Republica Moldova continuă să cumpere din străinătate de aproape trei ori mai multe mărfuri decât reușește să vândă peste hotare. Această dependență de importuri, în special de produsele energetice, ne face vulnerabili la fluctuațiile prețurilor internaționale și poate alimenta noi scumpiri, avertizează economistul Marin Gospodarenco, într-o analiză a datelor publicate de Biroul Național de Statistică.
În primele nouă luni ale anului 2026, exporturile Moldovei au crescut cu 10,2%, până la 2,58 miliarde de euro, în timp ce importurile au avansat cu 8%, ajungând la 7,58 miliarde de euro.
Deși exporturile au crescut într-un ritm procentual mai rapid, diferența dintre mărfurile cumpărate și cele vândute peste hotare s-a majorat cu 322 de milioane de euro, iar deficitul comercial a ajuns la aproape 5 miliarde de euro.
Potrivit lui Gospodarenco, explicația este dezechilibrul dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.
Practic, pentru fiecare euro cheltuit pe mărfuri importate, veniturile din exporturi acoperă doar 34 de cenți.
Economistul atrage atenția că o parte importantă a creșterii exporturilor a fost susținută de produse agricole, precum cerealele, semințele oleaginoase, fructele, legumele și uleiurile vegetale.
Deși acestea au contribuit la îmbunătățirea rezultatelor comerciale, agricultura rămâne vulnerabilă la secetă, condiții meteorologice nefavorabile și variațiile prețurilor internaționale.
În același timp, exporturile de mașini și aparate electrice, inclusiv cablajele destinate industriei auto europene, au scăzut cu 6%, ceea ce indică dificultăți în dezvoltarea unor exporturi industriale cu valoare adăugată mai mare.
Importurile de energie mențin presiunea
O altă vulnerabilitate identificată de Gospodarenco este dependența de resursele energetice din import.
În perioada ianuarie–septembrie 2026, valoarea importurilor de produse petroliere a crescut cu aproximativ 35%, iar cea a importurilor de gaze cu 13%.
Această dependență înseamnă că eventualele creșteri ale prețurilor internaționale la energie se pot transmite în costurile de transport, producție și, în cele din urmă, în prețurile plătite de consumatori.
România rămâne principala destinație pentru produsele moldovenești, cu aproximativ 31% din totalul exporturilor, în timp ce Uniunea Europeană absoarbe 67,5%.
În opinia economistului, creșterea exporturilor nu este suficientă pentru reducerea vulnerabilităților, atât timp cât țara depinde în mare măsură de recoltele agricole și de importurile energetice.
Gospodarenco consideră că Republica Moldova are nevoie de dezvoltarea industriei de prelucrare, investiții în tehnologii, produse cu valoare adăugată mai mare și reducerea dependenței energetice.
În lipsa acestor schimbări, chiar și anii în care exporturile cresc pot aduce deficite comerciale tot mai mari.
