Decizia Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de a majora rata de bază de la 9% la 11% anual a provocat reacții critice din partea economiștilor Marin Gospodarenco și Veaceslav Ioniță. Cei doi consideră că măsura ar putea avea efecte limitate asupra inflației, în condițiile în care scumpirile sunt alimentate în mare parte de costurile resurselor energetice, potrivit declarațiilor oferite pentru NewsMaker, pe 5 noiembrie 2026.
Marin Gospodarenco, expert economic, a calificat decizia BNM drept una „destul de dură”, avertizând că efectele asupra economiei ar putea fi dureroase.
Potrivit acestuia, inflația actuală din Republica Moldova este determinată în mare parte de scumpirea resurselor energetice, nu de consumul excesiv al populației. În consecință, majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile gazelor naturale, energiei electrice sau carburanților.
Economistul explică faptul că, deși măsura poate limita propagarea inflației, aceasta riscă să restrângă creditarea, investițiile și consumul. În plus, dobânzile mai mari înseamnă cheltuieli suplimentare pentru companii și credite mai scumpe pentru populație.
Gospodarenco pune sub semnul întrebării oportunitatea unei înăspriri atât de rapide a politicii monetare, în condițiile în care economia Republicii Moldova a crescut cu doar 0,6% în primul semestru al anului.
Expertul avertizează că inflația ar putea ajunge la 10–12% în următoarele luni, iar combinația dintre prețurile ridicate, creditele scumpe și încetinirea creșterii economice ar putea pune presiune suplimentară asupra populației și mediului de afaceri.
La rândul său, Veaceslav Ioniță, expert economic la IDIS Viitorul, consideră că majorarea ratei de bază era așteptată, însă se îndoiește că aceasta va produce efecte semnificative asupra inflației.
Potrivit economistului, creșterea prețurilor este determinată în principal de factori externi, în special de scumpirea resurselor energetice. În aceste condiții, instrumentele de politică monetară au o capacitate limitată de a influența cauzele directe ale inflației.
Ioniță susține că principalul efect al majorării ratei de bază s-ar putea reflecta în creșterea dobânzilor la valorile mobiliare de stat, în timp ce impactul asupra inflației ar putea fi redus.
Expertul anticipează că inflația va depăși în curând nivelul de 9%, cât reprezenta rata de bază înainte de majorare. Acesta atrage atenția că scumpirile din sectorul energetic se vor transmite treptat către alte bunuri și servicii, însă efectele nu ar urma să fie la fel de puternice ca în 2022.
BNM a decis pe 5 noiembrie majorarea ratei de bază cu două puncte procentuale, până la 11% anual, invocând intensificarea presiunilor inflaționiste și riscurile privind stabilitatea prețurilor.
Potrivit deciziei oficiale a BNM, rata dobânzii la creditele overnight a fost stabilită la 13%, cea pentru depozitele overnight la 9%, iar rata operațiunilor REPO la 11,25%.
Banca Națională estimează că inflația medie anuală va constitui 7,3% în 2026 și 6,9% în 2027. Autoritatea monetară urmărește temperarea cererii și limitarea propagării scumpirilor energetice în restul economiei.
În timp ce BNM consideră înăsprirea politicii monetare necesară pentru controlul inflației, cei doi economiști avertizează că măsura riscă să afecteze activitatea economică fără să elimine principalele cauze ale creșterii prețurilor.