Cumpărarea imobilelor în proces de construcție are avantajul costurilor mai mici, comparativ cu procurarea imobilelor deja construite, dar poate prezenta și anumite riscuri pentru cumpărători. În această notă, se explică care sunt particularitățile contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil în construcție, ce probleme poate întâmpina cumpărătorul în procesul executării contractului și cum legislația Republicii Moldova îl protejează pe cumpărător în fața riscurilor specifice pentru acest tip de contracte.

Ce reprezintă un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil în construcție

Contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil în construcție, reglementat de Codul Civil al Republicii Moldova (art. 1170-1176)[1], este un contract special prin care vânzătorul se obligă să construiască un apartament sau un alt bun imobil și să-l predea în proprietate cumpărătorului, iar cumpărătorul se obligă să achite prețul convenit și să recepționeze bunul imobil după darea lui în exploatare.

Până la modernizarea Codului Civil în 2019, procurarea unui imobil în construcție presupunea semnarea unui „contract de investiție în construcții” între cumpărător și compania de construcție. Pentru acest tip de contracte nu exista o reglementare clară, găsindu-se doar mențiuni izolate în mai multe acte normative. Principala problemă a acestui instrument juridic consta în absența unui drept real al cumpărătorului asupra imobilului aflat în curs de construcție. Acesta achita ratele sau, uneori, chiar prețul integral, însă nu deținea niciun drept real asupra bunului viitor, până la finalizarea construcției și darea acesteia în exploatare. Dacă dezvoltatorul falimenta, persoana care investiseră economiile de o viață se vedea nevoită să-și recupereze banii alături de alți creditori privilegiați, precum băncile sau statul, aceasta fiind o misiune extrem de anevoioasă. Din această cauză au fost înregistrate abuzuri, multe persoane au rămas fără apartamente, dar şi fără banii investiți. Actualmente, avem un cadru juridic clar pentru astfel de situații, care îi oferă cumpărătorului o protecție adecvată.

Cum noile prevederi legale protejează drepturile consumatorului

Noțiunea de „contract de investiții în construcții” a fost înlocuită prin „contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil în construcție”. În orice caz, indiferent de denumirea contractului, dispozițiile din Codul Civil cu privire la contractele de vânzare-cumpărare a bunului imobil în construcție se aplică oricăror contracte sau aranjamente, prin care unei persoane i se promite sau i se rezervă un bun imobil în construcție în schimbul unei plăți (chiar dacă părțile semnatare au dat o altă denumire contractului). Totodată, în situaţia în care se ridică o construcţie pe un teren propriu în favoarea proprietarului terenului, este vorba de un contract de antrepriză si nu de vânzare-cumpărare a bunului imobil în construcţie.

Codul Civil acum prevede ce clauze concrete trebuie să conțină un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil în construcție, și anume: numărul cadastral al bunului imobil în construcție; numărul și data eliberării și expirării autorizației de construire; datele de identificare a proiectului de construcție; informația dacă vânzătorul este sau nu proprietarul terenului pe care se construiește; cota-parte din dreptul asupra terenului, construcției și altor părți comune care se transmite cumpărătorului; data calendaristică concretă la care imobilul urmează a fi dat în exploatare; prețul total și graficul de plată a ratelor etc. La contract trebuie să fie anexate copiile de pe autorizația de construire și planul construcției. Aceste clauze obligatorii funcționează ca un filtru de securitate pentru cumpărător, eliminând ambiguitățile care în trecut permiteau dezvoltatorilor să se eschiveze de la responsabilitățile sale.

Un aspect important este că în contract trebuie de indicat cota-parte din dreptul cumpărătorului asupra terenului sau altor părți comune. Această cotă-parte este importantă, deoarece în baza ei va fi calculată mărimea responsabilității financiare pentru întreținerea clădirii, în viitoarea asociație de proprietari.

Află mai multe informații utile – descarcă nota integrală elaborată în cadrul Campaniei Naționale de Informare a Consumatorilor: „Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!”:

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în calitate de lider de consorțiu, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova.

Sursa: expert-group.org

Statul a încasat 28,5 milioane de lei din impozitul pe venit plătit de persoanele fizice care dau în chirie bunuri imobile în primele trei luni din 2026. Suma este cu 26,4% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Serviciului Fiscal de Stat.

În același timp, Fiscul a identificat 266 de persoane fizice care dădeau în chirie bunuri imobile, în urma acțiunilor de informare și conformare voluntară.

Au continuat și controalele. După verificările făcute la 221 de persoane fizice, autoritățile au calculat suplimentar la buget 266,7 mii de lei plăți de bază, 14,1 mii de lei majorări de întârziere și 17,5 mii de lei amenzi.

Un alt semn că tot mai mulți proprietari își declară veniturile din chirii este creșterea numărului de contracte înregistrate. În perioada ianuarie-martie 2026 au fost înregistrate 9.839 de contracte de dare în locațiune, cu 31,8% mai multe decât în perioada similară din 2025.

Serviciul Fiscal amintește că persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și dau în chirie proprietăți imobiliare trebuie să achite un impozit pe venit de 7% din valoarea lunară a contractului.

Contractul de locațiune trebuie înregistrat la Fisc în cel mult 7 zile de la semnare, iar impozitul se achită lunar, cel târziu pe 25 ale lunii în curs.

Regula se aplică și celor care închiriază locuințe altor persoane fizice prin platforme precum Booking sau Airbnb. Mai multe detalii pot fi consultate în ghidul privind înregistrarea contractului de transmitere în posesie și/sau în folosință a proprietății imobiliare.

În primele trei luni ale anului, 136 de companii au accesat credite avantajoase prin Programul 373, în valoare totală de 567,8 milioane de lei, iar investițiile estimate în economie ajung la 893,5 milioane de lei, potrivit ODA.

În prezent, în aceste companii lucrează peste 1.500 de persoane, iar pe durata implementării proiectelor investiționale se estimează apariția a peste 400 de noi locuri de muncă.

De la lansarea programului, în vara anului 2023, și până acum, au fost acordate 1.726 de credite pentru 1.206 beneficiari, cu o valoare totală de 5,06 miliarde de lei. Potrivit datelor prezentate, aceste finanțări au generat investiții de 7,3 miliarde de lei în economia Republicii Moldova.

Cei mai mulți beneficiari planifică investiții în producerea și furnizarea de energie, sector care concentrează 36% din totalul companiilor finanțate. Alte 16% dintre firme merg spre industria prelucrătoare, iar 12% investesc în transport și depozitare.

Pe lângă Programul 373, ODA gestionează și produsul de finanțare FACEM Investiții BGK, prin care alte 9 companii au accesat finanțări de peste 22 de milioane de lei. Acestea ar urma să genereze investiții de 77 de milioane de lei în economie. În companiile respective sunt angajate 155 de persoane, iar pe parcursul implementării proiectelor se estimează crearea a încă 8 locuri de muncă.

La un an de la lansarea acestui produs, 61 de companii au beneficiat de finanțare totală de 117,1 milioane de lei, ceea ce va duce la investiții de aproape 240 de milioane de lei în economie. Prin acest mecanism, antreprenorii pot obține credite cu dobândă fixă de 5,5% în lei pe toată perioada de creditare.

Un alt instrument lansat recent este FACEM Impact, prin care au fost deja emise decizii de finanțare pentru 4 companii, în valoare de 15,2 milioane de lei. Investițiile estimate în economie se ridică la 27,8 milioane de lei.

În prezent, în aceste companii activează 76 de persoane, iar în perioada următoare ar putea fi create încă 10 locuri de muncă. Prin FACEM Impact, antreprenorii pot accesa finanțări de până la 5 milioane de lei, cu dobândă fixă de la 4%, perioadă de rambursare de până la 10 ani și scutire de TVA pentru bunurile și serviciile achitate din credit.

Produsul FACEM Investiții BGK este susținut de Uniunea Europeană în Republica Moldova, gestionat de Bank Gospodarstwa Krajowego (BGK) și implementat de Guvernul Republicii Moldova, în parteneriat cu ODA și Solidarity Fund PL în Moldova. În același timp, FACEM Impact face parte din proiectul „Facilitatea de Dezvoltare a IMM-urilor în Moldova”, finanțat de Guvernul Germaniei prin KfW.

ODA îi încurajează pe antreprenorii interesați să se adreseze băncilor partenere pentru a beneficia de aceste produse de finanțare dedicate dezvoltării afacerilor și investițiilor în economie.

Asigurarea medicală obligatorie a acoperit anul trecut peste 683 de mii de investigații de înaltă performanță, în valoare totală de peste 372 de milioane de lei. Datele publicate de CNAM arată că numărul acestor servicii a crescut cu 16 mii față de 2024.

Suma achitată din fondul de bază al asigurării obligatorii de asistență medicală a fost cu aproape 38 de milioane de lei mai mare decât în anul precedent. Cele mai solicitate investigații au rămas tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară.

O parte importantă din bani, aproximativ 60,6 milioane de lei, a mers către programul „Pacient oncologic”. În cadrul acestuia au fost prestate circa 16.500 de servicii, cu 15% mai multe decât în 2024. În fiecare lună, aproximativ o mie de persoane beneficiază de servicii de diagnostic incluse în acest program, iar circa 20% dintre pacienți au avut nevoie de investigații repetate.

Alte peste șapte milioane de lei au fost direcționate pentru investigațiile necesare inițierii tratamentului antiviral al hepatitelor cronice virale și cirozelor hepatice B, C și D, precum și pentru stabilirea gradului de afectare a ficatului.

Pentru prestarea acestor servicii, CNAM a contractat în 2025 un total de 79 de prestatori: 15 instituții republicane, 11 municipale, 22 raionale și 31 private.

Serviciile medicale de înaltă performanță includ investigații și tratamente costisitoare, realizate cu aparataj medical modern, de înaltă eficiență. Acestea sunt gratuite doar pentru persoanele asigurate.

Pentru a beneficia de astfel de investigații, pacienții trebuie să fie programați în Sistemul informațional de raportare și evidență a serviciilor medicale. În ambulatoriu, serviciile marcate cu asterisc în Programul unic sunt acordate în baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist. În spital, investigațiile sunt oferite gratuit la indicația medicului curant sau consultant.

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de lege privind piața criptoactivelor, care ar urma să stabilească primele reguli clare pentru acest sector în Republica Moldova, potrivit contabilsef.md, iar documentul poate fi consultat pe platforma particip.gov.md.

Proiectul are ca obiectiv crearea unui cadru legal de bază pentru o piață a criptoactivelor care să funcționeze corect, transparent și în siguranță. În același timp, autoritățile spun că noile reguli ar trebui să ofere mai multă securitate juridică pentru emitenți și pentru furnizorii de servicii de criptoactive.

Potrivit documentului, legea se va aplica atât persoanelor fizice și juridice din Republica Moldova, cât și celor din afara țării care emit, oferă public sau admit la tranzacționare criptoactive ori furnizează servicii pe această piață pe teritoriul Republicii Moldova.

Un punct important al proiectului este clasificarea clară a criptoactivelor. Astfel, sunt prevăzute trei categorii principale: tokenurile de monedă electronică, tokenurile raportate la active și alte tipuri de criptoactive care nu se încadrează în primele două categorii.

Documentul stabilește și ce servicii pot fi oferite pe această piață. Printre ele se numără custodia și administrarea criptoactivelor în numele clienților, operarea platformelor de tranzacționare, schimbul de criptoactive contra fonduri, plasarea de criptoactive, consultanța și administrarea portofoliilor de criptoactive.

Aplicarea prevederilor legii va reveni Comisiei Naționale a Pieței Financiare și Băncii Naționale a Moldovei, în funcție de competențele stabilite prin proiect și prin actele normative subsecvente.

Proiectul include și sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor legale. Acestea pot merge de la avertismente publice sau scrise până la recuperarea profiturilor obținute, suspendarea ori retragerea autorizațiilor, interdicții pentru persoanele responsabile și amenzi, în funcție de gravitatea abaterilor.

Proiectul de lege poate fi consultat până la data de 8 mai.

Angajații din sistemul medical ar putea avea salarii mai mari, după ce Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova a transmis autorităților o listă de revendicări care vizează creșterea veniturilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă.

Documentul, adoptat pe 3 aprilie 2026, a fost expediat Parlamentului, Guvernului și instituțiilor din domeniu, iar principala solicitare este majorarea salariilor cu peste 10%, cel puțin la nivelul inflației.

Sindicatele spun că veniturile actuale nu reflectă responsabilitatea și complexitatea muncii din sistem. În practică, mulți angajați ajung să lucreze peste program, iar numărul cumulărilor a ajuns la un nivel ridicat – până la 1,9 în 2025.

Deși salariile au fost majorate în ultimii ani, creșterile au venit mai ales din sporuri, nu din salariul de bază. De exemplu, valoarea de referință pentru personalul medical a crescut de la 1.500 de lei în 2018 la 2.400 de lei în 2026, însă sindicatele spun că acest lucru nu este suficient pentru a face profesia atractivă.

În același timp, în 2026 nu sunt prevăzute creșteri salariale pentru personalul din instituțiile finanțate prin asigurări medicale, chiar dacă fondurile sistemului sunt în creștere.

Lista revendicărilor include și:

– reintroducerea sporului pentru categoria de calificare;

– majorarea sporurilor pentru condiții nefavorabile, care în prezent ajung la doar 250–500 de lei;

– actualizarea normelor de personal, considerate depășite;

– protejarea drepturilor angajaților în procesul de reorganizare a sistemului medical.

Sindicatele mai cer și finanțare suficientă pentru spitale, astfel încât să fie acoperite cheltuielile de bază – salarii, medicamente, alimentația pacienților și întreținerea instituțiilor.

Accesul la finanțare devine mai simplu pentru antreprenori. În primele trei luni ale anului 2026, prin Fondul de Garantare a Creditelor, gestionat de ODA, companiile au obținut credite de peste 279 milioane lei, susținute prin garanții financiare.

Prin mecanismul de garantare a portofoliilor de credite au fost susținute finanțări de 46,7 milioane lei, generate pe baza unor garanții de 33,7 milioane lei, care au dus la investiții de 49,1 milioane lei în economie.

În paralel, prin mecanismul de garantare individuală au fost emise 104 garanții, în valoare totală de 86,98 milioane lei, facilitând credite de 232,47 milioane lei și investiții de 306,21 milioane lei.

Cei mai activi beneficiari sunt companiile din agricultură (41%), urmate de comerț (26%), iar restul provin din alte domenii. Banii accesați merg în principal spre dezvoltarea sectorului agroalimentar și industrial – modernizare, tehnologii noi și creșterea capacităților de producție.

Un avantaj important pentru antreprenori este viteza: în cazul portofoliilor garantate, creditele sunt aprobate direct de bănci, fără pași suplimentari, iar finanțarea poate fi obținută rapid. Garanțiile pot acoperi până la 80% din credit, iar suma maximă finanțată ajunge la echivalentul a 5 milioane lei.

Pentru a simplifica și mai mult accesul la finanțare, ODA a lansat recent produsul IMM GARANT – un instrument care reunește toate mecanismele existente într-un singur cadru. Antreprenorii pot obține garanții între 100.000 și 20 milioane lei, pentru investiții sau capital de lucru, inclusiv pentru digitalizare, extindere sau eficiență energetică.

Rezultatele vin pe un fond solid: în 2025, Fondul de Garantare a Creditelor a generat garanții de 572,5 milioane lei, care au susținut credite de 1,57 miliarde lei și investiții de aproape 2 miliarde lei în economie.

Pentru mai multe detalii despre programe, antreprenorii pot accesa site-ul oficial ODA sau apela Centrul de Consultare la 022 22 57 99.