Republica Moldova ar urma să cheltuiască în 2027 aproximativ 8,2 miliarde de lei pentru deservirea datoriei de stat, cu 26% mai mult decât în 2026. Asta înseamnă aproape 23 de milioane de lei zilnic, bani care nu vor putea fi utilizați pentru alte necesități publice. Economistul Marin Gospodarenco avertizează că majorarea costurilor datoriei, alături de creșterea taxelor și a cheltuielilor bugetare, pune presiune asupra economiei și a populației.
Potrivit proiectului bugetului pentru 2027, publicat de Ministerul Finanțelor, analizat de economist, cheltuielile bugetului public național sunt estimate la 171,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să constituie 151,5 miliarde de lei. Diferența de aproximativ 20,2 miliarde de lei echivalează cu un deficit de circa 55 de milioane de lei pe zi.
Marin Gospodarenco atrage atenția că, deși deficitul bugetar ar urma să se reducă de la aproximativ 6% din PIB în 2026 la 4,8% în 2027, statul va continua să se împrumute pentru a-și acoperi necesitățile de finanțare.
Datoria de stat este prognozată să ajungă la 186,5 miliarde de lei, echivalentul a 44,2% din PIB. În același timp, din fiecare 100 de lei încasați la bugetul public național, aproximativ 5,4 lei vor fi direcționați către deservirea datoriei.
Economistul subliniază că problema nu este existența datoriei în sine, ci modul în care sunt utilizați banii împrumutați și capacitatea investițiilor de a genera dezvoltare economică.
„Datoria nu este periculoasă prin simplul fapt că există. Contează pentru ce ne împrumutăm și ce rezultate economice obținem”, explică Gospodarenco.
Taxe mai mari și presiune asupra consumatorilor
Analiza economistului evidențiază și modificările fiscale prevăzute pentru 2027, care ar putea influența prețurile suportate de populație.
Printre acestea se numără majorarea TVA de la 8% la 12% pentru anumite produse și servicii, creșterea cu 20% a accizelor la motorină și țigarete, precum și introducerea accizelor pentru băuturile îndulcite și energizante.
Totodată, pentru coletele comandate de pe platformele internaționale este prevăzută o taxă de procesare de 12 lei per colet, din care autoritățile estimează încasări anuale de 120 de milioane de lei.
Gospodarenco consideră că o ajustare fiscală bazată în mare măsură pe taxarea consumului riscă să afecteze disproporționat familiile cu venituri mici, mai ales în condițiile în care inflația anuală a ajuns la 10,8% în octombrie 2026.
Salarii mai mari, dar și obligații bugetare în creștere
Pe partea de cheltuieli, proiectul prevede majorări salariale medii de 15,7% pentru angajații din sectorul bugetar, 2,6 miliarde de lei pentru compensațiile la energie și creșterea unor indemnizații sociale.
De asemenea, bugetul de stat ar urma să transfere aproximativ 4,4 miliarde de lei pentru acoperirea insuficienței veniturilor proprii ale bugetului asigurărilor sociale.
Economistul recunoaște importanța măsurilor de protecție socială, dar avertizează că acestea trebuie susținute de o economie capabilă să genereze venituri suficiente în anii următori.
Proiecțiile bugetare se bazează pe o creștere economică de 2,8% în 2027. Dacă economia va avansa mai lent, veniturile colectate ar putea fi mai mici decât cele planificate, în timp ce obligațiile statului vor rămâne.
„Problema nu este că statul cheltuiește mai mult. Problema este dacă fiecare leu suplimentar produce rezultate pe măsură”, subliniază Marin Gospodarenco.
În concluzie, economistul consideră că bugetul pentru 2027 nu este unul de austeritate, însă majorarea cheltuielilor și a taxelor nu garantează automat creșterea bunăstării. Pentru a susține angajamentele bugetare, Republica Moldova are nevoie de investiții productive, companii competitive, locuri de muncă mai bine plătite și instituții publice mai eficiente.
Cifrele prezentate sunt estimări din proiectul bugetar pentru 2027, nu cheltuieli deja efectuate sau măsuri fiscale definitiv aprobate.
