Euro a scăzut luni, 5 octombrie, până la cel mai redus nivel față de dolarul american din mai 2025, pe fondul îngrijorărilor legate de datoria și deficitul bugetar ale Franței. Moneda europeană a coborât temporar până la 1,116 dolari, după care a recuperat o parte din pierderi și a fost tranzacționată în jurul valorii de 1,1211 dolari, relatează Reuters⁠.

Presiunea asupra euro a crescut după vânzarea masivă a obligațiunilor franceze. Investitorii se tem că Franța va întâmpina dificultăți în reducerea deficitului bugetar, în contextul costurilor ridicate de finanțare și al incertitudinilor politice dinaintea alegerilor prezidențiale din 2027.

Diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele germane, considerată un indicator al riscului perceput de investitori, a urcat la aproape 160 de puncte de bază. Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat de la criza datoriilor suverane din zona euro din 2011.

Euro a încheiat deja patru săptămâni consecutive de scădere față de dolar, perioadă în care a pierdut aproximativ 3,1%. Moneda europeană este afectată și de instabilitatea politică din Spania, unde premierul Pedro Sánchez a convocat alegeri anticipate pentru 29 noiembrie.

În același timp, dolarul este susținut de datele care indică persistența presiunilor inflaționiste în Statele Unite. Indicele dolarului, care măsoară evoluția monedei americane față de șase valute importante, a urcat până la 102,53 puncte, cel mai ridicat nivel din aprilie 2025.

Piețele estimează o probabilitate de aproximativ 23,8% ca Rezerva Federală să majoreze dobânda în octombrie, însă șansele unei creșteri în decembrie sunt evaluate la 88,1%. Dolarul s-a apreciat și față de yenul japonez, până la aproximativ 158 de yeni, în timp ce lira sterlină a fost tranzacționată la circa 1,3213 dolari.

Cetățenii și companiile din Republica Moldova au economisit aproximativ 16,4 milioane de euro în primul an de la conectarea țării la Zona Unică de Plăți în Euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei⁠.

Din octombrie 2025 până în septembrie 2026, prin SEPA au fost efectuate aproximativ 1,2 milioane de transferuri. Dacă acestea ar fi fost procesate prin sistemul tradițional SWIFT, costurile ar fi ajuns la circa 17,7 milioane de euro. Prin SEPA, cheltuielile totale au constituit numai 1,3 milioane de euro.

Costul mediu al unui transfer transfrontalier în euro s-a redus astfel de la comisioane cuprinse între 20 și 150 de euro la aproximativ un euro, iar în anumite cazuri transferurile sunt gratuite.

SEPA a devenit principalul canal utilizat pentru plățile transfrontaliere în euro: aproape opt din zece tranzacții sunt procesate în prezent prin acest sistem. Totodată, numărul transferurilor efectuate zilnic prin băncile din Republica Moldova a crescut cu aproximativ 1.877.

Sistemul le permite persoanelor din diasporă să trimită bani în Republica Moldova mai rapid și cu taxe reduse, iar companiilor moldovenești să efectueze și să primească plăți în euro în aceleași condiții tehnice utilizate de partenerii lor europeni.

Republica Moldova a fost acceptată în aria geografică SEPA la 6 martie 2025, iar conectarea operațională a avut loc pe 6 octombrie 2025. SEPA reunește statele Uniunii Europene și alte țări europene într-un sistem comun pentru transferurile în euro.

Antreprenorii care se confruntă cu lipsa angajaților sunt invitați, pe 7 octombrie 2026, la un eveniment dedicat recrutării lucrătorilor din Asia și situației de pe piața muncii din Republica Moldova.

Evenimentul „Oamenii s-au terminat” se va desfășura la Tekwill Front End, între orele 09:00 și 13:00. Participanții vor putea afla care sunt costurile reale ale recrutării din străinătate, cât durează procedurile și ce obligații legale revin angajatorului.

Discuțiile vor aborda obținerea permiselor, cazarea și integrarea lucrătorilor, păstrarea angajaților în companie și verificările care trebuie făcute înainte de semnarea unui contract cu o agenție de recrutare.

Printre vorbitori se numără Lilia Plugaru, directoare adjunctă a ANOFM, Evelina Secară, directoarea iAjutor, Petru Maleru, fondator și director Moldo Personal, și Iulia Gamar, CEO VIGA Recruiting. Moderator va fi expertul în resurse umane Mihail Popescu.

Evenimentul se adresează în special companiilor din producție, construcții, HoReCa, logistică, retail și agricultură. Prețul biletelor pornește de la 499 de lei pentru participarea online, iar accesul fizic costă între 999 și 2.999 de lei, în funcție de categoria aleasă.

Persoanele fizice pot investi din nou în valori mobiliare de stat prin platforma eVMS.md. Noua rundă de subscriere se desfășoară în perioada 5–19 octombrie 2026, iar dobânzile oferite ajung până la 8,05% pe an.

Investitorii pot alege între patru scadențe:

• un an – 7,65% pe an;
• doi ani – 7,75% pe an;
• trei ani – 7,85% pe an;
• patru ani – 8,05% pe an.

Valoarea nominală a unei obligațiuni este de 100 de lei, astfel că suma investită poate fi stabilită în funcție de posibilitățile fiecărei persoane.

Dobânda va fi achitată semestrial, direct în contul bancar indicat de investitor. La expirarea termenului, statul rambursează și suma investită.

Cumpărarea valorilor mobiliare de stat se face online, prin platforma eVMS.md, fără intermediari. Potrivit Ministerului Finanțelor, aceste instrumente oferă populației posibilitatea de a-și plasa economiile pe perioade cuprinse între unu și patru ani.

Scumpirea accelerată a energiei readuce presiunile inflaționiste în Europa și afectează tot mai mult costul vieții din Republica Moldova, susține Marin Gospodarenco, economist și director executiv al Centrului Analitic „Economica”. 

În zona euro, inflația anuală a crescut de la 3,2% în august la 3,8% în septembrie 2026, depășind din nou ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană. Principalul factor îl reprezintă energia, ale cărei prețuri au urcat cu 18,8% într-un an, după o creștere de 14,3% în august. 

Deși energia reprezintă aproximativ 9% din cheltuielile unui consumator obișnuit, efectul său se transmite în prețurile transportului, produselor și serviciilor. Potrivit calculelor prezentate de Gospodarenco, aproape jumătate din inflația de 3,8% din zona euro este generată de scumpirea energiei.

În Republica Moldova, inflația anuală a constituit 6,96% în august, peste limita superioară de 6,5% a intervalului urmărit de Banca Națională. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,19%, serviciile prestate populației – cu 8,08%, iar produsele alimentare – cu 4,74%. Carburanții au înregistrat o creștere anuală de peste 28%, iar transportul de pasageri s-a scumpit într-un ritm similar. 

Pentru limitarea presiunilor asupra prețurilor, BNM a majorat, pe 17 septembrie, rata de bază până la 9%. În opinia economistului, transmiterea acestei decizii în sistemul bancar poate conduce la credite în lei mai scumpe, dar și la dobânzi mai atractive pentru unele depozite. 

Pentru populație, efectele se vor resimți prin facturi mai mari, transport mai scump și costuri suplimentare în sezonul rece. Gospodarenco consideră că atât Europa, cât și Republica Moldova se confruntă în prezent în special cu o inflație provocată de costuri: energie, carburanți și servicii mai scumpe.

Ministerul Finanțelor anunță că, începând cu 1 octombrie 2026, a fost reluată plata sumelor indexate pentru foștii deponenți ai Băncii de Economii care nu și-au ridicat anterior banii.

Plățile sunt disponibile pentru persoanele născute până în anul 1991 inclusiv, care au depus cererea de înregistrare până la 31 decembrie 2025. Banii pot fi primiți și de persoanele care nu au ridicat sumele indexate în anii precedenți.

Beneficiarii se pot adresa la orice oficiu sau agenție a Poștei Moldovei, prezentând actul de identitate. În cazul reprezentanților sau moștenitorilor sunt necesare și documentele care confirmă dreptul de a primi suma.

Persoanele născute până în 1991 care nu au depus încă o cerere se pot înregistra la Poșta Moldovei, prezentând actul de identitate și livretele de economii pentru conturile deschise înainte de 1 ianuarie 1992.

Plățile fuseseră suspendate la 26 februarie 2026, după epuizarea mijloacelor alocate. Pentru reluarea acestora, fondurile disponibile au fost suplimentate cu 8 milioane de lei.

Serviciul Fiscal de Stat va desfășura în luna octombrie controale operative inopinate în mai multe domenii considerate cu risc sporit de neconformare fiscală, potrivit anunțului publicat de SFS⁠.

Verificările vor viza prioritar comerțul cu amănuntul al mărfurilor, produselor și materialelor, comerțul cu articole din tutun și metale prețioase, transportul rutier de pasageri, inclusiv serviciile de taxi, prestarea serviciilor către populație, precum și comerțul și serviciile ilicite desfășurate prin intermediul platformelor online.

Inspectorii vor verifica dacă agenții economici eliberează bonuri fiscale pentru plățile în numerar, declară integral veniturile obținute și dețin documente care confirmă proveniența legală a mărfurilor comercializate.

Controalele vor fi inițiate în baza analizei riscurilor și se vor desfășura fără notificare prealabilă, direct la locul în care este desfășurată activitatea economică. O atenție suplimentară va fi acordată activităților cu caracter sezonier.

În septembrie, SFS a efectuat aproximativ 710 controale operative, iar încălcări au fost constatate în 458 de cazuri. Astfel, aproape două din trei verificări s-au încheiat cu depistarea unor abateri.

În urma controalelor au fost aplicate sancțiuni fiscale de 1,54 milioane de lei și sancțiuni contravenționale de 489.900 de lei. Valoarea totală a sancțiunilor a depășit 2 milioane de lei.

Cele mai multe verificări din septembrie au vizat comerțul cu mărfuri și produse: din 271 de controale, în 224 au fost constatate încălcări. În transportul rutier de pasageri au fost efectuate 189 de controale, dintre care 72 au scos la iveală abateri.

În primul semestru al anului 2026, companiile din Republica Moldova au atras 600,28 milioane de lei prin oferte publice, potrivit primului raport privind implementarea Strategiei naționale de dezvoltare a pieței de capital pentru perioada 2025–2030, aprobat de Comisia Națională a Pieței Financiare⁠.

În această perioadă au fost înregistrate patru oferte publice noi de obligațiuni corporative. Autoritățile au început, de asemenea, pregătirea unui segment al Bursei Internaționale a Moldovei destinat întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a companiilor cu capital de stat care ar putea accesa finanțare prin piața de capital.

Raportul menționează și apariția primului fond de pensii facultative din Republica Moldova, care ar putea deveni un investitor instituțional pe piața locală. În paralel, sunt pregătite modificări pentru îmbunătățirea regimului fiscal al investițiilor și liberalizarea treptată a operațiunilor valutare de capital.

În ceea ce privește noua bursă, infrastructura BIMx a fost conectată tehnic la Depozitarul Central Unic, iar sistemul de tranzacționare ARENA, furnizat de Bursa de Valori București, se află în etapa de testare. CNPF a autorizat activitatea Bursei Internaționale a Moldovei pe 21 august 2026.

Alte direcții vizează dezvoltarea obligațiunilor verzi, reglementarea și supravegherea criptoactivelor, protecția investitorilor și alinierea legislației la standardele Uniunii Europene.

CNPF precizează că progresele înregistrate până la 30 septembrie 2026 țin în principal de pregătirea cadrului legislativ, instituțional și tehnic. În perioada următoare, accentul urmează să fie pus pe atragerea emitenților și investitorilor, creșterea lichidității și lansarea unor instrumente financiare noi.