Centrul analitic independent Expert-Grup publică un document de analiză și prognoză economică care cuprinde evaluarea independenței Băncii Naționale a Moldovei și o serie de recomandări pentru sporirea independenței și transparenței BNM. Vă prezentăm mesajele cheie elaborate de către Expert-grup.
În ultima perioadă, Banca Națională a Moldovei (BNM), care stabilește și promovează politica monetară și valutară în Republica Moldova și are obiectivul fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor, a fost supusă mai multor presiuni din partea altor instituții ale statului. De regulă, acțiunile au avut drept scop intervenirea indirectă din partea Guvernului și Parlamentului în procesul decizional din cadrul băncii, sfidând bunele practici internaționale privind independența băncilor centrale. Printre recentele tentative de acest gen poate fi menționată hotărârea Curții Constituționale de la 1 octombrie 2013 de a declara drept neconstituționale prevederile din Legea cu privire la BNM conform cărora unele acte ale băncii BNM nu puteau fi suspendate. O altă inițiativă recentă din partea Guvernului, dar la care ulterior s-a renunțat, viza Proiectul de Lege cu privire la crearea comitetului de stabilitate financiară prin care Guvernul putea da ordine directe BNM.
Acțiunile respective riscă să afecteze negativ stabilitatea prețurilor și, respectiv, creșterea economică și bunăstarea populației, din cauza subminării eficienței politicii monetare promovate de către BNM. Conform experienței altor state și a evidențelor empirice internaționale, nivelul de independență a băncilor centrale este corelat negativ cu nivelul și volatilitatea inflației. Prin urmare, cu cât băncile centrale sunt mai vulnerabile la presiunile din parte actorilor politici, cu atât eficiența politicilor monetare este mai slabă, iar efectele adverse asupra economiei sunt evidente: erodarea puterii de cumpărare a populației, descurajarea investițiilor productive (pe termen lung) în favoarea celor speculative (pe termen scurt), distorsionarea sistemului de impozitare și scumpirea creditelor.
Nivelul de independență al BNM este estimat cu un scor mediu de 0,64 din 1,00 puncte maxim, principalele lacune fiind atestate la capitolul independenței instituționale (0,45 din 1,00 puncte maxim). Actele normative adoptate de BNM sunt supuse procedurii de expertiză juridică și înregistrare în Registrul actelor departamentale, efectuată de Ministerul Justiției. În virtutea efectelor atribuite acestei proceduri, intrarea în vigoare a actelor normative ale BNM este condiționată de rezultatele expertizei juridice și de înregistrarea actelor normative ale BNM în Registrul actelor departamentale. Procedura poate dura prea mult timp, fapt ce subminează capacitatea băncii de a reacționa prompt la anumite riscuri din sistemul bancar și, totodată, expune banca centrală la eventuale presiuni din partea actorilor politici. O altă latură problematică ține de independența personală și financiară, fiind apreciate cu 0,60 și, respectiv, 0,63 din 1,00 puncte maxim. Printre principalele probleme pot fi menționate: obligativitatea BNM de a aproba devizul de cheltuieli în baza unui regulament coordonat cu comisia parlamentară de profil; obligarea BNM de a transfera o parte din profitul net în bugetul de stat; lipsa restricțiilor privind procurarea de către BNM a valorilor mobiliare de stat pe piața secundară; membrii Consiliului de Administrație, cu excepția Guvernatorului, pot fi destituiți relativ ușor din funcție (cu o majoritate simplă de voturi în Parlament).
O bună parte din neajunsurile menționate pot fi eliminate în rezultatul adoptării unor acte legislative care la moment se află în proces de examinare în Parlament, dar adoptarea cărora se tărăgănează. În particular, este vorba despre proiectul legii nr. 487 și nr. 537 pentru modificarea și completarea legii cu privire la Banca Națională a Moldovei. Potrivit acestora, BNM va putea aproba în mod independent devizul de cheltuieli, se exclude obligativitatea virării în bugetul de stat a 50% din profitul băncii pentru distribuire, se specifică mai clar independența instituțională și personală a BNM, se exclude obligativitatea consultării cu Guvernul pe marginea stabilirii regimului cursului valutar, precum și se îmbunătățește corporativă a băncii centrale. Totodată, pentru a evita suspendarea actelor BNM din interese politice s-a propus completarea Legii cu privire la BNM cu prevederea conform căreia contestarea poate fi făcută în termen de 30 de zile la Consiliul de Administrație a băncii, prin depunerea unei cereri prealabile. O altă completare importantă a proiectului de lege este faptul că cererile de contestare a actelor BNM se examinează de instanța de judecată doar sub aspectul procedurii de adoptare. Tergiversarea adoptării de către Parlament a acestor prevederi ar putea indica asupra lipsei de interes din partea actorilor politici de a ceda anumite pârghii importante prin care aceștia pot crea presiuni asupra BNM.
Înlăturarea deficiențelor privind independența BNM este o precondiție esențială pentru asigurarea stabilității prețurilor pe termen lung. În acest sens, cadrul legal și instituțional trebuie să stabilească reguli mai clare conform cărora banca centrală interacționează cu alte instituții ale statului. Totodată, este necesar de eliminat multiplele pârghii care expun BNM la riscul unor eventuale presiuni din partea actorilor politici. Aceasta ține de asigurarea autonomiei instituției în adoptarea devizelor de cheltuieli, asigurarea unor criterii clare cu privire la condițiile de suspendare din partea instanțelor de judecată a actelor normative ale BNM, eliminarea obligativității avizării actelor BNM la Ministerul Justiției, specificarea interdicțiilor de deținere a unor funcții înalte în instituțiile publice și financiare private de către membrii organelor de conducere ai băncii centrale cu ceva timp până și după exercitarea mandatului, precum și alte măsuri menite să fortifice independența BNM.
Fortificarea independenței BNM trebuie să fie corelată cu creșterea nivelului de transparență a activității acesteia. Nivelul de transparență al BNM este estimat cu un scor de 0,70 din 1,00 puncte maxim. La acest capitol au fost depistate anumite devieri de la bunele practici internaționale. Astfel, procesele verbale ale ședințelor Consiliului de Administrație sunt publicate cu o întârziere de 6 luni, nu sunt publicate sondajele privind așteptările inflaționiste ale populației și agenților economici, precum și modelele utilizate la prognozarea inflației. Totodată, BNM ar putea să valorifice mai bine resursele și potențialul în ceea ce privește intensificarea activității de cercetare în diverse domenii macroeconomice și macrofinanciare.
Autoritățile trebuie să trateze problema independenței și transparenței BNM în mod complex, evitând soluționarea izolată doar a unor lacune depistate. Chiar dacă banca beneficiază de un nivel relativ înalt de independență operațională (scor: 0,87 din 1,00 puncte maxim), aceasta este subminată de deficiențele menționate la capitolul independenței instituționale, personale și financiare. Drept rezultat, suferă întregul proces decizional și eficiența politicii monetare promovate de către BNM.
Fortificarea independenței BNM se înscrie și în procesul de ajustare la normele și practicile UE în domeniu. Astfel, este necesar de ajustat cadrul regulator autohton la principiile de funcționare a Băncii Centrale Europene (BCE), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la concluziile Rapoartelor de convergență ale BCE. În ultima instanță, independența băncilor centrale este un pilon fundamental al oricărui sistem de economie de piață și este o precondiție esențială pentru aderarea la UE.
Vedeți documentul integral elaborat de către Expert-Grup.
