Dacă lucrezi în Republica Moldova, plata impozitului pe venit în această țară nu elimină automat eventualele obligații fiscale din România. Tratamentul depinde de locul în care îți desfășori activitatea, rezidența fiscală, perioada petrecută în fiecare stat și prevederile Convenției dintre România și Republica Moldova pentru evitarea dublei impuneri, explică specialiștii EY România și EY Moldova, transmite Agerpres.

Dacă ai un contract de muncă încheiat cu un angajator moldovean și lucrezi pe teritoriul Republicii Moldova, angajatorul poate avea obligația să calculeze, să rețină și să achite impozitul conform legislației locale. Totuși, dacă rămâi rezident fiscal al României, venitul obținut în Moldova poate trebui declarat și autorităților fiscale române.

Declararea venitului în ambele state nu înseamnă neapărat că vei achita integral impozitul de două ori. Convenția bilaterală stabilește statul care are dreptul să impoziteze venitul și mecanismul prin care este eliminată dubla impunere. Pentru aplicarea acestor reguli sunt importante certificatul de rezidență fiscală și documentele care confirmă venitul și impozitul plătit.

Rezidența fiscală nu se stabilește doar prin numărarea zilelor petrecute într-o țară. Sunt analizate inclusiv locuința permanentă, familia, centrul intereselor personale și economice, locul șederii obișnuite și cetățenia.

Persoanele care pleacă din România pentru perioade ce depășesc în total 183 de zile într-un interval de 12 luni consecutive pot avea obligația să depună formularul Z017 pentru stabilirea rezidenței fiscale. Depunerea formularului nu schimbă automat rezidența, decizia fiind luată de autorități în funcție de situația și documentele prezentate.

Pentru justificarea tratamentului fiscal pot fi necesare certificatul de rezidență fiscală, contractul de muncă sau de mandat, documentele privind locul și perioada activității, fișele de plată și dovezile impozitului achitat în celălalt stat.

Specialiștii precizează că impozitul pe venit și contribuțiile sociale se stabilesc după reguli diferite. România și Republica Moldova aplică un acord bilateral în domeniul securității sociale, relevant pentru persoanele detașate, cele care lucrează temporar sau își desfășoară activitatea în ambele state.

Un apel sau un mesaj prin care ți se cer date bancare pentru acordarea compensațiilor poate ascunde o tentativă de fraudă. Moldindconbank avertizează că infractorii se pot prezenta drept reprezentanți ai instituțiilor publice și pot trimite linkuri către pagini false pentru a obține informațiile personale și datele cardului.

Banca îți recomandă să verifici orice solicitare direct la instituția în numele căreia ești contactat și să nu comunici codurile primite prin SMS, parolele serviciilor bancare, codul PIN, datele complete ale cardului sau codul CVV/CVC.

Dacă ai accesat un link suspect ori ai transmis asemenea informații, blochează imediat cardul și contactează Moldindconbank la 022 71 71 71.

Tentativele de fraudă pot include și vizite la domiciliu ale unor persoane care pretind că te ajută să te înregistrezi pentru compensații sau să primești banii. Într-o asemenea situație, cere legitimația persoanei și confirmă-i identitatea direct la instituția pe care afirmă că o reprezintă. Fraudele pot fi raportate și Poliției, la 112.

În Republica Moldova se dezvoltă o nouă ramură a industriei alimentare, susținută de antreprenorii locali care importă, prăjesc și comercializează cafea sub branduri autohtone. În ultimul deceniu, importurile de cafea verde au crescut de aproape zece ori, potrivit unei analize publicate pe 19 octombrie 2026 de economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul rubricii „Minut Economic”.

În ultimele 12 luni, încheiate în iunie 2026, Republica Moldova a importat 120 de tone de cafea boabe neprăjită, comparativ cu doar 13 tone în 2015. În 2025, importurile au constituit 115 tone, iar în primul semestru al anului curent au ajuns la 65 de tone.

Economistul explică această evoluție prin schimbarea obiceiurilor de consum și creșterea cererii pentru cafeaua de specialitate. Antreprenorii moldoveni importă boabe verzi din diferite țări, le prăjesc local și comercializează produsul finit sub propriile mărci, creând valoare adăugată în economia națională.

Potrivit estimărilor prezentate, aproximativ 4,5–5% din cafeaua boabe consumată în Republica Moldova provine din producția prăjitoriilor locale. Dacă este inclusă și cafeaua de specialitate importată deja prăjită, ponderea acestui segment ar putea ajunge la 5–7% din consum.

Veaceslav Ioniță susține că segmentul cafelei de specialitate ar putea ajunge, în perspectivă, la aproximativ 20% din piață, însă precizează că este vorba despre un scenariu de dezvoltare, nu despre o prognoză garantată.

Datele pentru 2025 arată că Republica Moldova importă cafea verde din 22 de țări, cea mai mare pondere revenind Etiopiei, cu 63,7%, urmată de Brazilia, cu 16,1%, și Columbia, cu 4,8%.

Dezvoltarea acestei industrii generează oportunități de afaceri și în domenii conexe, precum ambalarea, distribuția, comercializarea, furnizarea echipamentelor profesionale și instruirea specialiștilor.

Totodată, unele branduri moldovenești își comercializează deja produsele pe piața din România, ceea ce deschide noi perspective de export pentru antreprenorii locali.

Potrivit economistului, dezvoltarea prăjitoriilor autohtone demonstrează că în Republica Moldova pot apărea afaceri competitive inclusiv în sectoare care, până recent, nu erau asociate cu producția locală.

Începând cu 19 octombrie, ai o nouă oportunitate să-ți investești economiile în obligațiuni de stat. Ministerul Finanțelor a lansat o nouă rundă de subscriere prin platforma eVMS.md, cu dobânzi anuale cuprinse între 7,65% și 8,05%.

Ai la dispoziție patru opțiuni, în funcție de perioada pentru care vrei să investești:

• 1 an – dobândă anuală de 7,65%;
• 2 ani – dobândă anuală de 7,75%;
• 3 ani – dobândă anuală de 7,85%;
• 4 ani – dobândă anuală de 8,05%.

Poți începe cu doar 100 de lei, aceasta fiind valoarea nominală a unei obligațiuni. Dobânda îți este transferată direct în contul bancar, o dată la șase luni.

De exemplu, dacă investești 10.000 de lei în obligațiuni cu maturitatea de patru ani și dobânda de 8,05%, vei primi câte 402,50 lei la fiecare șase luni. Pe parcursul celor patru ani, dobânzile încasate vor totaliza 3.220 de lei, fără reinvestirea acestora.

Noua rundă de subscriere este deschisă până pe 2 noiembrie 2026, inclusiv.

Pentru a investi, accesează platforma eVMS.md, unde poți consulta condițiile de subscriere, prospectul emisiunii și pașii necesari pentru achiziționarea obligațiunilor.

Antreprenorii și managerii din Republica Moldova pot participa, în perioada 5–6 noiembrie 2026, la un curs gratuit de management financiar, organizat la Călărași. Instruirea se desfășoară în cadrul Programului de Educație Antreprenorială al Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), iar înscrierile sunt deschise online.

Cursul „Principiile de bază ale managementului financiar – nivel intermediar” este destinat proprietarilor de afaceri, administratorilor, managerilor și persoanelor responsabile de planificarea financiară a companiilor.

Pe parcursul celor două zile, participanții vor învăța să gestioneze veniturile și cheltuielile, să calculeze fluxul de numerar (cash flow), să stabilească pragul de rentabilitate și să elaboreze bugete. Programul include și interpretarea rapoartelor financiare, analiza indicatorilor de profitabilitate și lichiditate, precum și evaluarea investițiilor și a surselor de finanțare.

Instruirea va fi susținută de Tudor Lupașco, expert financiar și consultant în afaceri, cu 15 ani de experiență în sectorul financiar-bancar. Participanții vor lucra pe studii de caz și exerciții practice.

Evenimentul va avea loc la Incubatorul de Afaceri din Călărași, pe strada Ștefan cel Mare, 9, între orele 10:00 și 17:00.

Participarea este gratuită, iar la finalizarea instruirii vor fi oferite certificate. Locurile sunt limitate, iar înregistrarea prealabilă este obligatorie.

Cursul este finanțat de ODA și organizat de OK Trainings SRL.

Dacă folosești în afacerea ta un aparat de casă DATECS DP-150 SD, trebuie să îl înlocuiești până la 31 decembrie 2026. După această dată, modelul nu va mai putea fi utilizat legal. Anunțul a fost făcut de Serviciul Fiscal de Stat, care le reamintește antreprenorilor obligația de a trece la echipamente compatibile cu sistemul electronic de monitorizare a vânzărilor.

Atenție, obligația nu se aplică tuturor aparatelor de casă, ci modelului DATECS DP-150 SD, cu codul de înregistrare H3, menționat în anunțul Fiscului. Acesta a fost exclus din Registrul unic al echipamentelor de casă la 21 decembrie 2025, dar poate fi utilizat până la sfârșitul anului 2026.

Dacă ai un asemenea aparat, trebuie să îl scoți din evidență și din exploatare și să procuri unul nou, compatibil cu Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA „MEV”).

Poți verifica modelele de aparate certificate și furnizorii disponibili pe platforma oficială mev.sfs.md.

După ce cumperi noul aparat de casă, trebuie să îl înregistrezi în sistemul SIA „MEV” prin intermediul unui centru de asistență tehnică. Lista centrelor poate fi consultată aici. Dacă ai mai multe aparate, va trebui să depui câte o cerere pentru fiecare.

SIA „MEV” este sistemul prin care informațiile despre vânzările înregistrate la aparatele de casă ajung electronic la Fisc. Astfel, autoritatea poate monitoriza tranzacțiile în timp real și identifica eventualele riscuri fiscale.

Termenul-limită este 31 decembrie 2026, așa că, dacă utilizezi modelul vizat, trebuie să finalizezi înlocuirea acestuia până la sfârșitul anului.

Comisia Națională a Pieței Financiare avertizează⁠ asupra riscului de pierdere a banilor investiți în instrumente financiare derivate promovate prin contul de Instagram „@stefandidilica”, pagina stefan-fx.com și canalul de Telegram „@STEFANFX1”.

Potrivit autorității, persoanele interesate sunt direcționate către platformele PU Prime pentru deschiderea unor conturi și tranzacționarea contractelor pentru diferență, inclusiv XAUUSD, instrument legat de evoluția prețului aurului în raport cu dolarul american.

CNPF precizează că respectivele conturi nu sunt asociate unui participant autorizat sau licențiat pe piața de capital din Republica Moldova. Nici PU Prime Ltd din Mauritius și PU Prime LLC din Saint Vincent și Grenadine nu figurează în registrele autorității drept participanți autorizați.

Contractele pentru diferență pot genera pierderi rapide și semnificative, deoarece efectul de levier amplifică atât eventualele câștiguri, cât și pierderile. CNPF recomandă verificarea autorizării furnizorului înainte de transferarea banilor și prudență în cazul ofertelor de investiții promovate pe rețelele sociale.

Economiile cetățenilor Republicii Moldova în instituțiile financiare au ajuns la 97 de miliarde de lei la sfârșitul trimestrului II din 2026, în creștere cu 13,6 miliarde de lei față de anul precedent. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul analizei economice din 16 octombrie⁠, dedicate economiilor nete ale populației.

Din suma totală, 93,6 miliarde de lei, echivalentul a 96,5%, sunt păstrate în bănci, iar alte 3,4 miliarde de lei sunt plasate în instrumente financiare nebancare.

Economistul estimează că moldovenii ar putea păstra acasă economii de aproximativ 100 de miliarde de lei, o sumă comparabilă cu cea deținută în instituțiile financiare. Estimarea se bazează pe cercetări privind comportamentul de economisire și nu reprezintă un volum confirmat prin statistici oficiale.

Analiza indică și o schimbare a comportamentului financiar al populației. În prima jumătate a anului 2026, economiile plasate în instituțiile financiare au crescut cu 7,2 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile s-au majorat cu 6,1 miliarde de lei. Astfel, economiile nete au înregistrat o creștere de aproximativ 1,1 miliarde de lei.

Situația contrastează cu anul 2025, când populația și-a majorat economiile cu 11,5 miliarde de lei, dar împrumuturile au crescut cu 14,7 miliarde de lei, determinând o reducere a economiilor nete cu 3,2 miliarde de lei.

Un interes tot mai mare se observă pentru valorile mobiliare de stat, deținute direct de cetățeni. Potrivit analizei, portofoliul acestora a ajuns la aproximativ 978 de milioane de lei, iar ritmul lunar de creștere a investițiilor în acest instrument este cu circa 55% mai mare decât în 2025.

În același timp, îndatorarea populației a ajuns, potrivit estimărilor economistului, la 18,3% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate în Republica Moldova.

Veaceslav Ioniță anticipează că, odată cu publicarea datelor pentru trimestrul III, economiile populației în instituțiile financiare ar putea depăși pentru prima dată pragul de 100 de miliarde de lei.