Dacă depui rapoarte fiscale online, din noiembrie vei observa câteva schimbări. Serviciul Fiscal de Stat anunță că pregătește o nouă versiune a Ghișeului unic de raportare, care ar urma să fie lansată în jurul datei de 1 noiembrie 2026.

Mai exact, site-ul va avea un aspect nou, meniurile vor fi organizate mai clar, iar formularele și informațiile de care ai nevoie ar trebui să fie mai ușor de găsit. În plus, Fiscul promite că platforma va fi mai sigură și va funcționa mai stabil.

Nu se schimbă însă felul în care depui rapoartele. Vei putea folosi în continuare aceleași servicii, fără să fie nevoie să înveți o procedură nouă.

Principala diferență pe care o vei observa va fi aspectul site-ului. Unele meniuri și opțiuni ar putea fi în alte locuri decât cele cu care te-ai obișnuit.

Municipiul Chișinău a înregistrat în 2025 un câștig salarial mediu lunar brut de 18.708 lei, lucrări de construcții în valoare de 17,4 miliarde de lei și 5.764 de locuințe date în exploatare. Datele au fost prezentate de Biroul Național de Statistică⁠, cu ocazia Hramului orașului Chișinău, sărbătorit pe 14 octombrie.

Potrivit datelor statistice, în anul 2025, 279.000 de persoane erau ocupate în municipiul Chișinău, unul dintre principalii indicatori ai activității economice și ai pieței muncii din capitală.

Sectorul construcțiilor a înregistrat un volum al lucrărilor executate de 17,4 miliarde de lei, în timp ce pe piața imobiliară au fost date în exploatare 5.764 de locuințe.

Activitatea turistică a reprezentat un alt segment important. În 2025, 469.600 de turiști au beneficiat de serviciile agenților de turism din municipiul Chișinău.

În ceea ce privește transportul public, statisticile arată că anul trecut au fost transportați 285,9 milioane de pasageri.

Conform datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, populația municipiului Chișinău constituia 714.500 de persoane la 1 ianuarie 2026.

Datele prezentate de BNS se referă la întregul municipiu Chișinău, nu doar la orașul propriu-zis.

Inflația anuală din Republica Moldova a ajuns la 8,6% în septembrie 2026, iar scumpirea gazelor naturale a avut o contribuție majoră la creșterea prețurilor. Potrivit unei analize publicate de economistul Stas Madan, tarifele la gaze au generat 62% din inflația lunară de 1,7% înregistrată în septembrie față de august.

Economistul estimează că inflația anuală ar putea depăși 9% în octombrie, după ce tarifele la gazele naturale au crescut la peste 26 de lei.

Madan explică faptul că presiunile asupra prețurilor sunt alimentate de deficitul mondial de gaze naturale lichefiate (LNG), provocat de întreruperea exporturilor din Qatar, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Potrivit datelor prezentate în analiză, deficitul cumulat de LNG a ajuns la 39 de milioane de tone, echivalentul a aproximativ 9% din oferta mondială de anul trecut. În Asia, prețurile au urcat la circa 25 de dolari pentru un milion de unități termice britanice (mmBtu), cu 140% peste nivelul anterior conflictului.

Situația este complicată și de nivelul redus al rezervelor europene. Depozitele de gaze din Europa sunt umplute în proporție de 73%, comparativ cu media de 90% din perioada 2022–2025. În Germania, gradul de umplere este de numai 59%.

Ce se poate întâmpla cu prețurile în această iarnă

Stas Madan identifică două scenarii principale. În cazul unei ierni reci, prețurile internaționale ale gazelor lichefiate ar putea urca la 30–40 de dolari/mmBtu, iar concurența dintre Europa și Asia pentru importuri ar putea accentua scumpirile.

În schimb, dacă temperaturile rămân moderate și exporturile din Qatar se normalizează până în decembrie, presiunile asupra prețurilor s-ar putea reduce.

Pentru Republica Moldova, evoluțiile internaționale sunt deosebit de importante. Economistul atrage atenția că o mare parte dintre gazele achiziționate de Energocom au prețuri indexate, ceea ce înseamnă că acestea reflectă evoluția pieței în momentul livrării și consumului.

Pe termen mai lung, Madan indică și posibilitatea unei ieftiniri semnificative a gazelor. Extinderea capacităților de producție din SUA, Canada și alte țări ar putea genera un surplus mondial de LNG până în 2030, cu potențialul de a coborî prețurile sub 6 dolari/mmBtu.

Astfel, evoluția tarifelor în perioada următoare va depinde în mare măsură de temperaturile din această iarnă și de reluarea exporturilor de gaze din Qatar, în condițiile în care Republica Moldova rămâne expusă fluctuațiilor pieței internaționale.

Companiile IT cu echipe de mai puțin de 50 de angajați au generat vânzări de aproximativ 5,9 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026, echivalentul a 55% din totalul vânzărilor înregistrate de rezidenții Moldova Innovation Technology Park (MITP). Datele sunt prezentate într-o analiză publicată de MITP la 15 septembrie 2026.

În total, cele 2.931 de companii rezidente active au raportat vânzări de 10,7 miliarde de lei în primele șase luni ale anului, în creștere cu 19,1% față de aceeași perioadă din 2025.

Analiza arată că firmele cu 50–249 de angajați au generat alte 2,8 miliarde de lei, adică aproximativ 26% din vânzările totale. În schimb, companiile mari, cu cel puțin 250 de angajați, au înregistrat vânzări de circa 2 miliarde de lei, echivalentul a 18%.

Astfel, companiile cu mai puțin de 250 de angajați au realizat aproximativ 82% din vânzările Moldova IT Park, ceea ce arată că activitatea economică a sectorului nu este concentrată exclusiv în marile companii internaționale.

În același timp, 86% dintre rezidenții parcului sunt companii cu capital local. Mai exact, 2.515 firme sunt deținute de investitori locali, iar 416 au capital străin. Deși reprezintă doar 14% din numărul rezidenților, companiile cu capital străin generează aproximativ 26% din vânzări.

O altă constatare vizează concentrarea veniturilor în rândul celor mai mari jucători. Primele 35 de companii după valoarea vânzărilor au generat 3,53 miliarde de lei, adică aproape o treime din total. Restul de aproximativ două treimi provin de la celelalte companii rezidente.

Potrivit datelor MITP, la sfârșitul primului semestru al anului 2026, companiile rezidente aveau peste 27.150 de angajați, echivalentul a aproximativ 3,3% din populația ocupată a Republicii Moldova.

Analiza evidențiază rolul firmelor locale și al echipelor relativ mici în dezvoltarea industriei IT. Acestea pot genera vânzări importante prin dezvoltarea produselor software, furnizarea serviciilor pentru clienți internaționali și valorificarea proprietății intelectuale, fără să aibă structura unor angajatori mari.

Astăzi, 13 octombrie, expiră termenul pentru transmiterea propunerilor privind modificarea mecanismului de acordare a compensațiilor la energie pentru sezonul rece 2026–2027. Potrivit anunțului publicat pe platforma particip.gov.md, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a inițiat consultările pe 29 septembrie.

Modificările pregătite vizează regulile de acordare a compensațiilor în bani, formulele de calcul și nivelul cheltuielilor luate în considerare pentru gospodăriile casnice.

Printre propunerile publicate pe platformă se numără majorarea plafonului compensațiilor în funcție de tarifele la energie. Unul dintre participanții la consultări solicită creșterea plafonului până la aproximativ 1.560 de lei pentru gazele naturale și 1.310 lei pentru energia termică, argumentând că plafonul anterior nu mai acoperă aceeași cantitate de energie.

O altă propunere vizează revizuirea criteriilor referitoare la economiile bancare, astfel încât persoanele care dețin depozite modeste să nu fie excluse automat de la compensații din cauza veniturilor din dobânzi.

De asemenea, se solicită modificarea modului în care sunt evaluate automobilele deținute de solicitanți. Potrivit propunerii, ar trebui luate în calcul vechimea și valoarea mașinii, nu doar data achiziționării acesteia.

Participanții la consultări mai cer ca formulele de calcul, plafoanele și criteriile de eligibilitate să fie publicate înainte de începerea sezonului rece, pentru ca gospodăriile să cunoască din timp condițiile de acordare a sprijinului.

Deocamdată, niciuna dintre aceste propuneri nu reprezintă o decizie aprobată de Guvern. Valoarea compensațiilor și criteriile aplicabile pentru sezonul rece 2026–2027 urmează să fie stabilite prin modificările normative pregătite de autorități.

Guvernul Republicii Moldova alocă aproximativ 57 de milioane de lei pentru o nouă rundă a programului EcoVoucher, prin care 8.120 de familii vor putea beneficia de sprijin financiar pentru achiziționarea electrocasnicelor eficiente energetic. Noua sesiune se desfășoară în perioada 13 octombrie – 1 noiembrie 2026, potrivit Ministerului Energiei.

Fiecare voucher are o valoare de 7.000 de lei și poate acoperi până la 70% din prețul electrocasnicului, inclusiv TVA. Diferența trebuie achitată de beneficiar.

Banii pot fi utilizați pentru cumpărarea frigiderelor, inclusiv a celor cu congelator integrat, din clasele energetice A, B, C și D, precum și a mașinilor de spălat rufe din clasa A.

Sprijinul financiar este destinat gospodăriilor vulnerabile. Prioritate au familiile cu mai mulți copii minori și gospodăriile în care locuiesc cel puțin două persoane de peste 63 de ani. Totodată, 10% dintre vouchere sunt rezervate persoanelor cu dizabilități severe.

Beneficiarii selectați vor primi notificări prin SMS sau e-mail și își vor putea accesa voucherele pe platforma compensatii.gov.md. Pentru utilizarea voucherului este obligatorie predarea spre reciclare a unui electrocasnic vechi de același tip.

Potrivit datelor oficiale, de la lansarea programului EcoVoucher au beneficiat 43.366 de familii, care au cumpărat 20.637 de frigidere și 22.692 de mașini de spălat rufe.

Electrocasnicele achiziționate prin program generează economii anuale de energie estimate la 32,7 milioane de lei, potrivit Centrului Național pentru Energie Durabilă.

Noua rundă EcoVoucher este finanțată integral din bugetul de stat și implementată de Centrul Național pentru Energie Durabilă, în colaborare cu Ministerul Energiei.

Lipsa bunurilor care pot fi oferite în gaj rămâne una dintre principalele dificultăți întâmpinate de întreprinderile mici atunci când solicită un credit. Datele publicate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului⁠ arată însă că o parte din această diferență poate fi acoperită prin garanții financiare.

În primele nouă luni ale anului 2026, companiile au obținut astfel credite bancare de aproximativ 1,27 miliarde de lei. Garanțiile acordate au depășit 539 milioane de lei, iar investițiile susținute au ajuns la 1,81 miliarde de lei.

Pentru antreprenor, mecanismul devine relevant atunci când afacerea poate rambursa împrumutul și corespunde condițiilor băncii, dar nu dispune de suficiente active pentru a acoperi integral gajul solicitat. Garanția preia o parte din riscul finanțatorului și poate face creditul mai ușor de accesat.

Prin produsul IMM GARANT poate fi acoperită până la 80% din valoarea creditului acordat întreprinderilor din domeniile eligibile, cu excepția sectorului agroalimentar. Pentru companiile agroalimentare, AGRO GARANT oferă o acoperire de până la 70%. Valoarea unei garanții poate ajunge la 20 milioane de lei.

Garanția nu este un grant și nici o reducere a datoriei. Compania trebuie să ramburseze integral creditul, să achite dobânda și să îndeplinească cerințele stabilite de instituția financiară.

Cele mai multe companii finanțate activează în comerț – aproximativ 33% și în agricultură – 29%. De mecanism au mai beneficiat întreprinderi din industria prelucrătoare, construcții, transport și depozitare.

Antreprenorii interesați pot solicita băncii informații despre posibilitatea includerii creditului într-un program de garantare și despre contribuția proprie necesară.