Legăturile de lungă durată ale băncilor austriece cu Europa Centrală şi de Est (CEE) le-au furnizat acestora profituri anuale atunci când s-au extins rapid în aceste state după căderea Uniunii Sovietice, se arată într-o analiză realizată recent de Reuters. Dar conflictul dintre Ucraina şi Rusia, turbulenţele politice din Ungaria şi ritmul redus de creştere din România le-au prins pe picior greşit şi le-au determinat să emită avertizări de profit, scrie capital.ro.

Unele bănci îşi reduc acum prezenţa în regiune. UniCredit Bank Austria, grupul bancar cu cea mai mare expunere la CEE, a înregistrat în 2013 pierderi de 1,6 miliarde de euro, din cauza declinului afacerilor în Ucraina şi Kazahstan.

“Suportăm consecinţele şi am început în ultimii ani să ne optimizăm gradual portofoliile”, a apreciat directorul general al UniCredit BankAustria, Willibald Cernko.

Luna aceasta, Raiffeisen Bank International a anunţat că toate afacerile sale din regiune sunt sub revizuire şi va decide până la mijlocul acestui an dacă va ieşi de pe o piaţă sau două. Raiffeisen a avertizat recent că pierderile din 2014 ar putea depăşi 500 milioane de euro, dacă va trebui să-şi deprecieze activele din Rusia.

Situaţia din Ucraina i-a luat prin surprindere pe unii bancheri austrieci

„Nu cred că ce s-a întâmplat în ‘Primăvara Arabă’ se va întâmpla în Ucraina”, a afirmat pentru Reuters un bancher care nu a dorit să-şi dezvăluie numele.

Raiffeisen, al cărei fost director general Herbert Stepic rămâne o sursă cheie de informaţii ţinând cont de contactele sale diverse în regiune, l-a angajat pe fostul ministru rus de Finanţe, Alexei Kudrin, în funcţia de consilier. Dar banca a reacţionat cu întârziere la pericolul de pe piaţa din Rusia, afectată de corupţie, turbulenţe politice şi un sistem judiciar cu probleme.

Autoritatea de supraveghere a pieţei financiare din Austria a anunţat că a prevenit pierderi majore la unele bănci prin blocarea planurilor de expansiune către CEE, care pur şi simplu erau prea riscante. Totuşi, pentru unele bănci restricţiile au venit foarte târziu.

Hypo Alpe Adria, care a folosit garanţii de stat pentru a finanţa expansiunea în Balcani, a fost naţionalizată în 2009 pentru a preveni colapsul care ar fi provocat turbulenţe pe pieţele financiare din regiune.

Erste Group se aştepta la dificultăţi în Ucraina şi în 2012 şi-a vândut subsidiara din această ţară.

„Trebuie să ai curaj să-ţi asumi pierderi de pe urma investiţiilor”, a apreciat directorul financiar Gernot Mittendorfer, adăugând că Erste a remarcat că Ucraina nu înregistrează progresele aşteptate spre integrarea în UE.

Deşi profiturile cumulate ale Erste sunt mai ridicate decât deprecierile de active pe care le-a efectuat în regiune, grupul a estimat pierderi record pentru 2014, de până la 1,6 miliarde de euro, din cauza dificultăţilor înregistrate în România şi Ungaria.

Mittendorfer a declarat că Erste a decis să nu intre pe piaţa din Rusia din cauza riscurilor politice, chiar dacă unii investitori au fost supăraţi de această decizie, din cauza profiturilor anunţate aici de rivalele Raiffeisen şi Bank Austria.

Raiffeisen şi-a exprimat deseori angajamentul faţă de Rusia, în timp ce şeful Bank Austria, Cernko, a declarat pentru Reuters:

„Rusia rămâne o piaţă de bază pentru grupul nostru bancar. La începutul lui 2014 am luat măsuri pentru a ne apăra câştigurile, de aceea impactul deprecierii rublei ar trebui să fie limitat”.

Bank Austria a înregistrat profituri de peste trei ori mai ridicate decât deprecierile de active efectuate în CEE şi a dat asigurări că nu există dubii privind strategia sa pe termen lung în CEE.

Băncile austriece, în special Bank Austria, Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG (RBI), sunt cei mai mari creditori ai fostelor state comuniste din Europa de Est şi au o prezenţă importantă inclusiv în România.

Conform rezultatelor unui studiu Kaspersky Lab și B2B International, aproape jumătate dintre respondenții care au pierdut bani în tranzacții online frauduloase nu și-au recăpătat integral sumele de bani furate, scrie nocash.info.ro.

Deși multe instituții financiare susțin o politică de rambursare a banilor pierduți în urma unor infracțiuni cibernetice, doar 59% dintre respondenți au afirmat că și-au recăpătat fondurile integral. 14% dintre victime au primit doar o compensație parțială, iar 27% dintre utilizatori nu au recuperat niciun ban. Aceste pierderi pot fi semnificative: în medie, suma sustrasă de infractorii cibernetici a fost de 313 dolari, iar 16% dintre respondenți au raportat o pierdere de peste 1.000 de dolari.

În plus, nu toți utilizatorii sunt conștienți de pericolele fraudelor cibernetice: 16% dintre respondenți consideră că infracțiunile cibernetice care implică furt de bani sunt rare și puțin probabile. Doar 22% dintre utilizatori consideră că ar putea fi victime ale unui atac cibernetic. Totuși, statisticile arată că aproximativ 52% dintre utilizatori s-au confruntat cu amenințări cibernetice financiare cel puțin o dată pe parcursul anului 2014.

„Chiar dacă ești sigur că instituția financiară sau magazinul online îți va returna banii sustrași ca urmare a unei fraude online, este recomandat să fii precaut. Într-adevăr, este posibil să îți recuperezi toți banii, deși cifrele arată că asta se întâmpla în aproximativ jumătate dintre cazuri, însă stresul cauzat și timpul pierdut sunt imposibil de compensat”, spune Elena Kharchenko, Director Consumer Product Management in cadrul Kaspersky Lab.

Pentru protecția suplimentară a tranzacțiilor online, Kaspersky Lab propune tehnologia Safe Money pentru Windows OS. Când un utilizator accesează un serviciu de plată sau este pe punctul de a face o achiziție de la un magazin online, Safe Money autentifică certificatul website-ului în baza de date cloud și securizează orice informație introdusă prin tastatura virtuală de potențiale interceptări ale keylogger-ilor.

ING a făcut în 2014 cele mai exacte estimări la nivel mondial referitoare la cotaţiile valutare, cu prognoze mai pesimiste pentru euro decât restul analiştilor, iar banca olandeză nu intenţionează să îşi schimbe strategia, anticipând că moneda europeană va ajunge în 2 ani la paritate cu dolarul.

Euro a coborât joi până la 1,1754 dolari pe unitate, de la un maxim al anului trecut de 1,3993 dolari pe unitate, atins în luna mai, ING considerând că moneda europeană va continua să se deprecieze până la 1 dolar pe unitate, nivel nemaiîntâlnit din 2002, relatează Mediafax cu referire la Bloomberg.

Potrivit mediei estimărilor făcute de peste 30 de analişti intervievaţi de Bloomberg, euro va atinge 1,15 dolari pe unitate până la sfârşitul lui 2016.

ING anticipează că măsurile Băncii Centrale Europene pentru stimularea economiei zonei euro şi evitarea deflaţiei vor avea efecte negative asupra monedei europene, mai mari decât se aşteaptă alte bănci.

Puţini investitori vor fi interesaţi de euro, din cauza creşterii masei monetare, în special că Rezerva Federală va face activele în dolari mai atractive prin majorarea dobânzilor, consideră analiştii băncii olandeze.

„Suntem unii dintre cei mai conservatori analişti în privinţa cursului euro/dolar. Se pare că Fed va începe să majoreze dobânzile mai degrabă mai devreme decât mai târziu, posibil la sfârşitul trimestrului al doilea, iar acest fapt va accentua divergenţa politicilor monetare”, a explicat Petr Krpata, analist în domeniul pieţelor valutare la ING în Londra.

Într-una dintre cele mai exacte estimări, ING a anticipat la începutul anului trecut că euro se va deprecia cu 13%, la 1,2 dolari pe unitate, până la 31 decembrie 2014, în timp ce media estimărilor analiştilor intervievaţi de Bloomberg a fost la acel moment de 1,28 dolari pe unitate. Euro a încheiat anul trecut la 1,2098 dolari pe unitate.

Credit Suisse anticipează că euro va coborî la 1,15 dolari pe unitate până la sfârşitul lui 2015, iar anul viitor va ajuunge la 1,19 dolari pe unitate.

Cele mai mari bănci europene au un risc limitat faţă de Grecia, după ce şi-au vândut subsidiarele locale şi şi-au redus deţinerile de obligaţiuni suverane elene, se arată într-un raport publicat recent de analiştii Kian Abouhossein şi Delphine Lee ai grupului american JPMorgan, scrie economica.net cu referire la Bloomberg.

6 bănci din Germania şi Franţa au acordat clienţilor din Grecia credite de aproximativ 5 miliarde de euro (6 miliarde de dolari), cea mai mare expunere – de 3,5 miliarde de euro – fiind înregistrată la grupul francez Credit Agricole SA, care a acordat împrumuturi mai ales corporaţiilor.

Investitorii sunt îngrijoraţi că Grecia ar putea părăsi zona euro şi ar putea intra în incapacitate de plată, după ce unii politicieni eleni au promis renunţarea la măsurile de austeritate dacă vor câştiga alegerile din această lună.

Fondurile pe care clienţii eleni le-au luat de la cele 6 bănci „sunt foarte limitate”, la 0,1-0,9% din împrumuturile totale, în timp ce deţinerile de obligaţiuni suverane elene sunt „irelevante”, apreciază analiştii JPMorgan.

“Principalul risc în urma ieşirii Greciei din zona euro rămâne efectul asupra statelor de periferie, în special Italia”, se arată în analiza băncii americane.

Parlamentul grec şi-a anunţat săptămâna trecută dizolvarea şi a confirmat organizarea, la 25 ianuarie, a alegerilor parlamentare anticipate în care stânga radicală SYRIZA este dată favorită în sondaje.

Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii ei internaţionali (UE, BCE şi FMI) în schimbul împrumuturilor de circa 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice ce sufocă economia Greciei.

În total, de la debutul crizei datoriilor suverane în 2010 şi până în 2014, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare, parţial din cauza ieşirilor de capital cauzate de temerile privind ieşirea ţării din zona euro.

Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen după alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorările potrivit cărora Grecia va părăsi zona euro.

Ponderea deţinută de moneda unică europeană în rezervele valutare ale băncilor centrale globale a atins în trimestrul al treilea din 2014 cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani, arată datele publicate la finele anului de Fondul Monetar Internaţional. De altfel, managerii de rezerve valutare nu au cumpărat euro în trimestrul al treilea din cauza deciziei Băncii Centrale Europene de a introduce dobânzi negative la depozite, crescând achizițiile de dolari, scrie capital.ro cu referire la Reuters.

Conform acestor date, în trimestrul al treilea al anului trecut moneda euro reprezenta 22,6% din totalul rezervelor alocate, sau 1.400 miliarde de dolari, în scădere faţă de 24,1%, sau 1.500 miliarde de dolari, în trimestrul al doilea. Este vorba despre cel mai mic procent deţinut de moneda euro după trimestrul al treilea din 2002.

De asemenea, datele FMI arată că rezervele valutare ale băncilor centrale au scăzut în trimestrul al treilea, pentru prima dată după criza financiară globală, până la 11.800 miliarde de dolari, de la nivelul record de 12.000 miliarde de dolari atins în trimestrul al doilea din 2014.

“Aceste date sugerează că nu a existat apetit pentru cumpărarea de euro, după o corecţie de 8% în trimestrul al doilea”, a declarat Sebastien Galy, analist la Societe Generale. Potrivit lui Sebastien Galy, managerii de rezerve valutare nu au cumpărat euro în trimestrul al treilea din cauza deciziei Băncii Centrale Europene de a introduce dobânzi negative la depozite.

În schimb, ponderea dolarului în rezervele valutare a crescut la 62,3%, sau 3.900 miliarde de dolari, în trimestrul al treilea, de la 60,7% în trimestrul al doilea, ceea ce înseamnă că ponderea monedei americane a atins cel mai ridicat nivel de după ultimul trimestru din 2011. Ponderea yenului japonez a rămas neschimbată la aproximativ 4% din total.

De asemenea, în trimestru al treilea al anului trecut, băncile centrale din întreaga lume deţineau rezerve în valoare de 117 miliarde de dolari SUA sub formă de dolari australieni, în scădere faţă de 121,6 miliarde de dolari în trimestrul al doilea, precum şi dolari canadieni în valoare de 118,9 miliarde de dolari SUA, în scădere faţă de 125,2 miliarde dolari SUA în trimestrul al doilea.