Atunci când achiți 33 de lei pentru un litru de carburant, o parte importantă a banilor nu ajunge la companiile care extrag petrolul, ci la cele care îl rafinează și îl transportă. Expertul economic Marin Gospodarenco⁠ explică cine obține cele mai mari profituri de pe urma scumpirii carburanților și de ce discuția despre accize surprinde doar o parte a problemei.

Potrivit analizei sale, dificultatea actuală nu este lipsa petrolului, ci capacitatea insuficientă de rafinare. Unele rafinării au fost bombardate, iar altele au fost închise în ultimii ani. În aceste condiții, un număr mai mic de fabrici trebuie să acopere întreaga cerere, ceea ce le permite să stabilească marje mai mari.

În trimestrul al doilea din 2026, ExxonMobil a raportat un profit net de 14,5 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 160 de milioane de dolari pe zi. Chevron a obținut un profit de 12,07 miliarde de dolari, cel mai mare rezultat trimestrial din istoria companiei, iar Shell – aproape 10 miliarde de dolari.

Cumulat, cele trei companii au generat un profit de peste 400 de milioane de dolari în fiecare zi a trimestrului.

Gospodarenco atrage însă atenția că o parte considerabilă a câștigurilor se formează în sectorul rafinării. Marathon Petroleum, Valero și Phillips 66 au raportat împreună profituri de 12,6 miliarde de dolari în același trimestru.

Marja de rafinare a companiei Marathon Petroleum a urcat de la 17,58 la 36,33 de dolari pentru un baril, iar acțiunile celor trei companii s-au apreciat cu 75–110% de la începutul anului.

„Aici se formează, de fapt, renta: nu în a scoate petrolul din pământ, ci în a-l transforma în motorină, într-o lume care nu mai are destule rafinării”, explică expertul.

O altă categorie care profită de actuala situație este cea a proprietarilor de petroliere. Rutele de transport s-au lungit, numărul navelor disponibile s-a redus, iar închirierea unui petrolier mare a ajuns să coste peste 180.000 de dolari pe zi, în comparație cu un cost de operare de aproximativ 18.000 de dolari. Diferența este de zece ori mai mare.

În aceste condiții, discuția despre reducerea accizelor rămâne importantă, dar este secundară, consideră Gospodarenco. Acciza determină doar cât din povară este preluată de bugetul public, nu și unde ajung profiturile generate de prețurile mari.

Acestea se formează pe piețele internaționale de rafinare și transport maritim, asupra cărora Republica Moldova nu are influență. Din acest motiv, expertul consideră că securitatea aprovizionării și diversificarea surselor ar trebui să conteze mai mult decât subvenționarea prețurilor.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să majoreze cu 0,25 puncte procentuale cele trei dobânzi-cheie, pe fondul presiunilor inflaționiste generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Noile rate vor intra în vigoare pe 16 septembrie 2026, potrivit deciziei publicate de BCE.

Astfel, rata facilității de depozit va crește la 2,50%, rata operațiunilor principale de refinanțare – la 2,65%, iar rata facilității de creditare marginală – la 2,90%.

Este a doua majorare a dobânzilor operată de BCE în acest an.

Banca Centrală Europeană explică decizia prin faptul că războiul din Orientul Mijlociu continuă să exercite presiuni asupra prețurilor, iar inflația este așteptată să rămână peste ținta de 2% pentru o perioadă mai îndelungată.

Noile prognoze ale BCE indică o inflație medie de 3% în 2026, 2,5% în 2027 și 2,1% în 2028. Pentru inflația de bază, din care sunt excluse energia și alimentele, estimările sunt de 2,5% în acest an, 2,6% anul viitor și 2,3% în 2028.

Totodată, BCE și-a îmbunătățit estimările privind economia zonei euro. Creșterea economică este prognozată la 0,9% în 2026, 1,4% în 2027 și 1,5% în 2028.

Pentru consumatori, o politică monetară mai strictă în zona euro înseamnă, în general, că banii împrumutați rămân mai scumpi, în special în cazul creditelor în euro cu dobândă variabilă. Impactul asupra unui credit concret depinde însă de indicele și formula de dobândă prevăzute în contract, iar majorarea BCE nu se transferă automat și în aceeași proporție asupra fiecărei rate bancare.

BCE avertizează că perspectivele economice rămân foarte incerte și că evoluția inflației va depinde inclusiv de intensitatea și durata conflictului și de efectele acestuia asupra prețurilor la energie și asupra economiei.

Consiliul guvernatorilor nu a anunțat din timp o traiectorie pentru următoarele dobânzi și spune că fiecare decizie va fi luată în funcție de noile date privind inflația și economia.

Tot mai multe credite ajung în categoria celor care nu mai sunt rambursate normal. La sfârșitul lunii iunie 2026, creditele neperformante reprezentau 5,2% din totalul împrumuturilor bancare, în creștere de la 4,3% la sfârșitul lunii martie, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Creșterea este vizibilă și față de anul trecut. În iunie 2025, ponderea creditelor neperformante era de 4,6%, iar la sfârșitul anului coborâse la 4,3%. În primele trei luni din 2026 s-a menținut la același nivel, după care a urcat la 5,2%.

În același timp, creditarea continuă să crească. La 30 iunie, soldul total al creditelor bancare ajunsese la 114,3 miliarde de lei, cu 11,7% mai mult decât la sfârșitul anului 2025.

Cele mai multe credite sunt pentru cumpărarea sau construcția de imobile – aproape 29 de miliarde de lei. Urmează creditele acordate comerțului, de 23,2 miliarde de lei, și cele de consum, de 21,4 miliarde de lei.

În pofida creșterii creditelor neperformante, BNM arată că băncile continuă să respecte cerințele de capital și lichiditate. Rata fondurilor proprii totale pe sector era de 24,3%, peste limita minimă de 10%.

Dacă ai o întreprindere mică sau micro, evaluarea riscurilor pentru sănătatea și siguranța angajaților ar trebui să devină mai ușor de făcut. Sindicatele și patronatele au aprobat un ghid practic care explică pas cu pas cum identifici pericolele la locul de muncă, cum evaluezi riscurile și ce măsuri poți lua pentru a le reduce, potrivit Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Ghidul este destinat în special firmelor mici, care nu au întotdeauna suficient personal sau resurse pentru proceduri complicate. El include chestionare pentru angajați, fișe de evaluare a riscurilor, liste de verificare și modele de documente care pot fi folosite direct în companie.

Ideea este ca evaluarea riscurilor să nu rămână doar o formalitate pe hârtie. Angajatorul trebuie să identifice ce poate pune în pericol sănătatea oamenilor, să încerce mai întâi să elimine riscul și, dacă acest lucru nu este posibil, să introducă măsuri tehnice, organizatorice și instruiri pentru angajați.

Instrumentul este relevant pentru o mare parte a pieței muncii din Moldova. Întreprinderile micro și mici reprezintă circa 99,2% dintre întreprinderile raportoare, iar aproximativ 65,5% dintre salariați lucrează în astfel de companii.

Ghidul nu înlocuiește obligațiile deja prevăzute de legislația privind securitatea și sănătatea în muncă, ci încearcă să le facă mai clare și mai ușor de aplicat în practică.

Convenția prin care a fost aprobat ghidul va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Dacă obișnuiești să comanzi de pe Temu, Shein, Amazon sau AliExpress, cumpărăturile de până la 150 de euro ar putea deveni mai scumpe. Proiectul votat în prima lectură de Parlament prevede aplicarea TVA de 20% de la 1 octombrie 2026, iar din 1 ianuarie 2027 ar urma să se adauge și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet, scrie Mold-Street.

Cum vei plăti TVA depinde de platforma de pe care comanzi. Dacă aceasta se înregistrează în Republica Moldova, taxa ar putea fi inclusă direct în prețul achitat online. Dacă nu, TVA va fi încasată la livrare de curier sau de Poșta Moldovei.

De exemplu, pentru o haină de 25 de euro, adică aproximativ 500 de lei, TVA ar fi de circa 100 de lei. Dacă transportul costă încă 100 de lei, iar din 2027 adăugăm și taxa de gestionare de 12 lei, costul total ajunge la aproximativ 712 lei.

Există însă și câteva neclarități. Analiza citată atrage atenția asupra riscului de dublă taxare dacă o platformă afișează că taxele sunt incluse, dar nu este înregistrată oficial în Moldova. În acest caz, cumpărătorului i-ar putea fi cerut TVA încă o dată la livrare.

O altă problemă apare la retururi: potrivit proiectului, TVA și taxa de gestionare nu vor fi restituite dacă trimiți marfa înapoi.

Important: modificările nu sunt încă definitive. Proiectul a trecut de prima lectură și mai trebuie aprobat de Parlament în forma finală.