Banca de Economii şi-a stopat activitatea de creditare deja de un an. Anunţul a fost făcut astăzi de Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu în cadrul audierilor la Comisia parlamentară economie, buget şi finanţe, scrie Economist.

Acesta a explicat că deşi Banca de Economii are suficiente lichidităţi ca să îşi poată onora obligaţiunile faţă de deponenţii săi, aceasta nu are suficient capital pe termen lung pentru a-şi relua activitatea de creditare şi a genera credite calitative. În prezent, ponderea creditelor neperformante la Banca de Economii este de 54%, ceea ce înseamnă aproape un miliard de lei, a informat Dorin Drăguţanu.

Cu toate acestea, Guvernatorul a dat asigurări că în urma majorării capitalului social al băncii cu 80.000.000 de lei şi în urma majorării capitalului normativ al băncii, capitalul pe termen lung al BEM va creşte cu un miliard de lei.

Amintim că în urma emisiunii suplimentare de acţiuni din 29 august curent, Guvernul a pierdut pachetul de control asupra băncii şi a rămas doar cu pachetul de blocaj de 33,3% plus o acţiune. Acţionar majoritar a devenit firma Sisteme Informaţionale Integrate care a ajuns să deţină o cotă de 33,72% din capitalul BEM.

„De multe ori sunt întrebat de prieteni în ce este convenabil de investit la moment. Să fiu sincer, nu este o întrebare ușoară, deoarece avem foarte puține instrumente financiare în care s-ar putea investi, chiar și acelea, nu aș putea spune că sunt foarte profitabile, dar oricum au un fruct oricare,” se menționează pe blogul economico-financiar comerzan.info.

„Am hotărât să analizez 2 instrumente monetare, depozitul bancar care este un produs bancar și bonul de trezorerie care face parte din valori mobiliare de stat emise de Ministerul Finanțelor. Ambele instrumente sunt pe termen scurt până la 1 an, sunt instrumente lichide și cu un risc mai mic decât investițiile în acțiuni.

Depozitul bancar poate fi cu o rată fixă sau flotantă a dobânzii, cu drept de completare sau retragere parțială a sumei depozitului, cu capitalizare sau fără capitalizare a dobânzii.

Bonul de trezorerie este cu discont, un instrument cu cel mai mic risc, se considera rata de risc = 0%, și cea mai înaltă lichiditate după cash. Bonul de trezorerie se poate tranzacționa pe piața secundară.

Pentru analiză am luat rata dobânzii la depozitele oferite de Unibank și rata dobânzii la bonurile de trezorerie de la ultima licitație organizată de Banca Națională din 17 septembrie, după termen de maturitate.

Rata dobânzii la depozitul bancar de:

91 zile – 4%; 182 zile – 8,5%; 364 zile – 11%.

Rata dobânzii la bonul de trezorerie de:

91 zile – 4,54%; 182 zile –  5,95%; 364 zile – 6,98%.

Acuma putem vedea că:

1. Pentru un termen de 91 zile este mai convenabil de investit in bon de trezorerie, unde rata dobânzii este mai mare cu 0,54 p.p. decât rata dobânzii la depozitul bancar. Astfel la 100.000 lei investiți în bon de trezorerie câștigăm 1.133 lei, iar economisiți pe depozit bancar doar 1.103 lei.

2. Pentru un termen de 182 zile este mai convenabil de economisit pe depozit bancar, unde rata dobânzii este mai mare cu 2,55 p.p. decât rata dobânzii la bon de trezorerie. Astfel la 100. 000 lei economisiți pe depozit bancar câștigăm – 4.326 lei, iar investiți în bon de trezorerie doar 2.965 lei.

3. Pentru un termen de 364 zile este mai convenabil de economisit pe depozit bancar, unde rata dobânzii este mai mare cu 4,02 p.p. decât rata dobânzii la bon de trezorerie. Astfel la 100. 000 lei economisiți pe depozit bancar câștigăm 11.572 lei, iar investiți în bon de trezorerie doar 6.963 lei.

Doresc să mai remarc că la investițiile în bonuri de trezorerie se mai reține un comision de 0,2% din suma investită.

Situația actuala nu a fost mereu la fel, în 2011 rata dobânzii la bon de trezorerie cu termen de 364 zile a fost de cca. 13,80%, pe când la depozitul bancar era la același nivel ca și acum de 11%.”

Democratizarea accesului la informaţie, în fapt crearea posibilităţii oricărui cetăţean de a avea acces la informaţia de care are nevoie, utilizând tehnologiile moderne, a generat noi forme de realizare a serviciilor şi produselor de informare şi diseminare a informaţiei. Deci, în ziua de azi fiecare dintre noi are acces liber la orice informație timp de 24/24 fie pe internet, fie la serviciul clienți al băncilor.

Drept consumatori, clienții băncilor au dreptul total de a fi informați privind costurile, calitatea și condițiile serviciilor prestate de către bancă. Clienții au dreptul de a se refuza de contractul bancar dacă aceasta este stipulat în contractul produsului, deci consumatorii care deja au achiziționat produsul dorit au dreptul total de a se refuza de acesta și de a apela la un concurent al băncii. Aceasta decizie promovează alegerea liberă a produselor bancare de către consumatori și promovează concurența liberă și directă între bănci. Un exemplu al acestui drept este achiziționarea unui credit bancar. Clientul ce deja a semnat contractul de credit are dreptul de a se refuza de contract pe o perioadă de 30 de zile, numai cu condiția rambursării totale al creditului.

Băncile comerciale nu creează condiții favorabile clienților săi pentru ca aceștia să fie informați de toate detaliile contractelor și de toate costurile ce trebuiesc plătite de către consumator. Această barieră profesională creează un mare dezavantaj pentru cetățenii de rând, însă le creează avantaje băncilor comerciale. Nu toți cetățenii Republicii Moldova au capacitatea de a interpreta informația bancară corect. Datorită lipsei educației financiare ale cetățenilor, lipsa cunoștințelor necesare pentru a putea analiza un contract de credit sau oricare produs bancar, unii clienții întâmpină dificultăți. De aceea pentru a informa clienții despre condițiile contractuale angajații bancari sunt obligați să informeze clienții de la orice solicitare din partea acestora.

Limbajul complicat al unui contract bancar este de asemenea o barieră importantă în informarea clienților. Mărimea mică al textului contractului, sumedenia de cifre și mulțimea de comisioane pot duce în eroare în cazul în care nu știi unde să te uiți și ce să analizezi. Din acest considerent contractele bancare, în special cele de credit ar trebui simplificate și acestea ar fi trebuit să afișeze costul total suportat de către clienți. Principalul motiv pentru simplificarea contractelor bancare este lipsa calificării necesare a populației de a analiza potențialele cheltuieli ce trebuie suportate pe toată perioada, întrucât contractele nu sunt destul de explicite, transparente și sunt suficient de complicate celor care nu au cunoștințe în domeniul dat.

De cele mai deseori angajații bancari nu informează cetățenii despre ce se poate întâmpla în cazul în care una dintre părți nu își va respecta obligațiunile contractuale. De aici mulți clienți se pot trezi cu costuri adiționale de care aceștia nu au știut sau în cazul contractelor de credit clienții se pot întâlni cu probleme mult mai complexe. Comisioanele de penalizare în cazul neplății unui produs sau în cazul nerespectării unui contract bancar sunt doar câteva din costurile dure pe care clienții le vor avea de plătit în cazul neglijării obligațiunilor contractuale. În cele mai multe cazuri clienții băncilor comerciale întâmpină situații neplăcute în privința depozitelor bancare, în special atunci când aceștia vor să scoată banii din depozit prematur. Băncile pot percepe un comision pentru acest serviciu, pot elimină rata dobânzii pentru acest depozit sau poate refuza ridicarea numerarului din depozitul la termen. Pentru a minimiza acest situații neplăcute întrebați angajații bancari de condițiile contractului, pentru că aceștia sunt obligați să informeze clienții despre toate situațiile posibile ce pot apărea în perioada dată. Conform legii protecției consumatorului, publicul trebuie să aibă acces la informațiile referitoare la riscurile pe care le prezintă produsele.

Băncile comerciale sunt obligate să informeze cetățenii dacă una din condițiile contractuale a avut schimbări. Spre exemplu, băncile informează cetățenii dacă dobânzile flotante pentru creditele și depozitele la termen s-au schimbat. De regulă băncile comerciale din Republica Moldova publică aceste schimbări pe site-urile oficiale al băncilor. În practica băncilor din țările înalt dezvoltate, acestea informează clienții despre eventualele schimbări prin SMS la telefonul mobil sau direct prin poșta la domiciliul clientului. În Republica Moldova în cazul în care clientul nu a sesizat schimbările la timp, acesta se va considera vinovat.

Pentru a vinde cât mai multe produse, băncile comerciale apelează la scheme de marketing. Prin informarea clienților la prima vedere cu o ofertă avantajoasă, băncile ascund pentru aceleași produse o serie de costuri care nu sunt publicate în afișe sau pe posturile radio/TV. De aici vine și șmecheria, pentru că odată ce clientul s-a hotărât să profite de o ofertă, acesta va putea suporta și costuri adiționale de care va auzi pentru prima dată.

Sistemul bancar din Republica Moldova nu este destul de transparent pentru clienții săi. În cazul în care doriți să achiziționați un produs bancar vă îndemnăm să întrebați de fiecare dată toate detaliile contractului, interesați-vă de toate costurile ce vor putea surveni pe toată perioada datată în contract și întrebați ce se va întâmpla dacă una dintre părți nu își va respecta obligațiunile contractuale.

Autor: Liviu Guțuleac

Banca Națională a Moldovei a publicat statistica pentru luna august a anului curent privind volumul creditelor acordate și ratele medii de dobândă.

Astfel, în luna august persoanele fizice au beneficiat de credite (în lei) în valoare de 364,6 mln lei, cu 34 mln mai puțin decât în luna iulie (2013). În aceeași perioadă a anului precedent (august 2012) suma creditelor acordate persoanelor fizice a constituit 345 mln lei.

Rata medie a dobânzii la creditele (în lei) acordate populației a înregistrat o valoare de 13,59%, rămânând neschimbată față de luna precedentă (vezi graficul).

59% din volumul creditelor acordate în august persoanelor fizice, reprezintă creditele de consum, care au totalizat –  215,7 mln lei. Rata medie a dobânzii la creditele de consum a constituit 13,33%, cu 0,09 p.p. mai mică decât în luna precedentă.

De asemenea, populația a beneficiat de credite pentru imobil, per total s-au acordat 48,6 mln lei. Rata medie a dobânzii la creditele imobiliare a urcat până la 10,43% (vezi graficul).

Totodată populația s-a împrumutat și în valută. Creditele acordate în valută (recalculate în lei) au însumat 29,4 mln lei. Rata medie a dobânzii – 7,49%.

Vă prezentăm mai jos evoluția ratei dobânzii în primele 8 luni ale anului (2012 vs 2013) la creditele acordate populației (per total) și cele pentru imobil.