

„Vom continua colaborarea cu sectorul privat pentru a creşte calitatea serviciilor publice prin lansarea de noi proiecte bazate pe tehnologii moderne şi inovaţii”, a menţionat Stela Mocan.

În prezent, circa 60 la sută din serviciile publice din Republica Moldova sunt cu plată. MPay este aplicat de  Centrul de Guvernare Electronică, Centrul pentru Telecomunicații Speciale în colaborare cu Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei, operatorii de plăţi: Moldova Agroindbank, Victoriabank,  Moldindconbank, Banca de Economii, QIWI Moldova şi compania Q Systems în cadrul proiectului „e-Transformarea Guvernării” al Băncii Mondiale.

Ce este MPay?

MPay este serviciul guvernamental de plăți electronice, un instrument informațional cu ajutorul căruia pot fi achitate diverse servicii online. Deși MPay țintește în primul rând serviciile electronice din sectorul public, el poate fi utilizat cu succes și pentru serviciile comerciale.

MPay face posibilă achitarea serviciilor prin intermediul mai multor modalități de plată cum ar fi: carduri bancare, terminale de plată, sisteme e-banking și plăți în numerar. În cazul plăților în numerar, cetățenii care nu au acces la internet se pot adresa la ghișeele băncilor conectate sau la oficiile Poștei Moldovei.

Cine poate beneficia de serviciul guvernamental de plăți electronice MPay?

Beneficiari ai serviciului MPay suntem noi, cetățenii, cei care plătim pentru servicii publice, dar și reprezentanții mediului de afaceri, care în activitatea lor comercială au nevoie să perceapă plăți pentru serviciile prestate, dar și să achite pentru serviciile consumate.

Momentan pe piața Republicii Moldova există circa un milion de carduri bancare și doar 5 la sută din volumul total al tranzacțiilor de plată cu carduri este realizat fără extragerea numerarului. Deținătorii cardurilor, în premieră, vor opera plăți electronice pentru achitarea serviciilor publice.

La prima etapă, cetățenii vor putea achita online serviciile ÎS „Cadastru”, serviciile ÎS  „Registru”, taxa pentru e-Cazier, taxa pentru procurarea mijloacelor de identificare a animalelor domestice, amenzile rutiere și  tarifele pentru obținerea duplicatelor și extraselor de acte de stare civilă.

Cum utilizezi serviciul guvernamental de plăți electronice MPay?

Poți achita serviciile consumate având la dispoziție orice instrument de plată legal, disponibil pe piața din Republica Moldova. Scenariul de achitare este simplu.

Accesezi e-Serviciul de pe servicii.gov.md, completezi cererea online. Serviciul va calcula suma spre plată și-ți va propune să achiți prin MPay. Vei fi redirecționat pe site-ul mpay.gov.md unde vei putea selecta modalitatea de achitare și efectua plata. La sfârșitul operațiunii serviciul va veni cu o confirmare de plată. În orice moment poți verifica statutul plății.

Prin intermediul MPay pot fi achitate și serviciile offline, comanda cărora se efectuează la ghișeul instituțiilor publice. Pentru aceasta accesezi pagina mpay.gov.md, selectezi serviciul și introduci numărul comenzii, cererii sau a procesului verbal, după care achiți la fel cum o faci la terminalele de plată.

Educația financiară este un subiect foarte important în viața fiecăruia dintre noi, de aceea cu cât mai devreme aceasta va fi învățată vom deveni mai avantajați în viața cotidiană. Totul se modernizează foarte rapid, serviciilor financiar-bancare le revin o parte din ce în ce mai mare în viața noastră.

În Republica Moldova educația financiară a tineretului este încă la etapa inițială de dezvoltare, iar elevii implicați în program sunt încă în număr mic. La moment Ministerul Educației încă analizează posibilitatea introducerii unui obiect opțional nou “Educația socială și financiară” în școli, ce are drept scop formarea unei viziuni corecte economice și crearea unui plan competent de gestionare a banilor în rândul tinerilor. Acest proiect este susținut de către Banca Națională a Moldovei.

În anul curent în perioada 15-21 martie a fost marcată Săptămâna Internațională a Educației Financiare în 80 de țari și a cuprins peste 1000 de evenimente și circa 185 de organizații. În acea săptămână au fost antrenați peste un milion de elevi. Săptămâna Internațională a Educației Financiare a fost marcată și în Republica Moldova cu ajutorul mai multor instituții financiare locale.

Pe 15 martie 2013 a fost organizată “Ziua ușilor deschise la Banca Națională” care a fost vizitată de elevi și cadre didactice din diferite școli. Elevii au vizitat sala de expoziții a Băncii Naționale și au avut parte de întâlniri cu experți din diverse subdiviziuni ale BNM. Prin această vizită elevii au participat la seminarul cu tema financiară care le-au dezvăluit tinerilor noțiunile de bază din domeniu. Comisia Națională a Pieții Financiare de asemenea s-a implicat activ în activitățile dedicate educației financiare a copiilor și a tinerilor. Întâlnirile cu experții din diferite subdiviziuni a oferit elevilor posibilitatea de a afla detalii despre activitatea acestei instituții. Companiile de Asigurări și Reasigurări ASITO și Moldasig la fel au oferit excursii în cadrul instituțiilor.

FinComBank și ProCreditBank au organizat vizite în cadrul băncilor unde aceștia s-au întâlnit cu specialiști din diferite departamente. BCR Chișinău, Energbank și Moldova Agroindbank au organizat sesiuni de alfabetizare financiare cu tematica “Partenerul tău financiar” în mai multe școli și instituții.

Pe 20 martie 2013 Moldova Agroindbank a organizat întâlnirea cu elevii claselor a 12-a din Liceul “Petru Rareș”. În cadrul acestei întâlniri elevii au avut posibilitatea să urmărească la direct un procedeu de personalizare a cardurilor bancare, de gestionare a mijloacelor bănești online prin intermediul platformei de Internet și Mobile Banking și au obținut detalii despre procesul de examinare al unui proiect finanțat prin intermediul creditului “Eficiența Energetică”. La finalul acestei întâlnirii elevii au avut ocazia să depună cereri de emitere a cardurilor bancare.

Pe 22 martie 2013 BCR Chișinău a oferit celor peste 70 de elevi din liceele ”Mihai Eminescu” şi ”Vasile Lupu” din Chișinău posibilitatea de a participa la un ciclu de lecții deschise organizate de către bancă cu scopul promovării educației financiare a tinerilor elevi. În cadrul acestor lecții reprezentanții băncii au împărtășit experiențele proprii și au răspuns la întrebările tinerilor despre gestiunea corectă a finanțelor personale, esenţa activităţii unei bănci, paşii necesari pentru accesarea unui credit bancar, oportunităţile de economisire şi investire, avantajele cardurilor bancare şi a plăţilor fără numerar.

Țările membre ale Uniunii Europene la inițiativa Comisiei Europene au introdus în școlile primare programul “Educația financiară” care propune educarea consumatorilor încă de la o vârstă fragedă și mai propune dezvoltarea receptivității elevilor pentru domeniul financiar. De regulă programul este elaborat cu Banca Centrală a țării respective cu scopul de a reglementa cursurile pentru acest program. România a introdus acest program încă în anul 2010 și acesta este predat în clasele a 3-a și/sau a 4-a. Subiectele predate sunt opționale și doar clasele ce l-au ales îl vor studia. Programul se referă la proveniența banilor, apariția băncilor și rolul lor în societatea contemporană, schimbul valutar, cum se câștigă și se gestionează banii, unde și cum se investesc banii, cardul, cecul bancar și ce este creditul bancar.          

Educația financiară nu trebuie să fie învățată doar în școli sau la cursuri speciale, ci aceasta trebuie învățată începând cu perioada când copilul își dă interesul, încă de acasă. Părinții trebuie să fie primii ghizi ai lumii financiare, cei care îi vor învăța ce înseamnă banul și cum acesta este câștigat. Abordarea subiectului trebuie să fie simplu și trebuie să fie pe înțelesul celor mici. Limbajul trebuie adaptat conform nivelului intelectual al copilului, astfel încât acesta să înțeleagă în cuvinte simple, mesajul cheie al discuției. Cei mici sunt foarte receptivi atunci când li se spun povești, identificându-se mai ușor cu personajele acestora. Tindeți să explicați copiilor Dvs. și de posibilitățile financiare, pentru că odată cu nevoia de joc, răsfăț și atenție există și unele limite bugetare. Fiți mai prudenți, explicați copilărește cât de importanți sunt banii și care este valoarea reală a acestora.

Una dintre cele mai răspândite metode de a învață ce este banul și chiar metoda de a câștiga banii încă de mici este recompensa. Unii părinți își plătesc copii pentru unele lucruri banale, precum ar fi aranjarea jucăriilor sau chiar curățenia în cameră. Aceste obiceiuri utile îi vor învăța pe copii să devină mai responsabili și îi va încuraja să muncească pentru a primi marea recompensă.

O alta metodă utilă este jocul Monopoly, care l-a scurt timp după lansarea sa a devenit unul dintre cele mai populare și utile jocuri financiare pentru copii. Prin joc copii vor înțelege valoarea banilor, cum aceștia se câștigă și chiar cum să îi înmulțească prin logică și gândire. Monopoly a apărut în anul 1934 în momentul de culme al Marii Depresiuni și de atunci a devenit unul dintre cele mai populare jocuri financiare din lume.

Aproape fiecare copil din Statele Unite ale Americii are câte o pușculiță unde își strânge banii. Prin această metodă copii vor putea economisi banii și își vor putea cumpără lucrurile pe care doar ei le doresc. Încurajați copii să facă economii și nici într-un caz nu îi obligați. Explicați-le că odată ce aceștia vor strânge o sumă valoroasă își vor putea cumpără fie un calculator, fie un joc, o bicicletă sau orice obiect la care acesta visează.

Pe lângă educația financiară a copiilor despre valoarea banului, gestionarea corectă a acestora și a metodelor prin care se fac banii, copii trebuie învățați și despre sistemul financiar-bancar. Chiar dacă aceștia nu își vor crea viitorul în una dintre instituțiile financiare, aceștia trebuie informați despre rolul lor în economia contemporană și despre gama de servicii și produse pe care acestea le oferă.

Deși educația financiară a fiecărui dintre noi e importantă, nu toți o înțeleg sau o interpretează corect. Conform statisticilor majoritatea elevilor americani nu au capacitățile necesare pentru a lua decizii finale corecte în privință achiziționării unui card bancar sau al unui card de credit. Circa 63% din studenții englezi care au luat un credit pentru studii nu au înțeles corect condițiile contractului de credit. În Australia doar 67% din cei care au făcut cursuri educaționale financiare au spus că au înțeles temele abordate, iar doar 28% au trecut testul final al cursului. Un studiu din Coreea de Sud atestă că mai puțin de 60% din persoanele interogate au trecut testul de alegere și gestionare al cardului bancar și riscurile acestuia.

Educația financiară este esențială pentru fiecare din noi. În epoca contemporană ne întâlnim zi de zi cu probleme financiare fie la lucru sau la domiciliu. În cazul în care nu știți cum să vă educați copilul, Dvs. aveți acces la o mulțime de cărți, articole, training-uri, materiale video, emisiuni radio sau TV care vă pot oferi cunoștințele necesare. Pentru a putea supraviețui în jungla financiară trebuie să fim pregătiți, deci informați-vă, studiați, analizați toate detaliile, comparați și doar apoi veți lua decizia corectă care va funcționa în folosul Dvs. Aveți grijă de copiii Dvs., deschideți-le toate ușile posibile, predați-le lecții de viață utile și doar așa le veți face viața mai ușoară.

Autor: Liviu Guțuleac

„Cândva am mai vorbit despre importanța la aceea ca acționarii să știe cât costă acțiunile lor și să nu permită diluarea valorii lor: cazul cu Lumea copiilor și dividendele, când noii acționari i-au tras grandios pe sfoară pe acționarii vechi.

Dar până la urmă, atunci când acționarii sunt niște privați, e treaba lor cum își administrează proprietatea lor. Însă cu totul altceva e atunci când este administrată proprietatea publică, care, teoretic, ne aparține nouă tuturor”, se menționează în blogul natangarstea.blogspot.com.

„Deci, recent Banca de Economii a făcut o emisiune suplimentară de acțiuni. Anterior erau în circulație 23,4 milioane de acțiuni ale băncii, dintre care statului îi aparțineau 56 la sută. Acum s-au emis suplimentar 16 milioane de acțiuni, în valoare totală de 80,2 milioane lei. Statul nu a participat la această emisiune, astfel, cota lui diminuându-se la 33%.

Până la urmă, nu vreau să discut decizia persoanelor care luau această hotărâre, de a permite pierderea controlului asupra băncii. Unii zic că e bine, alții zic că nu e bine… Probabil, când vor ajunge să argumenteze unde trebuie de ce au hotărât așa, vor avea ce spune. Nici nu voi povesti aici despre prima de control (o acțiune dintr-un pachet de control costă mai mult decât o acțiune dintr-un pachet care nu dă control), și nici despre aceea că pentru investitorii străini este interesant anume un pachet de control de acțiuni. Pe mine în această istorie mă deranjează altceva.

Capitalul propriu al băncii (activele ei nete) constituiau la jumătatea lui 2013 cca. 871 milioane lei. Adică, această parte din patrimoniul băncii aparține acționarilor ei (restul sunt datorii). Dacă e să calculăm valoarea activelor nete ce reveneau la o acțiune a băncii, obținem 37,21 lei pentru o acțiune. În analiza financiară această valoare este numită valoarea intrinsecă a acțiunii.

Însă emisiunea suplimentară de acțiuni s-a făcut la valoarea nominală. La prețul de 5 lei pentru o acțiune. În cadrul emisiunii, Banca de economii a vândut acțiuni care aveau valoare intrinsecă de 37 lei la prețul de doar 5 lei.

Astfel, dacă plasarea s-ar fi făcut la valoarea intrinsecă (37 lei), banca ar fi atras nu 80 milioane, ci 597 milioane lei. Această sumă sigur ar rezolva absolut toate problemele financiare ale băncii, și ar mai rămâne și pentru alte bănci. Sau, dacă suma atrasă ar rămâne neschimbată (80,2 milioane lei), atunci ar fi urmat să fie plasate numai 2 milioane de acțiuni, și nicidecum 16.

În fine. Cuiva i-a mers, și a obținut la prețul de 80 milioane lei active cu valoare intrinsecă de aproape 600 milioane lei. Păcat că și statul nostru nu a participat la această haleavă, avea să-și consolideze poziția și să-și mărească cu mult valoarea activelor deținute. Dar pe mine nici nu asta mă deranjează.

Problema cea mare este că în urma plasării acțiunilor noi la un preț mai mic decât valoarea celor vechi, valoarea tuturor acțiunilor a scăzut. Numărul de acțiuni crește, însă activele nete nu cresc proporțional.

Ca urmare, după emisiunea făcută la prețul de 5 lei pentru acțiune, valoarea intrinsecă a acțiunilor a scăzut de la 37,21 lei pentru o acțiune la valoarea de 24,11 lei pentru o acțiune. Nu numai acțiunile din noua emisie, ci toate acțiunile s-au ieftinit. Astfel, acțiunile statului care anterior aveau valoare de 490 milioane lei, acum costă doar 317 milioane lei. Valoarea activelor statului a fost diminuată în urma acestei operațiuni cu 172,6 milioane lei. Și persoanele care au aprobat decizia de a petrece această emisiune suplimentară, puteau foarte simplu să calculeze aceasta pierdere – e o chestie elementară în finanțe.

Ca să fie clară tuturor consecutivitatea acțiunilor. Mai întâi statul, ca acționar majoritar, a decis să facă majorarea capitalului la bancă. Cu prețul de 5 lei. Apoi statul, aceleași persoane, au desic să statul nu poate participa la această emisiune suplimentară. Ca urmare, controlul asupra băncii a fost pierdut, acțiunile noi au fost plasate la un preț mult mai mic decât valoarea lor intrinsecă, și valoarea patrimoniului public s-a diminuat, pierzând cam o treime din prețul băncii. Printr-o mișcare ușoară a condeiului, vedem cum 490 milioane se transformă în 317 milioane. Aceștia sunt banii noștri, apropo.”