În perioada 28–30 aprilie 2026, orașul Căușeni va găzdui cea de-a VI-a rundă a programului de instruiri gratuite pentru tinerii antreprenori, dedicat celor care se află la început de drum în afaceri. Evenimentul este adresat antreprenorilor din raioanele Căușeni, Anenii Noi, Ștefan Vodă și Basarabeasca.

Programul este organizat în parteneriat cu proiectul „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în UE”, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal și P.P. „Monitorul fiscal FISC.md”, iar participanții vor avea acces la sesiuni susținute de traineri specializați în domenii esențiale pentru dezvoltarea unei afaceri.

În cadrul instruirilor, antreprenorii vor afla mai multe despre obligațiile fiscale ale unei afaceri, evidența contabilă corectă, întocmirea documentelor contabile, precum și despre aspectele ce țin de export și import. Participarea este posibilă doar cu prezență fizică, iar înscrierea se face prin completarea formularului online.

Potrivit organizatorilor, programul a avut deja rezultate concrete: în primele cinci runde desfășurate la nivel național, peste 550 de antreprenori începători au beneficiat de instruire în regiunile Centru, Nord și Sud ale țării. Regulile externe de participare pot fi consultate aici, iar inițiativa va continua și în alte localități din Republica Moldova.

Lansarea apelurilor de granturi din cadrul programului CREȘTEM IMM nu va avea loc pe 20 aprilie, așa cum era planificat inițial. Procesul este în etapa finală de pregătire, iar noul calendar urmează să fie anunțat în curând.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, precizează că ajustarea termenelor este necesară pentru a asigura transparența, calitatea și eficiența desfășurării apelurilor.

În total, vor fi disponibile 120 de granturi, dintre care:

• 65 pentru tineri antreprenori;
• 55 pentru inițiative lansate de migranți.

Între timp, celelalte programe de finanțare ale ODA rămân deschise, acolo unde nu a fost atins numărul maxim de aplicații.

Autoritățile îi încurajează pe antreprenori să continue pregătirea proiectelor și a documentației, pentru a putea aplica imediat după lansarea oficială. Finanțarea este asigurată din bugetul de stat, fonduri UE și sprijinul partenerilor de dezvoltare, inclusiv Grupul Banca Mondială, GIZ și Guvernul Elveției.

Pentru detalii despre programe și condiții de aplicare, accesează site-ul oficial www.oda.md sau contactează Centrul de Consultare ODA: 022 22 57 99.

Dacă nu ești angajat și vrei să fii asigurat medical în 2026, trebuie să plătești 12.636 de lei pentru polița de asigurare medicală obligatorie. Din momentul în care faci plata, devii asigurat, iar polița este valabilă până la 31 ianuarie 2027.

Banii pot fi achitați online, prin MPay. Iar dacă nu folosești plățile electronice, poți merge la oficiul poștal sau la o bancă.

Ce primești pentru această sumă? Acces gratuit la multe servicii medicale care, în mod normal, pot costa foarte mult: de la urgențe medicale și consultații la medicul de familie, până la investigații, tratamente în spital, medicamente compensate și controale la specialiști.

Polița acoperă inclusiv servicii scumpe, cum ar fi operațiile cardiovasculare, intervențiile de cataractă, implantul cohlear, protezările de șold, genunchi sau umăr, dar și proceduri precum tomografia, rezonanța magnetică, dializa, chimioterapia sau radioterapia.

Iar aici se vede cel mai bine de ce mulți aleg să fie asigurați: o operație cardiovasculară costă, în medie, peste 80.000 de lei, o protezare de șold sau genunchi trece de 70.000 de lei, iar un implant cohlear poate depăși 400.000 de lei.

În afară de tratamente și intervenții, asigurarea mai acoperă și servicii de prevenție, cum ar fi imunizarea sau anumite programe de screening. Sunt incluse și consultațiile, investigațiile, medicamentele, spitalizarea, cazarea și alimentația în spital.

Astfel, pentru cei care nu sunt angajați, polița nu înseamnă doar o plată anuală, ci și o formă de protecție financiară în cazul unor probleme de sănătate care pot veni cu cheltuieli foarte mari.

Pentru întrebări legate de achitare, poți apela gratuit Serviciul Info CNAM, la numărul 0 800 99999.

În Moldova, costul muncii crește mai repede decât productivitatea, iar presiunea asupra economiei se adâncește, potrivit unei analize publicate de mold-street.com, care citează date ale Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. În ultimii ani, costul muncii în Republica Moldova a avansat de circa două ori mai rapid decât productivitatea muncii.

Datele MDED arată că, în 2024, indicele costului unitar al muncii a fost de 1,02, în creștere cu 9,6% față de 2023. Comparativ cu 2015, acest indicator s-a majorat de aproximativ 2,5 ori, ceea ce arată că salariile și costurile salariale au crescut mai repede decât productivitatea.

Ministerul explică această evoluție prin deficitul de forță de muncă, alimentat de migrație și de tendințele demografice nefavorabile. În aceste condiții, angajatorii sunt nevoiți să majoreze salariile pentru a atrage și păstra personal, iar costurile de producție sunt amplificate și de scumpirea importurilor.

Potrivit instituției, în perioada 2016–2018 economia a fost relativ echilibrată, iar productivitatea muncii a crescut mai rapid decât costurile salariale. Din 2019 însă, această tendință s-a inversat, iar costurile cu forța de muncă au crescut semnificativ, în timp ce productivitatea a stagnat.

Analiza MDED mai arată că, după 2021, creșterea costului unitar al muncii s-a accelerat, pe fondul majorărilor salariale de după pandemie și al presiunilor inflaționiste. Astfel, în 2024, costul unitar al muncii a depășit ritmul de creștere al economiei, semnalând că salariile cresc mai rapid decât productivitatea.

Autoritățile avertizează că această tendință afectează competitivitatea externă a Republicii Moldova. Produsele autohtone devin mai scumpe, exporturile pot fi afectate, iar marjele de profit ale companiilor se comprimă, cu efecte negative asupra investițiilor și creșterii economice pe termen lung.

Costul unitar al muncii, cunoscut și sub denumirea de Unit Labor Cost, este un indicator care reflectă raportul dintre costurile salariale și productivitatea muncii. Într-un context economic marcat de crize și schimbări structurale, evoluția acestuia oferă o imagine relevantă despre sustenabilitatea creșterii economice și presiunile din piața muncii.

Comisia Națională a Pieței Financiare a anunțat că, în urma examinării unei petiții, a verificat respectarea cadrului legal în cazul unor contracte de credit și contracte de fidejusiune încheiate cu BC „OTP Bank” SA și a constatat încălcări ale Legii nr. 202/2013 privind contractele de credit pentru consumatori.

Potrivit CNPF, creditorul nu a furnizat informația precontractuală standard și a inclus clauze neconforme privind rambursarea anticipată, inclusiv impunerea nejustificată a notificării prealabile și utilizarea improprie a unor costuri.

Autoritatea susține că au fost identificate clauze abuzive care limitează drepturile consumatorilor, iar unele prevederi, precum cele privind penalitățile sau noțiunea de „zi bancară”, nu sunt formulate clar și inteligibil.

De asemenea, CNPF a anunțat că a constatat clauze abuzive și în contractele de fidejusiune, care, potrivit autorității, restricționează excesiv drepturile fidejusorilor.

În acest context, CNPF urmează să înainteze o acțiune în instanța de judecată în vederea constatării nulității clauzelor abuzive.

Interes ridicat pentru valorile mobiliare de stat vândute prin platforma eVMS.md: în primele cinci zile ale perioadei de subscriere, desfășurate între 13 și 22 aprilie 2026, investițiile au ajuns la 58,9 milioane de lei. În total, au fost făcute 635 de tranzacții de către 502 investitori.

Cei mai mulți bani au mers către obligațiunile de stat cu maturitatea de 1 an, care oferă o dobândă de 6,95%. Pentru această opțiune au fost plasate investiții de 43,35 milioane de lei, ceea ce arată că mulți investitori preferă în continuare termenele mai scurte.

În cadrul acestei runde de subscriere, investitorii pot alege și alte maturități. Sunt disponibile obligațiuni de stat pe 2 ani, cu o dobândă de 7,05%, pe 3 ani, cu 7,15%, și pe 4 ani, cu 7,35%.

Ministerul Finanțelor amintește că emisiunile de valori mobiliare de stat pentru populație au loc acum în fiecare lună, ceea ce oferă acces mai constant la un instrument de economisire și investiție considerat sigur. Dobânda este fixă, iar plățile se fac semestrial, direct în conturile bancare ale investitorilor.

Pentru trimestrul al doilea din 2026, următoarele sesiuni de subscriere sunt programate în perioadele 11–20 mai 2026 și 15–24 iunie 2026. Și atunci, investitorii vor putea alege obligațiuni cu maturități de 1, 2, 3 sau 4 ani.

Mai multe detalii despre condițiile de subscriere sunt disponibile pe platforma eVMS.md și pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor.

Granturile pentru antreprenori au continuat și în primele trei luni din 2026, iar 135 de companii au primit finanțări nerambursabile în valoare totală de 23,74 milioane de lei. În același timp, alte 81 de proiecte investiționale au fost aprobate pentru finanțare, cu granturi de 43 de milioane de lei, bani care ar urma să genereze investiții de peste 96,4 milioane de lei în economie.

Sprijinul financiar este oferit prin programele gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, din fonduri alocate de stat și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.

Banii ajung în afaceri care investesc în modernizare, eficiență energetică, digitalizare, tranziție verde și dezvoltare. Pe scurt, în proiecte care pot ajuta companiile să crească mai sănătos și să devină mai competitive.

Efectele se văd și în piața muncii. Companiile care beneficiază de sprijin financiar nerambursabil asigură în prezent peste 1.000 de locuri de muncă, iar pe parcursul implementării proiectelor aprobate ar urma să apară încă aproximativ 400 de locuri noi de muncă.

Cea mai mare parte a investițiilor aprobate merge spre industria prelucrătoare, care concentrează aproape 75% din total. Urmează agricultura, cu circa 12%, și activitățile de cazare și alimentație, cu aproximativ 6%. Restul finanțărilor sunt direcționate către domenii precum IT și comunicații, energie, sănătate și asistență socială.

Proiectele susținute sunt orientate în principal spre modernizarea afacerilor, eficiență energetică, tranziție digitală și ecologică, creșterea competitivității și lansarea unor businessuri noi. Asta înseamnă că granturile nu merg doar spre supraviețuire, ci și spre transformare și creștere.

Datele pentru întreg anul 2025 arată un sprijin și mai amplu. Prin instrumentele de suport financiar nerambursabil gestionate de ODA au fost acceptate spre finanțare 810 proiecte antreprenoriale, iar valoarea totală a granturilor aprobate a ajuns la 346,4 milioane de lei. Acestea urmează să genereze investiții de 653,3 milioane de lei în economie.

Totodată, prin aceste intervenții au fost menținute 10.374 de locuri de muncă, iar alte 5.073 sunt planificate pentru a fi create. Cu alte cuvinte, finanțarea nerambursabilă nu înseamnă doar bani pentru afaceri, ci și efecte directe pentru oameni, comunități și economia locală.

Mai multe informații despre programele de suport antreprenorial sunt disponibile pe site-ul oficial ODA, iar antreprenorii pot cere detalii și la Centrul de Consultare al instituției, la numărul 022 22 57 99.