Cinci call-centre din Chișinău, suspectate că ar fi înșelat investitori din Statele Unite ale Americii și Canada prin intermediul unor platforme false de tranzacționare a criptomonedelor, au fost destructurate de oamenii legii. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, un singur centru ar fi obținut venituri lunare de aproximativ 2 milioane de dolari din activități infracționale.

Operațiunea a avut loc pe 9 octombrie, iar rezultatele au fost anunțate luni, 12 octombrie 2026. În cadrul investigațiilor au fost efectuate 21 de percheziții și reținute opt persoane, bănuite de implicare într-o schemă de escrocherie și spălare de bani.

Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi administrat platforme fictive de investiții în criptomonede, prin intermediul cărora atrăgea bani de la persoane din SUA și Canada.

Suspecții se prezentau drept experți în investiții, oferind potențialilor clienți informații false sau denaturate despre profiturile promise și riscurile asociate. Astfel, victimele ar fi fost convinse să transfere bani către scheme investiționale frauduloase.

Anchetatorii susțin că gruparea avea o structură ierarhică, fiecare persoană având responsabilități bine stabilite. Printre cei implicați s-ar fi numărat coordonatori ai call-centrelor, persoane responsabile de recrutarea angajaților, dar și de administrarea financiară și contabilă a companiilor utilizate în schemă.

În activitățile investigate ar fi fost implicate zeci de persoane, inclusiv cetățeni din Camerun, India, Israel, Nigeria, Georgia și Ucraina.

În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat bani, telefoane mobile, calculatoare, carduri bancare, documente contabile și corporative, ștampile și suporturi de stocare a informațiilor.

De asemenea, au fost descoperite dispozitive de bruiaj și un poligraf, acesta din urmă fiind utilizat, potrivit Poliției, pentru testarea persoanelor recrutate în activitățile infracționale.

Cele opt persoane reținute au fost plasate în izolatorul de detenție preventivă.

Investigațiile continuă pentru identificarea tuturor persoanelor implicate și stabilirea prejudiciului total provocat victimelor. Deocamdată, autoritățile nu au comunicat valoarea totală a banilor sustrași prin intermediul celor cinci call-centre.

Persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Salariul minim în sectorul real al economiei din Republica Moldova ar urma să crească de la 6.300 la 7.600 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2027. Majorarea de 20,6% a fost convenită de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), printr-o convenție colectivă semnată pe 7 octombrie.

Potrivit acordului, noul cuantum corespunde unui salariu minim de 44,97 lei pe oră, calculat pentru un program complet de muncă de 169 de ore în medie pe lună.

Cine va beneficia de majorare

Noul prag se va aplica angajaților din sectorul real al economiei al căror salariu tarifar sau salariu de funcție pentru un program complet de muncă este mai mic de 7.600 de lei.

În schimb, angajatorii nu vor fi obligați să majoreze salariile persoanelor care câștigă deja cel puțin 7.600 de lei la nivelul salariului tarifar sau de funcție. În aceste cazuri, eventualele creșteri salariale vor depinde de decizia angajatorului, productivitatea muncii și posibilitățile financiare ale companiei.

Astfel, majorarea salariului minim cu 20,6% nu înseamnă că toate salariile din sectorul privat vor crește cu același procent.

De exemplu, un angajat cu un salariu tarifar de 6.300 de lei ar urma să beneficieze de o majorare de 1.300 de lei lunar, în timp ce pentru un salariat cu un salariu tarifar de 8.000 de lei, acordul nu impune nicio creștere.

De ce s-a convenit asupra sumei de 7.600 de lei

Inițial, sindicatele au solicitat un salariu minim de aproximativ 8.700 de lei pentru anul 2027, echivalentul a 50% din salariul mediu lunar prognozat pentru 2026. În urma negocierilor cu patronatele, părțile au convenit asupra unui nivel de 7.600 de lei.

Acesta reprezintă aproximativ 43,7% din salariul mediu lunar prognozat pentru 2026 și apropie Republica Moldova de valoarea de referință de 50% utilizată la nivel european pentru evaluarea adecvării salariului minim.

În ultimii ani, salariul minim pe țară a crescut de la 4.000 de lei în 2023 la 5.000 de lei în 2024, 5.500 de lei în 2025 și 6.300 de lei în 2026.

De precizat că acordul dintre sindicate și patronate vizează sectorul real al economiei. Acesta nu reprezintă automat o majorare identică a salariului minim pentru angajații din sectorul bugetar.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova pot solicita sprijin pentru digitalizarea afacerilor prin programul Start Digital 360°, în cadrul căruia Uniunea Europeană acoperă 50% din costul serviciilor oferite. Apelul, lansat în septembrie, figurează în continuare ca deschis pe pagina oficială EDIH of Moldova.

Programul are o valoare totală de 8.357 de euro pentru fiecare beneficiar, dintre care 4.178,50 euro sunt acoperiți prin cofinanțare europeană. Restul de 4.178,50 euro reprezintă contribuția companiei participante.

Finanțarea nu este oferită sub forma unui grant în numerar, ci prin subvenționarea costurilor unui pachet de servicii de digitalizare, desfășurat pe parcursul a 12 luni.

Beneficiarii au acces la 164 de ore de asistență specializată, care includ evaluarea nivelului de digitalizare a companiei, elaborarea unui plan de transformare digitală, instruiri privind utilizarea tehnologiilor și a inteligenței artificiale, mentorat în afaceri și identificarea oportunităților de finanțare.

Programul se adresează întreprinderilor mici și mijlocii cu până la 149 de angajați, companiilor de talie medie cu mai puțin de 750 de angajați, precum și instituțiilor publice din Republica Moldova.

La lansarea apelului au fost anunțate 40 de locuri, dintre care 30 pentru IMM-uri și 10 pentru instituțiile publice. Organizatorii nu precizează pe pagina programului câte locuri mai sunt disponibile în prezent.

Înscrierea este gratuită și nu obligă solicitantul să achiziționeze serviciile. După completarea formularului, experții EDIH verifică eligibilitatea și evaluează necesitățile de digitalizare ale organizației.

Costurile apar doar după încheierea contractului de prestare a serviciilor.

Companiile interesate pot consulta condițiile de participare și pot completa formularul de înscriere pe platforma EDIH of Moldova.

Inteligența artificială ar putea transforma milioane de locuri de muncă la nivel mondial, însă cei mai mulți oameni consideră că propriul post este în siguranță. Pentru Republica Moldova, principala amenințare nu ar fi neapărat concedierile provocate de automatizare, ci creșterea decalajului de productivitate și salarii față de economiile care adoptă mai rapid noile tehnologii. Concluzia aparține economistului Marin Gospodarenco, director executiv al Centrului Analitic „Economica” și fost director general al Biroului Național de Statistică, într-o analiză privind impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii.

Economistul face referire la un sondaj Statista Consumer Insights din 2026, care evidențiază diferențe importante între percepția oamenilor asupra riscurilor generale ale inteligenței artificiale și temerile privind propriul loc de muncă.

Astfel, 47% dintre respondenții din Marea Britanie se tem că inteligența artificială va înlocui milioane de locuri de muncă, însă doar 22% sunt îngrijorați că și-ar putea pierde propriul post. În Statele Unite, proporțiile sunt de 41% și, respectiv, 23%, iar în Germania, de 37% și 18%.

Potrivit lui Gospodarenco, această diferență poate fi explicată prin tendința oamenilor de a considera că evenimentele negative sunt mai probabile pentru ceilalți decât pentru ei înșiși. Totodată, angajații cunosc complexitatea propriilor responsabilități și înțeleg că tehnologia nu poate prelua imediat toate sarcinile unei profesii.

De exemplu, inteligența artificială poate automatiza introducerea facturilor în contabilitate sau preluarea solicitărilor standard în centrele de asistență pentru clienți, fără ca acest lucru să însemne dispariția completă a contabililor sau a operatorilor.

Analiza economistului citează și estimările Fondului Monetar Internațional, potrivit cărora aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial sunt expuse influenței inteligenței artificiale, iar în economiile dezvoltate proporția ajunge la circa 60%.

Expunerea la inteligența artificială nu înseamnă însă automat pierderea locului de muncă. Potrivit FMI, aproximativ jumătate dintre locurile de muncă expuse din economiile avansate ar putea beneficia de creșteri ale productivității, în timp ce în celelalte cazuri automatizarea anumitor activități ar putea reduce cererea de forță de muncă, ritmul angajărilor și nivelul salariilor.

În Republica Moldova, impactul imediat asupra ocupării ar putea fi mai redus, consideră Gospodarenco, deoarece o parte importantă a activității economice se desfășoară în agricultură, construcții, comerț și servicii care presupun muncă fizică sau interacțiune directă.

În schimb, economia moldovenească se confruntă cu un alt risc: adoptarea lentă a tehnologiilor, nivelul insuficient al competențelor digitale și investițiile reduse ar putea accentua diferențele de productivitate față de statele europene.

În timp ce companiile din alte țări ar putea produce mai mult, mai rapid și cu costuri mai mici prin utilizarea inteligenței artificiale, întreprinderile din Moldova riscă să piardă din competitivitate.

În opinia economistului, această evoluție ar putea afecta inclusiv ritmul de creștere a veniturilor angajaților, într-o economie în care productivitatea muncii se situează deja mult sub media Uniunii Europene.

Prin urmare, cea mai mare provocare pentru Republica Moldova nu este doar protejarea locurilor de muncă existente, ci și capacitatea companiilor și a angajaților de a valorifica inteligența artificială pentru creșterea productivității și a salariilor.

Antreprenorii din Republica Moldova vor avea o nouă oportunitate de a obține finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea afacerilor. În perioada 2–6 noiembrie 2026, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) programează o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare, cu un buget total planificat de 25,85 milioane de lei, potrivit calendarului oficial al apelurilor de granturi.

Finanțările sunt destinate mai multor categorii de antreprenori, inclusiv micilor producători, startupurilor tehnologice, companiilor care investesc în digitalizare și eficiență energetică, dar și persoanelor revenite din străinătate care vor să lanseze o afacere.

Pentru sesiunea din noiembrie, ODA a planificat următoarele bugete:

• 3,09 milioane de lei – pentru susținerea micilor producători;
• 6,83 milioane de lei – pentru inovații digitale și startupuri tehnologice, prin două măsuri de finanțare;
• 8,02 milioane de lei – pentru modernizarea tehnologică și creșterea eficienței energetice a întreprinderilor;
• 4,86 milioane de lei – pentru tranziția digitală a IMM-urilor;
• 3,05 milioane de lei – pentru persoanele revenite din diasporă care intenționează să lanseze o afacere.

În total, calendarul prevede șapte componente de finanțare pentru sesiunea din noiembrie.

ODA precizează că apelurile sunt organizate lunar, începând cu prima zi lucrătoare a lunii, și rămân deschise timp de cinci zile lucrătoare sau până la epuizarea bugetului disponibil.

Sumele planificate pentru noiembrie pot fi modificate în funcție de resursele rămase după apelurile precedente sau de eventualele alocări bugetare suplimentare.

Potrivit datelor publicate de ODA, de la începutul anului 2026 au fost aprobate 410 dosare de finanțare, în valoare totală de aproximativ 195 de milioane de lei, în cadrul programelor incluse în calendar.

Antreprenorii interesați pot consulta calendarul apelurilor de finanțare și condițiile fiecărui program pe site-ul oficial ODA, pentru a pregăti dosarele înainte de deschiderea sesiunii.

Companiile, antreprenorii și persoanele care lucrează pe cont propriu în Republica Moldova au mai multe obligații fiscale de îndeplinit în această lună. Potrivit calendarului fiscal publicat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS), cele mai multe plăți și declarații trebuie efectuate până pe 26 octombrie 2026.

Această dată este importantă pentru angajatorii care trebuie să declare și să achite obligațiile aferente salariilor plătite în septembrie. Este vorba despre impozitul pe venit, contribuțiile sociale și primele de asigurare medicală obligatorie.

Tot până pe 26 octombrie, contribuabilii vizați trebuie să depună declarațiile și să achite obligațiile privind TVA-ul, accizele și anumite taxe de mediu. În aceeași categorie de termene intră și raportarea taxelor destinate Fondului de susținere a populației.

Freelancerii care activează în regimul antreprenorilor independenți au, de asemenea, termen până pe 26 octombrie pentru achitarea impozitului unic aferent lunii septembrie. Plata se face în baza avizului transmis de SFS.

Pentru întreprinderile mici și mijlocii care aplică regimul fiscal corespunzător, 26 octombrie este și ultima zi pentru declararea și achitarea impozitului pe venit aferent trimestrului III din 2026. Același termen se aplică persoanelor care desfășoară activitate profesională și intră sub incidența reglementărilor fiscale respective.

Tot până la această dată trebuie raportată și achitată contribuția la Fondul Viei și Vinului pentru trimestrul III.

Există însă și un termen mai apropiat. 20 octombrie 2026 este ultima zi pentru prezentarea declarației privind taxa pentru comercializarea gazelor naturale utilizate drept carburant pentru automobile, aferentă trimestrului III.

SFS recomandă contribuabililor să verifice din timp obligațiile care li se aplică, pentru a evita întârzierile și eventualele sancțiuni. Lista completă a declarațiilor și termenelor de plată poate fi consultată în Calendarul fiscal al SFS, în funcție de categoria contribuabilului.

Trei ani de studii universitare în Republica Moldova pot costa o familie aproape 500.000 de lei, dacă sunt luate în calcul taxa de studii, chiria, alimentația și celelalte cheltuieli de trai. Pornind de la această estimare, lectorul universitar Ion Faina propune un model de educație financiară prin care părinții să economisească pentru facultatea copiilor încă din clasa a V-a, asociind lectura cu acumularea unui fond destinat studiilor.

Potrivit calculelor prezentate de Ion Faina, pentru un student provenit din afara Chișinăului, care urmează un program de licență de trei ani, taxa de studii ar putea ajunge la 45.000 de lei, la un cost anual de 15.000 de lei.

La aceasta se adaugă chiria, estimată la 300 de euro lunar, inclusiv utilitățile, ceea ce înseamnă aproximativ 216.000 de lei pentru trei ani. Cheltuielile lunare pentru alimentație, transport, îmbrăcăminte, comunicații și activități recreative sunt evaluate la 5.800 de lei, respectiv 208.800 de lei pentru întreaga perioadă.

Alte 30.000 de lei ar putea fi necesare pentru achiziția unui laptop, manuale, amenajarea locuinței și garanția pentru chirie.

Astfel, costul total estimat ajunge la aproximativ 500.000 de lei, echivalentul a aproape 13.900 de lei lunar, sumă apropiată de salariul mediu net prognozat pentru anul 2026.

Lectorul universitar atrage atenția și asupra perioadei necesare recuperării unei asemenea investiții. La un salariu mediu net de 14.200 de lei, un absolvent ar avea nevoie de aproximativ 35 de luni pentru a câștiga echivalentul cheltuielilor suportate de familie, presupunând că nu ar utiliza niciun leu pentru propriul trai. Acest calcul este însă unul teoretic, iar recuperarea economică efectivă a investiției în educație depinde de veniturile suplimentare pe care studiile le pot genera de-a lungul carierei.

100 de cărți citite și un fond pentru facultate

Pornind de la experiența sa de 16 ani în învățământ, Ion Faina propune ca părinții să stimuleze lectura copiilor și, în paralel, să constituie un fond de economii.

Modelul presupune citirea a aproximativ 100 de cărți între clasele a V-a și a XII-a. Pentru fiecare carte citită și discutată cu părintele, în fondul copilului ar urma să fie depusă o sumă care crește progresiv.

În clasa a V-a, recompensa ar fi de 100 de lei pentru o carte, în clasa a VI-a de 200 de lei, iar în clasa a XII-a ar ajunge la 800 de lei.

Potrivit calculelor autorului, fondul ar putea acumula 49.000 de lei până la încheierea liceului, iar prin valorificarea economiilor ar putea ajunge la aproximativ 58.000 de lei, în ipoteza unor randamente favorabile.

Ion Faina prezintă și două alternative pentru familiile care dispun de venituri mai mari. Economisirea a 1.000 de lei pentru fiecare carte ar permite acumularea a 104.000 de lei, fără dobândă, în timp ce o contribuție de 100 de euro pentru fiecare carte ar genera un fond de 10.400 de euro.

Pentru părinții cu posibilități financiare mai reduse, lectorul propune înjumătățirea contribuțiilor din prima variantă, ceea ce ar permite economisirea a 24.500 de lei.

Depozitele bancare și valorile mobiliare de stat, printre opțiunile de economisire

Autorul recomandă ca banii acumulați să nu fie păstrați în numerar, ci plasați în instrumente financiare care pot genera dobândă.

Printre opțiunile menționate se numără depozitele bancare și valorile mobiliare de stat, disponibile persoanelor fizice inclusiv prin platforma electronică eVMS.

Ion Faina oferă drept exemplu subscrierea din 29 iunie 2026, când dobânzile anuale la obligațiunile de stat au variat între 7,45% și 7,85%, în funcție de maturitate. Aceste randamente reprezintă însă condițiile unei emisiuni concrete și nu garantează obținerea acelorași venituri pe întreaga perioadă de economisire.

O altă componentă a propunerii este implicarea copilului în administrarea banilor. Începând cu clasa a IX-a, acesta ar urma să participe la alegerea instrumentelor de economisire, după ce i-au fost explicate avantajele și riscurile.

Lectorul universitar precizează că modelul nu reprezintă o metodă cu eficiență demonstrată, ci un experiment educațional inspirat inclusiv din cercetările privind recompensarea elevilor pentru lectură.

Scopul inițiativei este ca, la împlinirea vârstei de 18 ani, tânărul să dispună nu doar de un fond care să-i acopere integral sau parțial taxa de studii, ci și de deprinderi de lectură, disciplină financiară și experiență în gestionarea economiilor.

În același timp, estimările privind costurile universitare reprezintă un scenariu orientativ. Cheltuielile reale pot varia semnificativ în funcție de instituția de învățământ, forma de finanțare a studiilor, condițiile de cazare și bugetul fiecărei familii.

Republica Moldova a înregistrat cea mai rapidă creștere a ecosistemului de startupuri din Europa în 2026, potrivit StartupBlink, platformă internațională care analizează dezvoltarea antreprenoriatului inovator la nivel global. Scorul ajustat la populație al Moldovei a crescut cu 91,9% față de anul precedent, fiind cea mai mare creștere din Europa și a treia la nivel mondial.

Performanța a fost evidențiată în cadrul Startup Ecosystem Awards 2026, competiție care recunoaște evoluția ecosistemelor antreprenoriale din diferite țări și orașe. Distincția acordată Republicii Moldova la categoria „Fastest-Growing Startup Ecosystem in Europe” a fost primită de organizația Startup Moldova.

Moldova s-a clasat astfel printre cele trei țări cu cea mai rapidă îmbunătățire a scorului ecosistemului de startupuri la nivel global. Spre comparație, Cipru, desemnat lider al creșterii în Uniunea Europeană, a înregistrat un avans de 62,7%, iar România – de 32,9%.

Evaluarea StartupBlink se bazează pe un algoritm care utilizează peste 40 de parametri și ia în calcul inclusiv indicatori privind activitatea startupurilor și mediul de afaceri. Rezultatele din 2026 reflectă evoluția scorului obținut de fiecare ecosistem față de ediția precedentă a clasamentului.

Pentru Republica Moldova, această evoluție indică o îmbunătățire a poziției relative în evaluarea internațională a ecosistemelor de startupuri, un indicator relevant pentru antreprenorii care dezvoltă afaceri inovatoare și pentru investitorii interesați de piețe emergente.

Creșterea de 91,9% nu reprezintă însă o majorare a investițiilor atrase sau a numărului de startupuri, ci evoluția scorului calculat de StartupBlink în raport cu populația.

În total, 46 de ecosisteme de startupuri au fost recunoscute în cadrul ediției din 2026 a premiilor, prezentate în septembrie, la Tașkent, și ulterior în cadrul unei ceremonii online.