Starea de bine la locul de muncă a ajuns să fie la fel de importantă ca salariul pentru 86% dintre angajați, iar 85% ar lua în calcul să plece dintr-o companie care nu acordă atenție acestui aspect, arată raportul State of Work-Life Wellness 2026, realizat de Wellhub, citat de Revista Cariere.
Datele arată și o deteriorare a situației față de anul trecut. Doar 54% dintre angajați își evaluează starea generală drept bună sau foarte bună, în scădere de la 63%. Totodată, 90% spun că au avut simptome de epuizare profesională în ultimele 12 luni, iar aproape 40% s-au confruntat cu acestea cel puțin săptămânal.
Principala cauză a epuizării este volumul prea mare de muncă, indicat de 43% dintre respondenți. Problemele de comunicare din partea conducerii, flexibilitatea redusă și lipsa recunoașterii sau a oportunităților de dezvoltare sunt menționate fiecare de 27%.
Pentru 34% dintre angajați, un echilibru mai bun între muncă și viața personală ar crește cel mai mult satisfacția la serviciu. Alte 19% își doresc mai multă recunoaștere pentru munca depusă, iar 13% — mai multă flexibilitate sau autonomie.
În același timp, numai 29% dintre angajați apreciază pozitiv programele pentru starea de bine oferite de compania lor, față de 41% cu un an înainte.
Raportul mai arată că 89% consideră că lucrează mai bine atunci când acordă prioritate propriei stări de bine, iar 81% cred că și angajatorul are responsabilitatea de a-i sprijini în acest sens.
Formula prin care sunt finanțate școlile din Republica Moldova nu ține cont de situația socioeconomică a elevului, deși diferențele de rezultate dintre copiii dezavantajați și cei avantajați rămân semnificative. Asupra acestui fapt atrage atenția Ion Faina, lector ASEM, într-o analiză a finanțării și inegalităților din sistemul educațional.
Potrivit datelor PISA 2025 citate de autor, între elevii de 15 ani din sfertul socioeconomic cel mai dezavantajat și cei din sfertul cel mai avantajat există o diferență de 85 de puncte la științe. În 2009, decalajul era de 73 de puncte.
Totodată, 63,4% dintre elevii dezavantajați sunt sub nivelul minim de competență, față de 24,8% dintre cei avantajați.
Faina arată că actuala formulă de finanțare ia în calcul nivelul de studii, dimensiunea școlii și limba de predare și prevede o componentă de cel mult 2% pentru educația incluzivă. Situația financiară a familiei nu aduce însă o finanțare suplimentară școlii în care învață copilul.
„Banul urmează elevul, dar nu se uită la el”, sintetizează lectorul ASEM.
În comparație, potrivit analizei, unele state europene folosesc mecanisme suplimentare pentru reducerea inegalităților. Polonia include ponderi pentru ruralitate, dizabilitate și minorități, iar Irlanda, Portugalia, România și Lituania au programe orientate către școlile în care învață copii dezavantajați.
În Moldova există măsuri precum alimentația, manualele gratuite, transportul și unele alocații, însă autorul constată că formula de finanțare nu include un criteriu socioeconomic, iar documentele analizate nu stabilesc o țintă pentru reducerea decalajului de 85 de puncte.
Companiile și instituțiile din Republica Moldova care dezvoltă, implementează, achiziționează sau utilizează sisteme de inteligență artificială vor putea participa la un atelier practic dedicat EU AI Act, regulamentul european care stabilește cerințe pentru utilizarea și dezvoltarea sistemelor AI.
Atelierul „Open AI Act for Business” va avea loc pe 16 octombrie, între orele 09:30 și 14:00, la Tekwill, în cadrul AI & Big Data Conference 2026.
Participanții vor afla ce obligații revin dezvoltatorilor și utilizatorilor de AI, cum sunt clasificate sistemele în funcție de risc și ce presupun cerințele privind transparența, guvernanța datelor, supravegherea umană, documentația tehnică și evaluarea conformității. Programul include și exemple practice, modele de documente și instrumente pentru evaluarea nivelului de pregătire al organizațiilor.
Sesiunea va fi susținută de Dr. Ott Velsberg, fost Chief Data Officer al Guvernului Estoniei și în prezent Client Engagement & Delivery Lead – Data la Tony Blair Institute for Global Change. În Estonia, acesta a coordonat dezvoltarea strategiilor naționale în domeniul inteligenței artificiale și a guvernanței datelor.
Evenimentul este organizat de ATIC în cadrul programului „Awareness & Compliance – Preparing for EU Accession Regulations”, implementat cu sprijinul BERD în Moldova și cu contribuția financiară a Uniunii Europene.
Înscrierile sunt disponibile pe pagina AI Moldova.
Rata anuală a inflației în zona euro a ajuns în septembrie la 3,8%, de la 3,2% în august, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, potrivit datelor preliminare Eurostat, citate de AGERPRES.
Creșterea a fost mai puternică decât anticipau analiștii, care estimau o rată de 3,6%. Prețurile la energie au avut cea mai mare contribuție, după ce petrolul și gazele naturale s-au scumpit, iar marjele rafinăriilor au crescut.
Energia s-a scumpit cu 18,8% față de septembrie 2025, după o creștere anuală de 14,3% în august.
Și inflația de bază, care exclude prețurile volatile la alimente și combustibili, a accelerat ușor, de la 2,4% la 2,5%. În sectorul serviciilor, ritmul de creștere a prețurilor a urcat de la 3% la 3,2%.
Noile date sporesc presiunile asupra Băncii Centrale Europene (BCE) în privința politicii monetare. Piețele anticipează în prezent încă trei majorări ale ratelor dobânzilor până la sfârșitul lunii iunie 2027, potrivit AGERPRES.
Datele publicate de Eurostat sunt preliminare. Estimările revizuite, inclusiv datele privind inflația la nivelul întregii Uniuni Europene, urmează să fie publicate pe 16 octombrie.
Cash recycling, operațiuni fără card, asistență video și mentenanță asistată de inteligență artificială transformă ATM-ul într-un punct bancar de autoservire mult mai complex decât bancomatul clasic.
Bancomatul pe care îl știm de ani de zile – introduci cardul, tastezi PIN-ul și retragi numerar – trece printr-o transformare importantă. Noile generații de ATM-uri pot primi și recicla numerar, pot susține operațiuni contactless și fără card, pot integra depuneri și plăți, iar unele modele permit chiar conectarea prin video cu un angajat al băncii.
Una dintre companiile care dezvoltă această infrastructură la scară globală este NCR Atleos, specializată în tehnologie și servicii pentru ATM-uri, soluții de self-service banking, software și administrarea rețelelor de bancomate. Compania actuală a fost lansată ca entitate independentă în octombrie 2023, în urma separării businessului de ATM-uri din NCR Corporation, și este listată la Bursa de Valori din New York (NYSE) sub simbolul NATL. Moștenirea tehnologică a NCR datează din 1884.
NCR Atleos, în câteva cifre
600.000+ATM-uri susținute global
1 miliard+tranzacții anual în rețea
7.500ingineri de service
60țări cu ingineri de service
Sursa cifrelor: informațiile publicate de NCR Atleos pe site-ul companiei; valorile descriu infrastructura și operațiunile globale ale companiei.
ATM-uri care pot reutiliza numerarul depus
Una dintre cele mai importante schimbări este tehnologia de cash recycling. Într-un ATM tradițional, banii destinați retragerilor sunt încărcați în aparat, iar numerarul depus de clienți urmează un circuit separat. Într-un cash recycler, bancnotele depuse sunt verificate, sortate și pot fi puse din nou la dispoziție pentru retrageri ulterioare.
Pentru bancă, avantajul este operațional: numerarul existent în terminal poate fi utilizat mai eficient, iar necesarul de alimentare și colectare poate fi redus, în funcție de volumul tranzacțiilor și de configurația rețelei.
NCR Atleos oferă astfel de echipamente în familiile SelfServ 60 și SelfServ 80. În oferta pentru retail, modelul SelfServ 62 este prezentat cu ecran tactil de 15 inci, panou superior de 18,5 inci, NFC și tehnologie de reciclare care poate gestiona până la trei cupiuri și pachete de până la 300 de bancnote.
De la ATM la un punct bancar de autoservire
O altă direcție este apropierea ATM-ului de ceea ce industria numește ITM – Interactive Teller Machine. Seria SelfServ 80 combină funcții de retragere, depunere și reciclare a numerarului, iar anumite configurații pot include asistență video cu un operator al băncii.
Modelele din această familie pot utiliza ecrane de 15 sau 19 inci și două module pentru manipularea numerarului sau a altor medii. NCR Atleos indică o capacitate de până la 28.000 de bancnote pentru configurația cu două module de eliberare a numerarului. Alte configurații pot combina un modul de eliberare cu unul pentru depunere sau reciclare.
Ideea este simplă: mai multe operațiuni care înainte necesitau ghișeul pot fi mutate în regim self-service, iar asistența umană poate fi oferită la distanță acolo unde banca activează funcția de video banking.
Contactless și operațiuni fără card
Transformarea nu ține doar de hardware. Platforma software Activate Enterprise a NCR Atleos este construită pentru ATM-uri, ITM-uri și servicii extinse de autoservire și suportă, printre altele, carduri contactless, tranzacții fără card, cash recycling, depuneri de numerar și cecuri și conversie valutară dinamică.
În practică, aceasta permite băncilor să apropie experiența de la ATM de cea din aplicațiile digitale: autentificare contactless, interacțiune cu telefonul și fluxuri mai rapide pentru anumite operațiuni. Funcționalitățile disponibile efectiv pentru client depind însă de configurația aleasă de fiecare bancă și de integrarea cu sistemele sale.
Inteligența artificială este folosită și pentru mentenanță
O parte mai puțin vizibilă pentru utilizator este modul în care sunt întreținute rețelele de ATM-uri. În februarie 2026, NCR Atleos a primit premiul Peter Kulik Innovation Award al ATM Industry Association pentru platforma sa de management al intervențiilor asistată de inteligență artificială.
Componenta Intelligent Diagnostics analizează datele de eroare ale echipamentului și oferă tehnicienilor recomandări de remediere. Potrivit companiei, sistemul furnizează indicații cu o acuratețe de peste 95%. NCR Atleos spune că, după implementare, a înregistrat o reducere globală de 13% a intervențiilor repetate de service și o reducere de 50% a cazurilor de suport tehnic în America de Nord.
Separat, compania a raportat că îmbunătățirile de service, inclusiv diagnosticul asistat de AI și alte măsuri operaționale, au adăugat în 2025 aproximativ 5,8 milioane de ore de disponibilitate pentru ATM-urile clienților. Aceste rezultate sunt date raportate de NCR Atleos.
Un concept de ATM cu două fețe
În ianuarie 2026, NCR Atleos a prezentat și un concept de ATM cu două fețe, cu două ecrane funcționale amplasate pe părți opuse ale aparatului, pentru tranzacții simultane. Conceptul folosește componente comune – inclusiv seiful și nucleul de calcul – pentru a reduce greutatea, complexitatea și spațiul ocupat.
Inteligența artificială a fost folosită în procesul de proiectare a formei și structurii, iar unele componente au fost realizate prin imprimare 3D. Compania precizează însă clar că acest model se află în faza de proof of concept și nu este, în prezent, pe foaia de parcurs pentru comercializare. AI-ul a fost utilizat în design, nu introdus în software-ul care procesează tranzacțiile.
Băncile pot externaliza întreaga operare a ATM-urilor
Prin modelul ATM as a Service, NCR Atleos propune instituțiilor financiare externalizarea unei părți mari sau chiar a întregii operațiuni ATM. Oferta poate include echipamente, software, monitorizare, mentenanță și suport operațional, iar opțional poate acoperi servicii precum administrarea numerarului, comunicații securizate și procesarea tranzacțiilor.
Pentru bancă, modelul mută accentul de la cumpărarea și administrarea separată a fiecărei componente spre un serviciu integrat, contractat de la un singur furnizor.
Ce urmează pentru bancomate
Digitalizarea serviciilor bancare nu înseamnă neapărat dispariția ATM-ului. Mai degrabă, rolul acestuia se schimbă: dintr-un simplu distribuitor de numerar, ATM-ul devine un punct de legătură între cash, aplicația bancară și serviciile oferite în mod tradițional într-o sucursală.
Cash recycling, operațiunile contactless și fără card, asistența video, monitorizarea permanentă și mentenanța asistată de inteligență artificială arată direcția în care industria se dezvoltă deja. Pentru client, miza este accesul mai rapid la mai multe servicii; pentru bancă, automatizarea și utilizarea mai eficientă a infrastructurii.
Un detaliu actual despre companie
La momentul publicării, NCR Atleos continuă să opereze ca societate independentă și listată la NYSE. În februarie 2026, The Brink’s Company a anunțat un acord pentru achiziția NCR Atleos. Acționarii ambelor companii au aprobat tranzacția în iunie, iar la 30 septembrie 2026 Brink’s a comunicat că finalizarea este așteptată la începutul trimestrului I 2027, sub rezerva aprobărilor și condițiilor rămase.
Maib avertizează companiile, antreprenorii și contabilii despre mai multe tentative de fraudă raportate în ultima perioadă, în care atacatorii contactează angajații prin aplicații de mesagerie, inclusiv Telegram, și se prezintă drept administratori ai companiei, colegi, parteneri de afaceri sau persoane cunoscute. Scopul este obținerea informațiilor financiare sau determinarea angajaților să efectueze plăți către conturi controlate de fraudatori.
În unul dintre scenariile semnalate, atacatorii obțin acces la contul de Telegram al unui administrator, angajat sau partener de afaceri și îl folosesc pentru a contacta alte persoane din companie. Astfel, mesajele pot veni chiar din contul real al unei persoane cunoscute, cu numele, fotografia și istoricul conversației acesteia.
Fraudatorii solicită ulterior rechizite bancare, informații despre conturi sau plăți și pot transmite instrucțiuni pentru efectuarea unui transfer. De regulă, cererea este prezentată drept urgentă sau confidențială, prin mesaje precum „acum”, „nu pot vorbi la telefon” sau „nu informați pe nimeni”.
Maib recomandă companiilor să nu efectueze plăți doar în baza unui mesaj primit pe Telegram și să confirme orice solicitare neobișnuită printr-un canal separat. În cazul în care un partener solicită schimbarea contului beneficiarului sau transferarea banilor într-un cont nou, modificarea trebuie verificată independent.
Companiile sunt îndemnate și să respecte procedurile interne de autorizare a plăților și să nu transmită informații financiare înainte de verificarea persoanei care le solicită.
Dacă există suspiciunea că un cont de mesagerie a fost compromis, trebuie verificate și închise sesiunile necunoscute, activată autentificarea în doi pași și informați imediat colegii și partenerii. În cazul unei posibile plăți frauduloase sau divulgări a datelor bancare, banca trebuie contactată imediat.
Maib recomandă și păstrarea mesajelor, capturilor de ecran, numerelor de telefon, username-urilor și informațiilor despre eventualele tranzacții, care pot servi drept dovezi ale tentativei de fraudă.
Prețurile locuințelor din România au continuat să crească în trimestrul al doilea din 2026, România numărându-se printre statele Uniunii Europene cu cele mai mari scumpiri. Potrivit datelor Eurostat, citate de AGERPRES, prețurile au avansat cu 4,4% într-un singur trimestru și cu 12,1% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea trimestrială înregistrată în România este de aproape patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. În perioada aprilie–iunie 2026, prețurile locuințelor au crescut, în medie, cu 1,2% în UE și cu 1,1% în zona euro.
Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri față de trimestrul precedent au fost raportate în Lituania – 5%, Bulgaria – 4,5% și România – 4,4%. Doar Ungaria și Franța au înregistrat scăderi, de 1,4% și, respectiv, 0,8%.
Și în comparație anuală, piața imobiliară din România a accelerat. Prețurile locuințelor au fost cu 12,1% mai mari decât în trimestrul al doilea din 2025, după ce în primul trimestru din 2026 creșterea anuală fusese de 7,8%.
La nivelul UE, locuințele s-au scumpit într-un an cu 4,7%, iar în zona euro – cu 4%. Cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Portugalia – 16,5%, Bulgaria – 15,5% și Lituania – 14,3%.
Datele sunt calculate de Eurostat prin Indicele prețurilor locuințelor, care urmărește evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale cumpărate de gospodării.
Gospodăriile cu copii din Republica Moldova au, în medie, venituri mai mici decât cele fără copii, iar diferența devine și mai mare în familiile numeroase, arată raportul „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii în anul 2025”, publicat de Biroul Național de Statistică.
În 2025, venitul disponibil mediu în gospodăriile cu copii a fost de 4.870,8 lei lunar pentru o persoană, față de 6.716,4 lei în gospodăriile fără copii.
Diferența se accentuează odată cu numărul de copii. În familiile cu un singur copil, venitul mediu a fost de 5.750,6 lei pentru o persoană, în timp ce în gospodăriile cu trei sau mai mulți copii acesta a coborât la 3.423,2 lei.
Și mediul de trai contează semnificativ pentru bugetul familiei. Potrivit datelor BNS, gospodăriile cu copii din mediul rural au avut venituri lunare cu 45,4% mai mici decât cele din mediul urban.
Raportul arată și că prestațiile sociale au un rol important în susținerea veniturilor familiilor. Fără indemnizațiile pentru copii, rata sărăciei în rândul acestora ar fi fost de 36,3%, față de 31,4% în situația actuală.
În cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulți copii, presiunea financiară este cea mai mare. Acestea înregistrează atât cele mai mici venituri medii pe persoană, cât și cea mai ridicată rată a sărăciei absolute – 41,4%.
Raportul BNS analizează veniturile, cheltuielile, consumul și condițiile de trai ale gospodăriilor cu copii și a fost elaborat în baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, cu suportul UNICEF Moldova.
Peste 82% din serviciile publice destinate mediului de afaceri din Republica Moldova sunt disponibile online, ceea ce reduce birocrația și contactul direct dintre antreprenori și instituțiile statului, a declarat Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, într-un interviu acordat AGERPRES.
Potrivit acesteia, digitalizarea, transparentizarea și simplificarea procedurilor sunt printre domeniile în care Republica Moldova a avansat în ultimii ani, în contextul alinierii la regulile și standardele Uniunii Europene.
„Deja acum în Republica Moldova, mai bine de 82% din toate serviciile publice pentru business sunt oferite online”, a declarat Natalia Bejan, menționând că digitalizarea contribuie inclusiv la reducerea riscurilor de corupție în procesul de creare și administrare a unei afaceri.
Șefa Agenției de Investiții spune că Republica Moldova încearcă să atragă noi investiții în special în sectoare precum IT, producție, energie, infrastructură și logistică.
În 2025, Republica Moldova a atras aproape 650 de milioane de euro investiții străine, dintre care aproximativ 65% au reprezentat profituri reinvestite de companiile străine care activează deja pe piața locală.
România se află printre principalii investitori în Republica Moldova, cu puțin peste 10% din stocul total al investițiilor străine, potrivit datelor prezentate de Natalia Bejan.
Un alt instrument prin care autoritățile încearcă să atragă capital privat este privatizarea unor active deținute de stat. În perioada următoare urmează să fie valorificate Fabrica de sticlă și Hotelul Zarea, iar lista ar putea fi extinsă cu alte întreprinderi și proprietăți care nu mai au un rol strategic pentru stat.
Natalia Bejan a precizat că autoritățile mizează pe un proces de privatizare transparent, care să permită valorificarea acestor active de către sectorul privat și să atragă noi investitori.
Antreprenorii interesați să folosească inteligența artificială pentru a economisi timp și a automatiza o parte dintre procesele din afacere pot participa, pe 28–29 octombrie, la atelierul practic „Creier Digital”, organizat la Artcor, în Chișinău, potrivit informațiilor publicate de organizatori.
Atelierul este destinat în special micilor producători, artizanilor și antreprenorilor care gestionează singuri mai multe procese din afacere – de la comunicarea cu clienții și pregătirea ofertelor până la crearea de conținut și organizarea activităților curente.
Pe parcursul celor două zile, participanții vor lucra direct pe propriile afaceri și vor învăța cum pot folosi instrumente precum ChatGPT, Claude și Gemini pentru organizarea informațiilor, generarea de conținut, cercetare și comunicarea cu clienții.
O parte importantă a atelierului va fi dedicată identificării sarcinilor repetitive care pot fi automatizate. Participanții vor putea construi primele procese automatizate și o hartă a activităților care pot fi simplificate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Formatul presupune 20% explicații, 30% demonstrații și 50% lucru practic, iar numărul participanților este limitat la maximum 30 de persoane.
Atelierul va fi susținut de Elena Andronache, fondatoarea NeuroLab, iar organizarea este asigurată de KLUMEA și NeuroLab.
Evenimentul va avea loc la Artcor, str. 31 August 1989, nr. 137, în intervalul 10:00–17:00, în ambele zile.
Taxa de participare este de 2.900 de lei până pe 12 octombrie, iar ulterior prețul integral este de 3.500 de lei. Membrii CAMA beneficiază de un tarif special de 1.300 de lei.
