Asociația Companiilor din Domeniul TIC (ATIC) solicită revizuirea cadrului normativ privind controlul comerțului cu produse cu dublă utilizare, astfel încât procedurile aplicate importurilor civile să fie mai simple, mai rapide și mai previzibile pentru mediul de afaceri.

Potrivit ATIC, actualele reglementări, inclusiv Hotărârea Guvernului nr. 24/2025, necesită ajustări pentru a permite desfășurarea mai eficientă a operațiunilor comerciale legitime, fără a compromite cerințele de securitate.

Asociația propune termene mai clare și mai scurte pentru examinarea dosarelor complete, adaptarea documentelor solicitate la specificul operațiunilor comerciale și utilizarea efectivă a autorizațiilor generale și globale.

Printre solicitări se numără și digitalizarea documentelor, reutilizarea informațiilor deja verificate și instituirea unui mecanism transparent pentru operatorii economici cu un istoric demonstrat de conformitate.

Totodată, ATIC consideră necesar ca solicitările de documente suplimentare să fie formulate într-un termen inițial clar și să fie motivate.

Asociația subliniază că măsurile de control trebuie să rămână stricte în situațiile care implică riscuri de proliferare, utilizare militară sau încălcare a sancțiunilor internaționale. În schimb, pentru importurile civile legitime, reparații, înlocuiri și livrări repetitive către utilizatori verificați, procedurile ar trebui să fie proporționale cu riscurile.

Obiectivul propunerilor este reducerea poverii administrative asupra companiilor, menținând în același timp mecanismele necesare pentru protejarea securității.

Republica Moldova ar putea fi vizitată de aproximativ 580.000 de turiști străini în 2026, de peste opt ori mai mulți decât în 2005. Estimarea aparține economistului Veaceslav Ioniță, care arată, într-o analiză publicată pe blogul său⁠, că turismul receptor a depășit nivelurile de dinaintea pandemiei și devine o sursă tot mai importantă de venituri pentru economia locală.

Potrivit economistului, în 2005 Republica Moldova înregistra aproximativ 71.000 de turiști străini, iar în 2020, pe fondul pandemiei, numărul acestora a coborât la circa 45.000. Pentru 2026, estimarea indică o creștere de aproximativ 18% față de 2025 și un nivel de peste două ori mai mare decât în 2019.

Din totalul estimat pentru acest an, aproximativ 100.000 de turiști ar urma să viziteze țara prin intermediul agențiilor de turism, iar alți 250.000 să utilizeze hoteluri, pensiuni și alte structuri colective de cazare, fără a apela la servicii turistice organizate.

O categorie importantă, mai dificil de urmărit statistic, este reprezentată de vizitatorii care închiriază apartamente sau case ori sunt găzduiți de rude și prieteni. Ioniță estimează că aceștia reprezintă aproximativ 40% din total, adică încă 230.000 de persoane.

Economistul precizează că cifra de 580.000 nu reprezintă un rezultat statistic oficial pentru anul 2026, ci o proiecție realizată pe baza datelor disponibile și a unor ipoteze privind formele de cazare care nu sunt surprinse integral în statisticile tradiționale.

Creșterea numărului de vizitatori străini are efecte directe asupra economiei, prin cheltuielile pentru cazare, restaurante, transport, excursii și produse locale. De aceste venituri beneficiază atât companiile din industria ospitalității, cât și micii producători, ghizii și proprietarii care oferă locuințe în chirie.

Ioniță subliniază că turismul receptor reprezintă, în esență, un export de servicii realizat pe teritoriul țării: turiștii străini cheltuiesc bani în Republica Moldova, contribuind astfel la veniturile economiei locale.

În opinia economistului, provocarea pentru următorii ani este ca Republica Moldova să transforme interesul vizitatorilor în șederi mai lungi și vizite repetate. Pentru aceasta sunt necesare servicii de calitate, informații turistice accesibile și oferte atractive pe tot parcursul anului, nu doar în perioada evenimentelor majore, precum Festivalul Vinului.

Zona metropolitană Chișinău concentrează 61,7% dintre angajații companiilor cu capital străin și mixt din Republica Moldova, în timp ce Bălți deține o pondere de 13%, Orhei – 5,2%, iar Ungheni – 3,1%. Datele pentru anul 2024, prezentate într-o analiză a grupului de consultanță Europolis International, arată diferențe semnificative între localități în ceea ce privește prezența investitorilor străini.

Ghenadie Ivașcenco, fondator și consultant principal al Europolis International, expert în dezvoltare economică locală și regională, consideră că salariile mici nu sunt suficiente pentru a atrage investiții în afara capitalei. Dacă forța de muncă ieftină ar reprezenta principalul criteriu pentru investitori, regiunile Republicii Moldova ar trebui să beneficieze de mult mai multe proiecte investiționale.

Potrivit analizei, în afara principalelor centre economice, ponderile sunt considerabil mai mici: Fălești – 1,6%, Soroca – 1,3%, Cahul – 1,1%, Hîncești – 0,9%, Comrat – 0,8%, iar Căușeni – 0,7%.

Una dintre problemele semnalate de expert este capacitatea administrativă redusă a primăriilor de a transforma interesul investitorilor în fabrici și locuri de muncă. Localitățile mici nu dispun întotdeauna de personal specializat, timp și pregătire pentru a însoți un investitor de la prima discuție până la lansarea producției.

Ghenadie Ivașcenco susține că a cunoscut personal peste zece cazuri în care investitori interesați să deschidă unități de producție în nordul, centrul și sudul țării au renunțat la proiecte. Printre motivele invocate se numără lipsa pregătirii administrațiilor locale și durata prea mare a procedurilor.

„Un investitor la ușa primăriei e ca un client intrat într-un magazin fără vânzător. Se uită în jur, așteaptă puțin și iese”, explică expertul.

Reforma de amalgamare voluntară a localităților ar putea crea primării mai mari, cu resurse administrative sporite, însă Ivașcenco avertizează că simpla angajare a unui specialist în atragerea investițiilor nu garantează rezultate.

Pentru a putea primi investitori, administrațiile locale trebuie să ofere informații clare despre terenurile disponibile, documentația urbanistică, infrastructura existentă, posibilitățile de racordare la rețele și durata procedurilor administrative. La fel de importantă este existența unei persoane responsabile de urmărirea proiectului după prima întâlnire.

Expertul atrage atenția că reforma administrativă trebuie însoțită de pregătirea efectivă a primăriilor pentru dezvoltarea economică locală, astfel încât interesul investitorilor să se transforme în investiții realizate și locuri de muncă.

Ghenadie Ivașcenco are peste 25 de ani de experiență în dezvoltare locală și regională și a colaborat cu instituții și organizații internaționale, inclusiv PNUD, GIZ și BERD. El este și autorul unui ghid practic dedicat administrațiilor locale privind pregătirea și atragerea investițiilor.

Dacă dai un apartament sau un alt imobil în chirie, trebuie să achiți impozit pe venit de 7% din valoarea lunară a contractului și să înregistrezi contractul la Serviciul Fiscal de Stat în termen de 7 zile de la data încheierii lui, potrivit informațiilor publicate de SFS⁠.

În primele nouă luni ale anului 2026 au fost înregistrate 31.978 de contracte de dare în locațiune, cu 35,3% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Încasările la buget din impozitul pe venit achitat de persoanele fizice care transmit bunuri imobile în locațiune au ajuns la 93,3 milioane de lei, în creștere cu 36,5% față de perioada similară din 2025.

În perioada ianuarie–septembrie, SFS a identificat 856 de persoane fizice care dădeau în chirie bunuri imobile fără să-și înregistreze contractele. În urma acțiunilor de conformare au fost înregistrate 737 de contracte de locațiune, chirie sau arendă.

Fiscul a efectuat controale și la 369 de persoane fizice care dau bunuri imobile în locațiune. În urma verificărilor au fost calculate suplimentar 597,2 mii de lei plăți de bază, 25,6 mii de lei majorări de întârziere și 42,2 mii de lei amenzi.

Dacă nu desfășori activitate de întreprinzător și dai în folosință un imobil unei alte persoane fizice, impozitul de 7% se achită lunar, cel târziu până la data de 25 a lunii în curs.

Obligația fiscală se aplică și atunci când dai proprietatea în chirie prin platforme online de rezervări și închirieri.

Procedura de înregistrare a contractului este explicată în Ghidul SFS privind înregistrarea contractului de transmitere în posesie și/sau în folosință a proprietății imobiliare⁠.

Republica Moldova ar trebui să treacă de la măsurarea simplului „minim de existență” la evaluarea costului unui trai decent, susține economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Potrivit acestuia, veniturile moldovenilor au crescut semnificativ în ultimele decenii, însă salariul, luat separat, nu arată ce viață își poate permite efectiv o persoană.

Ioniță afirmă că minimul de existență răspunde, în esență, la întrebarea de câți bani are nevoie un om pentru a supraviețui – pentru hrană, îmbrăcăminte, energie și alte necesități de bază. Pentru Moldova de astăzi însă, economistul consideră că acest indicator nu mai este suficient.

„Minimul de existență ne spune cât costă supraviețuirea. Traiul decent ne spune cât costă o viață normală”, explică economistul.

În opinia sa, atunci când este evaluată bunăstarea populației ar trebui luate în calcul și lucruri precum posibilitatea de a merge în vacanță, de a încălzi corespunzător locuința, de a avea acces la o locuință adecvată, cultură și recreere.

Ioniță vorbește inclusiv despre conceptul de „sărăcie de vacanță”. Potrivit unei cercetări din 2024 la care face referire economistul, aproximativ 70% dintre oameni spuneau că nu au fost în vacanță și nici nu planificau să meargă.

Economistul atrage atenția asupra unui aparent paradox: salariile din Republica Moldova au crescut puternic în ultimele decenii, inclusiv în termeni reali, iar zeci de mii de angajați au ajuns la venituri care în urmă cu câțiva ani păreau greu de imaginat. Cu toate acestea, emigrarea continuă.

Explicația propusă de Ioniță este că oamenii nu compară doar salariile, ci viața pe care și-o pot permite din acele salarii. Problema se răsfrânge și asupra companiilor, care se confruntă cu lipsa forței de muncă.

În acest context, economistul consideră că Moldova are nevoie de noi indicatori ai sărăciei și bunăstării, care să arate nu doar dacă veniturile acoperă necesitățile elementare, ci și dacă permit un nivel de viață considerat normal.

Ministerul Finanțelor a publicat calendarul sesiunilor de subscriere prin platforma eVMS.md pentru trimestrul IV al anului 2026.

Potrivit calendarului, sunt prevăzute opt perioade de subscriere, programate între 21 septembrie 2026 și 11 ianuarie 2027.

Sesiunile sunt stabilite pentru perioadele 21 septembrie–5 octombrie, 5–19 octombrie, 19 octombrie–2 noiembrie, 2–16 noiembrie, 16–30 noiembrie, 30 noiembrie–14 decembrie, 14–28 decembrie și 28 decembrie 2026–11 ianuarie 2027.

Investitorii vor putea alege obligațiuni de stat cu maturități de 1, 2, 3 sau 4 ani. Detaliile fiecărei emisiuni vor fi publicate înainte de deschiderea perioadei de subscriere pe pagina Ministerului Finanțelor și pe platforma eVMS.md.

În sesiunile de subscriere din septembrie 2026 au participat circa 776 de investitori unici, care au efectuat aproximativ 1.150 de tranzacții. Volumul total subscris a fost de 58,19 milioane de lei.

De la lansarea platformei, în septembrie 2024, au fost organizate 26 de sesiuni de subscriere. Volumul total oferit a ajuns la 1,44 miliarde de lei, iar cererea la 1,428 miliarde de lei, ceea ce corespunde unui raport cerere/ofertă de 99,2%.

În cadrul subscrierilor au fost realizate în total 18.352 de tranzacții, iar numărul investitorilor unici a ajuns la 4.132. Platforma numără în prezent 9.466 de conturi active.

Investitorii eVMS.md au vârste cuprinse între 18 și 84 de ani, iar vârsta medie este de 41 de ani.

Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM) colectează opiniile antreprenorilor despre situația actuală a afacerilor, prin intermediul chestionarului Business Reality Check Moldova.

Potrivit AIM, sondajul urmărește să arate cum a evoluat situația companiilor față de începutul anului, care sunt principalele presiuni resimțite de business și ce măsuri ar avea cel mai mare impact pentru antreprenori în următoarele șase luni.

Rezultatele urmează să fie utilizate de organizație pentru formularea priorităților pe care le va aborda în dialogul cu autoritățile.

Printre întrebările adresate participanților se numără cele privind evoluția companiei în ultimele luni, dificultățile care afectează cel mai mult activitatea și schimbările considerate necesare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri.

Chestionarul este anonim și poate fi completat în aproximativ 2–3 minute.

Formularul este disponibil aici.