Activitatea pe cont propriu generează venituri de zeci de milioane de lei lunar în Republica Moldova. În septembrie 2026, freelancerii înregistrați oficial au raportat venituri totale de 53,13 milioane de lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. La 9 octombrie, numărul antreprenorilor independenți înregistrați ajunsese la 4.335.

Raportată la cele 4.235 de avize de plată emise pentru septembrie, suma veniturilor reprezintă aproximativ 12.500 de lei per aviz. Este însă o medie aritmetică, nu câștigul efectiv al fiecărui freelancer și nici venitul rămas după achitarea obligațiilor fiscale.

Datele mai arată că aproximativ 54% dintre antreprenorii independenți au înregistrat tranzacții prin conturile bancare dedicate, în timp ce 130 au utilizat și echipamente de casă pentru încasări în numerar. Prin acestea din urmă au fost raportate încasări de aproape 1,5 milioane de lei.

Pentru persoanele care lucrează pe cont propriu, regimul fiscal permite achitarea unui singur impozit care acoperă inclusiv contribuțiile sociale și medicale. Cota este de 15% pentru venituri anuale de până la 1,2 milioane de lei, iar suma care depășește plafonul este impozitată cu 35%.

De exemplu, un freelancer care înregistrează venituri lunare de 20.000 de lei și se încadrează în plafonul anual datorează un impozit unic de 3.000 de lei, rămânând cu 17.000 de lei înainte de eventualele cheltuieli aferente activității.

În septembrie, impozitul unic calculat pentru toți antreprenorii independenți a constituit aproape 7,98 milioane de lei, cu 17,33% mai mult decât în luna precedentă.

Cei care desfășoară activitate independentă trebuie să achite impozitul aferent lunii septembrie până la 26 octombrie 2026. Plata poate fi făcută online, prin MPay, iar avizele sunt disponibile și în EVO sau în Cabinetul personal al contribuabilului.

27 de companii din Republica Moldova au fost amendate cu aproximativ 95 de milioane de lei după ce Consiliul Concurenței a constatat că acestea și-au coordonat ofertele în cadrul unor achiziții publice pentru reparația și întreținerea drumurilor. Contractele atribuite în procedurile vizate au avut o valoare totală de circa 1,75 miliarde de lei, bani proveniți din Fondul Rutier.

Potrivit Consiliului Concurenței, investigația a vizat licitațiile organizate de Administrația de Stat a Drumurilor în perioada 2019–2020. Autoritatea a stabilit că unele companii au făcut schimb de informații comerciale sensibile și au convenit asupra participării la proceduri, în loc să concureze independent pentru obținerea contractelor.

Aproape jumătate din valoarea contractelor de reabilitare a drumurilor încheiate de ASD în cei doi ani a fost vizată de proceduri în care autoritatea a identificat oferte trucate. Mai exact, acestea au reprezentat cel puțin 47% din valoarea totală a contractelor respective.

Pentru contribuabili, miza depășește amenzile aplicate companiilor. În condițiile unei concurențe reale, firmele ar fi fost nevoite să concureze inclusiv prin preț pentru obținerea lucrărilor finanțate din bani publici. Trucarea ofertelor a eliminat această presiune concurențială și a redus posibilitatea statului de a obține condiții mai avantajoase.

Consiliul Concurenței atrage atenția că economiile care ar fi putut rezulta dintr-o competiție efectivă ar fi permis finanțarea unui volum mai mare de lucrări rutiere din aceleași resurse. Autoritatea nu a precizat însă valoarea exactă a eventualelor pierderi suportate de buget. Suma de 1,75 miliarde de lei reprezintă valoarea contractelor vizate, nu prejudiciul calculat.

Șapte dintre companiile investigate au recunoscut total sau parțial participarea la practicile anticoncurențiale și au beneficiat de reduceri ale amenzilor.

Întreprinderile sancționate pot contesta decizia în termen de 30 de zile de la recepționare. Documentul integral urmează să fie publicat după eliminarea informațiilor confidențiale.

Inflația anuală din Republica Moldova a crescut de la 6,96% în august la 8,6% în septembrie, iar prețurile s-au majorat cu 1,7% într-o singură lună, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Marin Gospodarenco, economist, expert în finanțe publice și director executiv al Centrului Analitic „Economica”, consideră că accelerarea inflației nu este întâmplătoare, iar presiunile asupra prețurilor se vor menține.

Cea mai puternică influență a venit din partea gazelor naturale, ale căror tarife au crescut cu 40,8% față de august. Doar această majorare a adăugat aproximativ 1,1 puncte procentuale la inflația lunară.

Scumpirile sunt vizibile și în transport. Comparativ cu septembrie 2025, motorina este mai scumpă cu 76,4%, benzina – cu 42,3%, iar serviciile de transport al pasagerilor – cu 29,8%. Totodată, energia electrică s-a scumpit cu 23,7%, gazele naturale cu 21,3%, serviciile comunal-locative cu 18,1%, iar pâinea cu 5,7%.

Gospodarenco atrage atenția că familiile cu venituri mici sunt afectate cel mai puternic, deoarece utilitățile, transportul și alimentele ocupă cea mai mare parte a bugetului acestora. Atunci când mai multe cheltuieli esențiale cresc simultan, salariile și pensiile pierd din puterea reală de cumpărare.

Pentru companii, energia și carburanții mai scumpi înseamnă costuri de producție mai mari, marje mai mici și investiții amânate. Situația este complicată și de rata de bază a BNM, stabilită la 9%, care menține ridicat costul creditelor pentru capitalul de lucru și dezvoltarea afacerilor.

Economistul estimează că inflația ar putea încheia anul 2026 în intervalul de 9–10%, cu riscul unei valori mai mari dacă vor urma noi ajustări ale tarifelor la gaze sau dacă petrolul se va scumpi. Sezonul rece și consumul mai mare de energie ar putea menține presiunea asupra prețurilor în trimestrul IV.

În opinia sa, sunt necesare prudență în deciziile fiscale, sprijin direcționat către gospodăriile vulnerabile și măsuri care să susțină economia fără să alimenteze suplimentar inflația.

„Inflația nu este doar un indicator economic. Este diferența dintre ceea ce o familie își permitea ieri și ceea ce își mai poate permite astăzi”, concluzionează Marin Gospodarenco.

Prețurile apartamentelor noi aflate în faza de construcție în Capitală variază considerabil, de la 1.300 de euro pe metru pătrat până la 1.600 sau chiar 2.300 de euro/m². Deși la o primă vedere materialele de bază precum betonul, cărămida sau manopera sunt similare pe orice șantier, diferența provine dintr-o structură complexă de costuri suportate de dezvoltator, explică specialistul în piața imobiliară din Chișinău și reprezentant Acces Imobil, Victor Cernomorcenco.

Prețul final al unei locuințe nu reflectă doar ridicarea propriu-zisă a clădirii, ci include cheltuieli majore efectuate cu mult înainte de începerea lucrărilor. Un pilon esențial îl reprezintă terenul: valoarea sa depinde nu doar de amplasament, ci și de densitatea de construire autorizată. Spre exemplu, pe două terenuri cumpărate la același preț de două milioane de euro, dacă pe primul se pot construi 10.000 m², iar pe al doilea doar 5.000 m², costul terenului distribuit per metru pătrat comercializabil devine dublu în al doilea caz.

O altă componentă majoră este reprezentată de spațiile comune și de infrastructură. Cumpărătorul plătește pentru o suprafață utilă de 60-70 m², dar dezvoltatorul finanțează și construiește scările, coridoarele, lobby-urile, parcările subterane, spațiile tehnice și curtea. De asemenea, soluțiile tehnice alese — de la fațade ventilate și geamuri de înaltă performanță până la sisteme avansate de încălzire sau lifturi rapide — modifică semnificativ devizul final.

Un proiect imobiliar durează în medie între 3 și 5 ani, perioadă în care banii rămân blocați, generând costuri de finanțare, dobânzi, cheltuieli administrative și riscuri legate de scumpirea materialelor sau scăderea cererii. Pentru a compensa riscurile inițiale asumate de cumpărători, dezvoltatorii oferă prețuri mai reduse la startul șantierului (de la 1.300 €/m²), urmând ca acestea să crească treptat spre 1.500–1.600 €/m² pe măsură ce clădirea se apropie de finalizare.

În acest context, expertul recomandă cumpărătorilor să nu evalueze o proprietate doar prin cifra brută per metru pătrat, ci să analizeze compartimentarea, calitatea finisajelor, infrastructura, locurile de parcare și reputația dezvoltatorului pentru a stabili dacă prețul este cu adevărat justificat.

Persoanele care contribuie la un fond de pensii facultative pot beneficia de un avantaj fiscal: sumele achitate sunt deductibile din venitul brut anual, în limita a 15%, potrivit informațiilor publicate de Comisia Națională a Pieței Financiare.

Banii depuși într-un asemenea fond nu sunt doar păstrați, ci sunt investiți conform cerințelor legale, pentru a contribui la acumularea economiilor destinate perioadei de pensionare. O parte importantă a activelor poate fi plasată în titluri de stat și depozite bancare.

Activitatea fondului este supravegheată de CNPF, iar activele acumulate sunt păstrate de un depozitar și sunt separate de patrimoniul administratorului. Acest mecanism urmărește protejarea banilor participanților.

Înainte de aderare, viitorii participanți sunt îndemnați să verifice politica de investiții, condițiile de administrare, comisioanele și riscurile asociate fondului.

În 2026, CNPF a avizat primul fond de pensii facultative din Republica Moldova, marcând apariția unei noi opțiuni de economisire pe termen lung pentru populație.