În semestrul II 2014 au fost retrase din circulație, în total, 507 000 de bancnote euro contrafăcute, această cifră indicând o creștere de 44% față de aceeași perioadă a anului 2013. Totuși, volumul bancnotelor contrafăcute rămâne foarte scăzut, raportat la numărul în creștere de bancnote euro autentice aflate în circulație (peste 16 miliarde în semestrul II 2014), anunță Banca Centrală Europeană într-un comunicat de presă.

Bancnotele de 20 EUR și de 50 EUR au continuat să înregistreze cel mai mare număr de contrafaceri. Ponderea bancnotelor de 20 EUR contrafăcute a crescut, iar cea a bancnotelor de 50 EUR contrafăcute s-a redus. Cumulate, ponderile acestora au reprezentat 86% din numărul total al bancnotelor contrafăcute.

Cele mai multe (97,5%) dintre bancnotele contrafăcute au fost identificate în țări din zona euro. Numai aproximativ 2% au provenit din state membre ale UE din afara zonei euro și mai puţin de 0,5% din alte regiuni ale lumii.

Eurosistemul utilizează diferite canale de comunicare pentru a ajuta populaţia să facă distincția între bancnotele autentice și cele contrafăcute și pentru a sprijini agenții profesioniști care operează cu numerar să se asigure că aparatele de sortare și procesare a bancnotelor pot identifica în mod exact bancnotele contrafăcute și le pot retrage din circulație. Fabricanții și furnizorii de echipamente în domeniul bancnotelor vor continua să primească sprijin din partea Eurosistemului pentru adaptarea aparatelor lor și a dispozitivelor de autentificare a bancnotelor la noile bancnote. Dacă echipamentele nu pot accepta încă noile bancnote din seria „Europa”, operatorii/proprietarii ar trebui să îşi contacteze furnizorii sau fabricanţii imediat.

Încă de la introducerea primei serii de bancnote euro, Eurosistemul – Banca Centrală Europeană (BCE) și băncile centrale naționale din zona euro – recomandă publicului să dea dovadă de vigilență în privința bancnotelor primite. Bancnotele autentice pot fi recunoscute cu ușurință utilizând metoda simplă „atinge, privește, înclină”, prezentată atât în secțiunea referitoare la euro de pe website-ul BCE, cât și pe website-urile băncilor centrale naționale din cadrul Eurosistemului.

Dacă o persoană primeşte o bancnotă suspectă, aceasta din urmă trebuie verificată prin comparație directă cu una despre care se știe că este autentică. În cazul în care suspiciunile sunt confirmate, trebuie contactate organele de poliție sau, dacă practica națională permite acest lucru, banca centrală națională respectivă. Eurosistemul sprijină organele de aplicare a legii în combaterea activităţii de contrafacere a monedei euro.

Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei (BNS) privind eliminarea pragului minim al cursului de schimb euro-franc ar putea duce la scăderea câştigurilor băncilor elveţiene cu 10-15% dar cele mai afectate ar putea fi instituţiile financiare din Europa Centrală şi de Est, a afirmat într-un interviu acordat CNBC, Philippe Bodereau, specialist bancar la Pimco, cel mai mare fond de investiţii în obligaţiuni din lume.

“Cred că aspectul cel mai important în povestea cu francul elveţian este ce efect va avea asupra băncilor poloneze şi austriece”, a afirmat reprezentantul Pimco – divizie a Allianz SE – cel mai mare asigurător european.

Banca Naţională a Elveţiei a luat prin surprindere pieţele financiare, după ce a renunţat la pragul minim de 1,20 franci pentru un euro. Anunţul a provocat o apreciere de 30% a francului elveţian în raport cu moneda euro şi cu 25% faţă de dolar, precum şi scăderi masive ale acţiunilor companiilor elveţiene pe fondul îngrijorărilor că exportatorii elveţieni vor avea dificultăţi în a-şi vinde produsele peste hotare. Principalele bănci elveţiene, cum ar fi Credit Suisse şi UBS, au înregistrat scăderi la bursă de aproximativ 17%, scrie capital.ro.

„Cred că în cazul băncilor elveţiene, impactul este clar – din cauza deprecierii monedei euro şi a dolarului, câştigurile lor ar putea scădea cu 10-15%. Impactul asupra capitalului lor este destul de limitat, creditorii vor depăşi fără probleme acest moment”, a explicat Philippe Bodereau. Acesta a fost mai puţin optimist în privinţa perspectivelor băncilor austriece, inclusiv Erste Group Bank, UniCredit Bank Austria şi Raiffeisen Bank International, cei mai mari creditori din Europa Centrală şi de Est.

„Am aflat săptămâna aceasta că 18% din creditele de retail din Austria sunt denominate în franci elveţieni, ceea ce va cauza presiuni asupra sistemului bancar care este deja într-adevăr slab. Deci cred că Austria va fi una din ţările la care ne uităm când ne gândim la francul elveţian”, a apreciat oficialul Pimco.

După anunţul Băncii Naţionale a Elveţiei, acţiunile Erste Bank şi Raiffeisen au scăzut la Bursa de la Viena cu aproximativ 8%.

Autorităţile poloneze au cerut o anchetă privind modul în care băncile interne au oferit credite ipotecare denominate în franci elveţieni, conform Reuters.

Aprecierea francului elveţian faţă de zlotul polonez reclamă necesitatea adoptării unor măsuri extraordinare şi băncile poloneze ar trebui să-şi modifice politicile privind lichiditatea, a afirmat luni guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, Marek Belka.

„Ceea ce am declarat anterior a fost întărit acum de aprecierea semnificativă a francului elveţian şi există necesitatea adoptării de măsuri, să le spunem extraordinare. În principal este vorba despre faptul că băncile trebuie să-şi modifice politicile privind lichiditatea, deoarece noul curs de schimb al monedei elveţiene le creează probleme cu refinanţarea împrumuturilor”, a declarat Marek Belka.

După anunţarea deciziei BNS, zlotul polonez s-a depreciat cu 16%, la 4,1968 de unităţi pentru un franc elveţian, după ce anterior înregistrase un declin de 28%. Acţiunile creditorilor polonezi Getin Noble Bank SA au scăzut cu 15%, în timp ce titlurile Bank Millennium SA şi PKO Bank Polski SA au înregistrat un declin de 6,2%.

Valoarea creditelor ipotecare din portofoliile băncilor poloneze se ridica la 131 miliarde de zloţi (36 miliarde de dolari) la sfârşitul lunii noiembrie, sau 46% din totalul creditelor ipotecare, conform datelor autorităţilor de supervizare.

Băncile de la nivel global au pierdut, într-o zi, zeci de milioane de dolari în urma deciziei de joi a Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB) de a renunţa în mod cu totul neaşteptat la eliminarea plafonului minim impus cursului franc/euro, care a determinat aprecierea monedei ţării, scrie bursa.ro.

SNB a decis, joi, să renunţe la plafonul minim de 1,20 franci/euro, impus cursului de schimb în luna septembrie 2011. În urma anunţului privind eliminarea acestuia, francul s-a apreciat cu 41% faţă de euro şi cu 38% faţă de dolar. Imediat după publicarea deciziei SNB, euro a scăzut aproape instantaneu de la 1,2009 franci/euro la un franc. De aici, a ajuns la 0,9750 centime, iar, ulterior, la 0,85, după care s-a mai redresat.

„Deutsche Bank” AG, cea mai mare bancă din Germania, a suferit pierderi de aproximativ 150 de milioane de dolari în urma eliminării plafonului pentru francul elveţian, potrivit unei surse apropiate situaţiei, citată de presa străină. Un purtător de cuvânt al băncii a refuzat să comenteze informaţia. Sursele spun că şi banca britanică „Barclays” Plc ar fi pierdut zeci de milioane de dolari. Pentru „Deutsche Bank” şi „Barclays”, pierderile au apărut cel puţin în parte din portofoliile traderilor de opţiuni legate de francul elveţian. Conform traderilor şi oficialilor bancari, valoarea acestor opţiuni este direct legată de nivelul volatilităţii pieţei şi de cursul de schimb al francului, iar schimbarea bruscă a celor doi factori a cauzat pierderi imediate băncilor. Chiar dacă sunt pierderi foarte mari pentru o singură zi, totuşi ele nu vor avea un impact major pe termen lung pentru bănci, spun sursele.

Situaţia a generat, totodată, colapsul unor societăţi de brokeraj. „Global Brokers” NZ Ltd., societate de brokeraj din Noua Zeelandă, a anunţat că îşi închide uşile dacă, din cauza pierderilor, nu va putea să se mai conformeze cerinţelor minime de capital de un milion de dolari neozeelandezi (782.500 dolari SUA).

În Marea Britanie, brokerul retail „Alpari” Ltd. a anunţat că a intrat în insolvenţă, în urma pierderilor suferite de clienţi.

„Aprecierea recentă a francului, provocată de schimbarea neaşteptată de politică a Băncii Elveţiei, a generat o volatilitate excepţională şi o lipsă extremă de lichidităţi. Când un client nu-şi poate acoperi pierderea, ea este transferată către noi. Această situaţie a obligat Alpari să confirme că a intrat în insolvenţă”, conform anunţului firmei.

Totodată, brokerul britanic „IG Group” PLC a informat că se confruntă cu un impact negativ de până la 30 de milioane de lire (45,7 milioane de dolari) după decizia SNB. Furnizorul de servicii de tranzacţionare online „London Capital Group Holding” a înregistrat o pierdere legată de francul elveţian de până la 1,7 milioane de lire. Şi casa de tranzacţii retail OANDA a anunţat că a suferit pierderi din cauză că lichiditatea a dispărut de pe piaţă. 

„Brokerii nu au putut acoperi poziţiile pentru că piaţa s-a mişcat instantaneu”, subliniază Mirza Baig, strateg şef la Asia FX.

Tranzacţiile de pe piaţa valutară sunt, în medie, de 5.300 miliarde dolari pe zi, din care operaţiunile cu franci – de 275 miliarde dolari, conform Băncii Reglementelor Internaţionale.

Decizia SNB de eliminare a plafonului impus cursului franc/euro a fost susţinută de toţi membrii board-ului, a declarat preşedintele instituţiei, Thomas Jordan.

„Întotdeauna luăm toate deciziile împreună, după discuţii intense. Nu încape vorbă în acest sens”, a afirmat Jordan, într-un interviu acordat publicaţiilor Neue Zuercher Zeitung şi Le Temps.

Potrivit spuselor lui Jordan, oficialii SNB erau conştienţi că decizia ar putea avea un efect major pe pieţele financiare, însă dacă ar fi semnalat această măsură cu ceva timp înainte, „ar fi deschis uşa speculatorilor”.

Economia Elveţiei este într-o formă mai bună decât în 2011, când francul aproape atingea paritatea cu euro, pe fondul crizei datoriilor din zona euro, spune Jordan, adăugând:

„Cu plafonul acela de 1,20, Banca Elveţiei a oferit un fel de primă de risc economiei, prima de risc care acum a dispărut (…) Trebuie să ne amintim că plafonul acela a fost conceput de la bun început ca o măsură excepţională pentru un interval limitat de timp şi că, la un moment dat, va fi abandonat”.

SNB estima, în decembrie, că inflaţia din ţară va scădea cu 0,1% anul acesta, iar economia va creşte cu aproape 2%. Totuşi, conducerea SNB menţionează că, după decizia de eliminare a pragului, „situaţia economiei este mai dificilă. Francul este, în mod cert, supraevaluat”.

Anne Van Praagh, director general al Moody’s Investors Service, declară, cu referire la decizia SNB:

„Aceasta este o modalitate prin care SNB recâştigă ceva control în privinţa cursului de schimb şi a politicilor sale monetare, pe care l-a pierdut odată cu impunerea pragului. Economia Elveţiei este mult mai solidă faţă de cea europeană, per ansamblu, astfel că plafonul impus cursului nu mai avea sens şi expunea Banca Elveţiei la riscuri de evaluare”.

Menţionăm că indicele JPMorgan Chase & Co. privind volatilitatea globală a valutelor a urcat la 11,68% vineri, cel mai ridicat nivel din iunie 2013 până în prezent. Anul trecut, indicele a atins un minim de 5,28%.

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poors a anunţat, vineri, că decizia SNB de abandonare a pragului minim de 1,20 franci pentru un euro nu va avea niciun impact imediat asupra ratingului de ţară „AAA” atribuit Elveţiei. Standard & Poors susţine că aprecierea francului în raport cu euro ar putea afecta exporturile Elveţiei în următorii doi-trei ani, în special spre ţările din zona euro.

„Cu toate acestea, credem că economia puternică şi finanţele publice sănătoase ale Elveţiei vor rezista la acest şoc al cursului de schimb”, susţin specialiştii agenţiei.

Steen Blaafalk, Saxo Bank: „Sunt în piaţă de 30 de ani şi nu am mai văzut aşa ceva”

Saxo Bank, unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa de schimb valutar pentru sectorul de retail, ar putea stabili rate diferite pentru tranzacţiile efectuate după ce Banca Naţională a Elveţiei a eliminat pragul de 1,20 euro/CHF, a anunţat, vineri, instituţia.

Aceasta a subliniat că a îndeplinit ordinele clienţilor pe o piaţă „cu o lipsă extremă a lichidităţilor”, pe fondul mutării-şoc a SNB, adăugând:

„De îndată ce vom putea să stabilim lichiditatea pieţei, toate ordinele îndeplinite vor fi modificate, ca să atingă niveluri mai precise. Aceasta ar putea avea ca rezultat o rată de execuţie mai slabă decât cea iniţială”.

Steen Blaafalk, şeful departamentului de finanţe şi operaţiuni cu risc de la „Saxo Bank”, a declarat:

„Am fost la fel de surprinşi ca toată lumea de decizia SNB (…) Nu am prevăzut eliminarea atât de rapidă a plafonului. Oricum, probabilitatea ca acest lucru să se întâmple a crescut semnificativ în ultimele luni, din cauza politicii monetare a BCE, a riscului geopolitic şi a lipsei de opţiuni de politică în cazul SNB. Aprecierea care a urmat deciziei SNB a fost cea mai mare mişcare consemnată vreodată de o valută majoră şi, practic, nu a existat lichiditate pe pieţe în timpul acelor orele cruciale de joi. Sunt în piaţă de 30 de ani şi nu am mai văzut aşa ceva. Numeroase bănci şi societăţi de brokeraj sunt în aceeaşi situaţie (lipsa lichidităţii – n.r.). Am făcut eforturi pentru clienţii noştri afectaţi şi lucrăm cu ei ca să rezolvăm situaţia”.

Strategii „Saxo” cred că mişcarea majoră de reevaluare a francului va impulsiona forţele care vor susţine, în cele din urmă, slăbirea francului din nou, „odată ce va fi găsit sentimentul de echilibru”.