Antreprenorii din Republica Moldova vor avea ocazia să își promoveze produsele și serviciile, să identifice noi parteneri comerciali și să stabilească relații de afaceri în cadrul ANTREPRENOR EXPO 2026, programat pentru perioada 19–21 noiembrie, la Centrul Internațional de Expoziții Moldexpo din Chișinău. Potrivit informațiilor publicate de organizatori, evenimentul ajunge la cea de-a patra ediție.

Forumul național de consolidare a mediului de afaceri se adresează companiilor și antreprenorilor interesați de dezvoltarea activității, extinderea bazei de clienți și identificarea unor noi oportunități de colaborare.

Pentru firmele participante, expoziția reprezintă o posibilitate de a-și prezenta oferta în fața potențialilor cumpărători și parteneri de afaceri, dar și de a obține contacte comerciale care pot contribui la dezvoltarea activității.

Moldexpo pune la dispoziția expozanților un sistem de rezervare a spațiului expozițional și documentele necesare pentru participare. Companiile interesate pot solicita rezervarea unui stand sau pot descărca formularele de participare de pe pagina oficială.

Organizatorii prezintă și un program de stabilire a contactelor de afaceri, CBC (Creating Business Contacts), conceput pentru a facilita comunicarea dintre expozanți și vizitatorii profesioniști.

Programul detaliat al ediției din 2026, lista participanților și costurile actualizate de participare nu sunt încă publicate pe pagina evenimentului.

ANTREPRENOR EXPO 2026 este organizat de Centrul Internațional de Expoziții Moldexpo și se va desfășura la Chișinău, pe strada Ghioceilor 1.

Trainerul de educație financiară Daniela Secinschii a publicat o sinteză a mai multor cercetări despre legătura dintre bani, comportamentul de consum și starea de bine. Concluzia este că banii pot contribui la fericire, însă contează felul în care sunt administrați și cheltuiți.

Daniela Secinschii este fondatoarea Proactive și trainer cu peste zece ani de experiență în educație financiară, management financiar și antreprenoriat. Potrivit prezentării sale profesionale, aceasta a instruit peste 5.000 de persoane și dezvoltă programe despre gestionarea bugetului, economisire și investiții.

Una dintre cercetările prezentate contrazice ideea că, după atingerea unui anumit venit, banii nu mai influențează fericirea. O analiză publicată în 2023 în PNAS arată că, pentru majoritatea oamenilor, starea de bine continuă să crească odată cu veniturile. Plafonarea observată după aproximativ 100.000 de dolari anual se manifestă în special în cazul persoanelor care erau deja cele mai nefericite.

Secinschii atrage atenția și asupra cumpărăturilor făcute sub influența emoțiilor. Într-un experiment din 2008, participanții aduși într-o stare de tristețe au oferit aproape de trei ori mai mulți bani pentru același obiect decât cei aflați într-o stare neutră. Efectul a fost observat mai ales atunci când tristețea era însoțită de o concentrare accentuată asupra propriei persoane.

Un alt studiu arată că plata cu cardul poate încuraja cheltuieli mai mari. La o licitație pentru bilete, participanții care puteau achita numai cu cardul au oferit sume de până la două ori mai mari decât cei care trebuiau să plătească în numerar. Plata electronică ar diminua senzația imediată de pierdere asociată cheltuirii banilor.

Și economiile, chiar dacă sunt modeste, pot aduce mai multă siguranță. O cercetare publicată în revista „Emotion” a constatat că banii disponibili în cont pot anticipa satisfacția față de viață mai bine decât nivelul venitului. Beneficiul este mai pronunțat atunci când o persoană trece de la lipsa totală a economiilor la existența unui mic fond de rezervă.

Cercetările mai arată că oamenii se simt mai bine atunci când folosesc banii pentru a economisi timp, pentru experiențe sau pentru alte persoane. Participanții care au cheltuit 40 de dolari pe servicii care le-au eliberat timpul s-au declarat mai fericiți decât cei care au cumpărat un obiect.

De asemenea, așteptarea unei vacanțe sau a unui concert produce mai multă bucurie decât anticiparea cumpărării unui bun material. Astfel, bucuria unei experiențe poate începe înainte ca aceasta să aibă loc.

Inclusiv sumele mici cheltuite pentru alții pot conta. Persoanele care au primit 5 sau 20 de dolari și i-au folosit pentru un cadou sau o donație s-au declarat mai fericite la sfârșitul zilei decât cele care au cheltuit banii pentru ele însele. Valoarea sumei a avut o importanță mai mică decât gestul.

Astfel, banii amplifică starea de bine, dar nu pot rezolva singuri problemele emoționale. Folosiți pentru siguranță financiară, timp liber, experiențe și relațiile cu ceilalți, aceștia pot aduce însă mai multă liniște și satisfacție.

Startupurile tehnologice și companiile inovatoare din Republica Moldova ar putea avea acces la noi surse de capital, inclusiv prin intermediul unor investitori americani. Două fonduri internaționale de investiții, rezidente în SUA, au depus dosare pentru a deveni parteneri ai unui mecanism de finanțare destinat afacerilor din Moldova, potrivit datelor publicate pe 15 octombrie de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

În cadrul concursului pentru selectarea primului partener investițional al Fondului de Fonduri au fost depuse trei dosare, dintre care două în termenul stabilit. Ambele dosare acceptate spre examinare aparțin unor fonduri internaționale din SUA și se află în etapa verificării eligibilității. Deocamdată, niciun investitor nu a fost anunțat drept câștigător, iar finanțările pentru companii nu au fost încă aprobate.

Mecanismul este destinat întreprinderilor mici și mijlocii cu potențial de creștere, startupurilor tehnologice și afacerilor inovatoare care au nevoie de capital pentru dezvoltare. Spre deosebire de granturile nerambursabile sau creditele bancare tradiționale, finanțările vor putea fi acordate inclusiv prin investiții în capitalul companiilor, ceea ce presupune participarea investitorului la afacere.

Potrivit condițiilor Fondului de Fonduri, pentru startupurile tehnologice sunt prevăzute investiții de minimum un milion de lei, iar pentru IMM-urile cu potențial de creștere, investițiile pot varia între 10 și 80 de milioane de lei.

Programul prevede o contribuție publică totală de 180 de milioane de lei în perioada 2026–2027, din care 54 de milioane de lei pentru 2026 și 126 de milioane pentru 2027. Prin atragerea capitalului privat, mecanismul urmărește mobilizarea unor investiții totale estimate la aproximativ 600 de milioane de lei. Această sumă reprezintă obiectivul întregului program, nu un angajament de finanțare din partea celor două fonduri americane.

Pentru a încuraja participarea investitorilor privați, mecanismul include o tranșă de primă pierdere, prin care contribuția publică poate acoperi primele pierderi ale portofoliului, în limitele stabilite. În acest mod, riscul suportat de investitorii privați este redus.

Antreprenorii nu vor solicita finanțarea direct de la ODA. Companiile beneficiare vor fi selectate de partenerii investiționali, în funcție de strategiile și criteriile acestora.

Fondul de Fonduri a fost lansat în trimestrul II al anului 2026, iar procesul de selectare a partenerilor investiționali este în desfășurare. Disponibilitatea efectivă a capitalului pentru startupurile și companiile din Moldova va depinde de finalizarea selecției și de mobilizarea resurselor private.

Companiile de asigurări din Republica Moldova au încheiat primul semestru al anului 2026 cu un profit net de 126,2 milioane de lei, în creștere cu 25,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, valoarea primelor brute subscrise a ajuns la 1,78 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM)⁠ pe 15 octombrie.

În primele șase luni ale anului, cele nouă societăți de asigurare au subscris prime cu 185,3 milioane de lei mai mari decât în perioada similară din 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 11,6%.

O parte importantă a pieței este reprezentată de asigurările auto, care au generat peste 66% din primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor generale. Acestea includ polițele RCA internă, Carte Verde și asigurările facultative CASCO.

Datele BNM arată că prima medie pentru asigurarea RCA internă a ajuns la 1.344,7 lei, cu 7,8% mai mult decât în primul semestru din 2025. În cazul polițelor Carte Verde, prima medie a crescut cu 13,6%, până la 1.125,9 lei.

În timp ce valoarea primelor subscrise a crescut, societățile de asigurare au achitat despăgubiri și indemnizații de 776,5 milioane de lei în primele șase luni ale anului.

Raportate la primele brute subscrise, despăgubirile achitate reprezintă aproximativ 43,6%. Totuși, acest raport nu reflectă direct profitabilitatea companiilor, deoarece rezultatul financiar depinde și de cheltuielile administrative, rezervele tehnice, reasigurare și veniturile din investiții.

La sfârșitul lunii iunie 2026, pe piața asigurărilor din Republica Moldova activau nouă societăți de asigurare, toate raportând profit pentru perioada analizată.

Datele indică o creștere a veniturilor și profiturilor sectorului, într-o perioadă în care și costurile medii ale polițelor auto obligatorii au avansat față de anul precedent.

Persoanele fizice din Republica Moldova ar putea beneficia de scutiri fiscale mai mari în 2027, iar cele care obțin dividende din străinătate ar urma să achite un impozit de 8% pentru aceste venituri. Modificările sunt incluse în proiectul politicii fiscale și vamale, potrivit Ministerului Finanțelor.

Din cele 87 de amendamente examinate, 27 au fost acceptate integral sau parțial.

Una dintre principalele modificări prevede majorarea scutirii personale anuale de la 34.620 la 46.680 de lei, cu 12.060 de lei mai mult decât în prezent. Aceasta reprezintă partea din venitul anual care nu este supusă impozitării pentru persoanele eligibile, nu o sumă oferită direct contribuabililor.

Totodată, scutirea anuală pentru persoanele întreținute ar urma să crească de la 9.900 la 11.040 de lei.

Proiectul include și posibilitatea deducerii cheltuielilor pentru serviciile destinate practicării sportului, în condițiile stabilite de legislație.

Pentru persoanele fizice rezidente care obțin venituri din investiții în afara țării, dividendele din străinătate ar urma să fie impozitate cu 8%.

În cazul companiilor și producătorilor agricoli, proiectul prevede menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru materialul săditor și anumite produse cerealiere, precum și pentru unele categorii de lapte și produse lactate. Aplicarea cotei reduse pentru produsele cerealiere este prevăzută până la 1 ianuarie 2028.

În schimb, propunerea privind aplicarea TVA de 8% pentru ouă și carnea de pasăre a fost exclusă.

O altă prevedere vizează majorarea plafonului lunar de energie electrică scutită de TVA de la 100 la 150 kWh pentru fiecare punct de consum, în condițiile prevăzute de legislație.

Pentru importatorii de acumulatoare destinate instalațiilor de producere și stocare a energiei regenerabile, este propusă amânarea cu până la 20 de luni a plății datoriei vamale, fără constituirea unei garanții, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Proiectul conține și modificări privind impozitul pe bunurile imobiliare. În situațiile în care autoritățile locale nu aprobă cotele de impozitare sau deciziile sunt anulate de instanță, ar urma să fie aplicate cotele minime prevăzute de legislație.

Modificările nu sunt încă în vigoare. Acestea urmează să fie examinate de Parlament, iar prevederile pot fi modificate înainte de adoptarea finală.

Dacă ești client Moldindconbank, acum poți obține extrasele de cont direct din aplicația mobilă, fără să mergi la sucursală. Noua funcționalitate este disponibilă în MICB Mobile Banking, potrivit anunțului publicat de bancă.

Poți solicita și salva electronic extrasele pentru conturile curente și conturile de card, alegând perioada pentru care ai nevoie de informații.

Ai la dispoziție intervale prestabilite de 1, 3, 6 sau 12 luni, dar poți selecta și manual perioada dorită, în limita ultimelor 13 luni.

Astfel, poți verifica mai ușor istoricul tranzacțiilor, îți poți urmări veniturile și cheltuielile și poți păstra extrasele în format electronic, fără să soliciți documentele la ghișeu.

Extrasele îți pot fi utile atunci când ai nevoie să justifici anumite venituri, să verifici plățile efectuate sau să pregătești documente pentru diferite operațiuni financiare.

Noua funcționalitate este disponibilă în aplicația MICB Mobile Banking.

Penalități excesive, comisioane peste limitele legale și informații înșelătoare despre costul împrumuturilor. Acestea sunt câteva dintre neregulile identificate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) în contractele unor organizații de creditare nebancară. Potrivit deciziilor publicate de CNPF pe 15 octombrie 2026, una dintre companiile vizate a fost obligată să revizuiască aproximativ 30 de contracte și să restituie clienților plățile percepute în baza prevederilor neconforme.

În cazul OCN „MICROINVEST” SRL, autoritatea a constatat caracterul abuziv al unor clauze care prevedeau penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, fără plafon, până la achitarea integrală a datoriei. CNPF a considerat aceste sancțiuni disproporționate în raport cu prejudiciul cauzat consumatorului.

Au fost identificate și prevederi prin care creditorul își rezerva drepturi excesive de a monitoriza activitatea debitorului, de a avea acces la activele afacerii și de a solicita documente și informații, fără limite clare. Decizia a fost adoptată în urma unei petiții depuse de un consumator, iar CNPF urmează să se adreseze instanței pentru constatarea nulității clauzei abuzive.

În cazul OCN „CREDIT AUTO” SRL, verificările au scos la iveală informații neclare sau eronate privind costul total al creditului, dobânzile și sumele pe care consumatorii trebuiau să le ramburseze. Autoritatea a constatat inclusiv calcularea greșită a dobânzii anuale efective (DAE) și practici comerciale înșelătoare.

Printre clauzele considerate abuzive se regăsesc prevederi referitoare la penalități, comisionul de acordare, asigurarea AUTO-CASCO și chiar limitarea dreptului clientului de a contracta alte împrumuturi, de a părăsi Republica Moldova sau de a-și înstrăina bunurile.

Cele mai ample măsuri de remediere au fost dispuse în cazul OCN „MOGO LOANS” SRL. În urma examinării petițiilor consumatorilor, CNPF a identificat încălcări în aproximativ 30 de contracte de credit.

Neregulile vizau clauze care permiteau modificarea unilaterală a unor costuri, condiții insuficient de transparente pentru aplicarea plăților și comisioane de acordare stabilite peste limitele prevăzute de legislație.

În consecință, CNPF a obligat compania să revizuiască contractele în care au fost constatate încălcări și să restituie consumatorilor toate plățile efectuate în temeiul acestora, inclusiv dobânzi, comisioane, taxe, penalități și dobânzi de întârziere. Excepție face suma inițială a creditului, care nu este inclusă în obligația de restituire.

Autoritatea urmează să înainteze și acțiuni în instanță pentru constatarea nulității clauzelor ilegale și abuzive.

Deciziile au fost adoptate în cadrul ședințelor CNPF din perioada 29 septembrie – 6 octombrie 2026 și au fost făcute publice pe 15 octombrie. Acestea arată că prevederile contractuale referitoare la penalități, comisioane și modificarea costurilor creditului pot fi contestate atunci când încalcă drepturile consumatorilor.

Încă 147 de întreprinderi din Republica Moldova ar putea deveni eligibile pentru programele de sprijin destinate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), în urma modificării criteriilor de clasificare a acestora. Potrivit unui comunicat al Parlamentului, Comisia pentru economie, buget și finanțe a aprobat, pe 15 octombrie, raportul asupra unui proiect de lege care propune noi praguri financiare și instrumente de susținere a afacerilor.

Una dintre principalele schimbări vizează dublarea pragurilor financiare pentru încadrarea în categoria IMM-urilor. Limita cifrei de afaceri ar urma să crească de la 25 la 50 de milioane de euro, iar plafonul activelor deținute – de la 21,5 la 43 de milioane de euro.

În practică, această modificare ar permite unor companii care în prezent depășesc limitele legale să fie recunoscute drept IMM-uri și să poată solicita finanțări sau alte forme de sprijin disponibile acestei categorii de întreprinderi, în funcție de condițiile fiecărui program.

Noi posibilități de finanțare ar putea apărea și pentru companiile care exportă. Proiectul prevede introducerea unor instrumente precum garanțiile și asigurările pentru creditele la export, finanțarea directă, refinanțarea creditelor și măsuri de sprijin pentru reducerea costurilor dobânzilor.

Astfel, exportatorii ar putea beneficia de mai multe opțiuni pentru finanțarea livrărilor externe, inclusiv de mecanisme care să reducă riscurile și costurile asociate creditării.

O altă schimbare propusă este introducerea categoriei de întreprinderi mici cu capitalizare medie (small mid-caps). În prezent, firmele care depășesc limitele pentru IMM-uri sunt încadrate direct în categoria întreprinderilor mari. Noua clasificare ar crea o categorie intermediară pentru afacerile aflate în proces de extindere.

Modificările nu sunt încă în vigoare. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în prima lectură, iar accesul efectiv la noile mecanisme de sprijin va depinde de adoptarea legislației și de condițiile programelor de finanțare.

În Republica Moldova, IMM-urile reprezintă 99,6% din totalul întreprinderilor și generează peste 72% din cifra de afaceri la nivel național.