Autoritățile au în plan să elimine din Codul fiscal prevederea care stabilește cota minimă a impozitului pe bunurile imobiliare cu destinație locativă, inclusiv pentru apartamente, case de locuit, garaje și terenurile aferente acestora, potrivit mold-street.com. Măsura ar urma să dea mai multă libertate autorităților publice locale în stabilirea cotelor concrete de impozitare.

Potrivit notei de fundamentare, schimbarea este gândită pentru a consolida autonomia administrațiilor publice locale și pentru a reduce impactul pe care reevaluarea bunurilor imobiliare îl poate avea asupra contribuabililor. Cu alte cuvinte, primăriile ar putea adapta mai bine impozitele la realitățile economice și sociale din fiecare localitate.

În prezent, Codul fiscal prevede pentru locuințe, garaje și loturile întovărășirilor pomicole o cotă minimă de 0,05% din baza impozabilă, iar pentru terenurile agricole cu construcții amplasate pe ele o cotă minimă de 0,1%. Inițiativa prevede excluderea acestui prag minim, astfel încât autoritățile locale să poată stabili cotele fără a mai fi limitate de un nivel minim impus la nivel central.

Guvernul mai anunță că, odată cu pregătirea politicii fiscale și vamale pentru anul 2027, va reexamina și cadrul normativ privind impozitarea bunurilor imobiliare. Printre obiectivele anunțate se numără reintroducerea cotelor maxime și transferarea către autoritățile locale a dreptului de a decide cine poate beneficia de scutiri sau reduceri și în ce mărime.

În săptămâna 14–20 aprilie 2026, chiar înainte de Paști, moldovenii au achitat circa 19,3 milioane de lei taxe vamale pentru bunurile introduse în țară a căror valoare a depășit limita neimpozabilă. Suma reprezintă 2,7% din totalul încasărilor colectate de Serviciul Vamal în perioada respectivă.

Per total, în aceeași săptămână, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat peste 718,1 milioane de lei, ceea ce înseamnă o realizare a cifrei de control de 102,6%. Instituția amintește că banii încasați sunt virați direct în bugetul de stat și ajung mai departe la finanțarea cheltuielilor publice, inclusiv pentru salarii, infrastructură și proiecte sociale.

Săptămâna trecută a fost una intensă și la frontieră. Au fost perfectate 9.647 de declarații vamale, iar fluxul mijloacelor de transport a ajuns la 80.120 de traversări. Cele mai aglomerate posturi vamale au fost, și de această dată, Leușeni, cu 18.023 de traversări, și Sculeni, cu 15.536.

De la începutul anului, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 11,8 miliarde de lei, ceea ce corespunde unei îndepliniri a cifrei de control de 102,8%.

Statul a încasat 12 miliarde de lei din obligațiile fiscale aferente plăților salariale în trimestrul I din 2026, cu 10,19% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Datele publicate de Serviciul Fiscal de Stat arată o creștere a conformării în rândul angajatorilor, pe fondul acțiunilor de combatere a muncii „la negru” și a salariilor achitate „în plic”.

În primele trei luni ale anului, Fiscul a făcut 3.056 de vizite fiscale la agenți economici și a organizat 29 de seminare pentru angajați și angajatori din sectoarele cu risc ridicat de neconformare. În urma acestor măsuri, companiile vizate au declarat obligații aferente plăților salariale în sumă de 184,1 milioane de lei, cu 26,27% mai mult decât în perioada similară din 2025.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la impozitul pe venit din salariu, care a ajuns la 32 de milioane de lei, în creștere cu 31%, și la contribuțiile de asigurări sociale, care au urcat la 116,6 milioane de lei, cu 32,89% mai mult. În același timp, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente plăților salariale au însumat 40,3 milioane de lei, în creștere cu 13,62%.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, în urma controalelor, a depistat 16 cazuri de încălcare a legislației din domeniul raporturilor de muncă și a calculat suplimentar obligații, penalități și amenzi în sumă totală de 6,2 milioane de lei. Din această sumă, 635 de mii de lei au fost deja achitate.

Chiar dacă numărul cazurilor constatate a fost mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, valoarea sumelor calculate per control a crescut puternic. Potrivit Fiscului, media a ajuns la 387 de mii de lei per caz, față de 124 de mii de lei în trimestrul I din 2025.

Raportul complet al Serviciului Fiscal de Stat poate fi consultat aici.

Băncile din Republica Moldova au acordat în martie 2026 credite imobiliare noi de 892 de milioane de lei către persoanele fizice, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Pentru aceste împrumuturi, dobânda medie nominală a fost de 8,03%.

Per ansamblu, în martie, băncile au acordat credite noi în valoare totală de 9,039 miliarde de lei, dintre care 29,2% au fost contractate de persoanele fizice, iar 70,8% de mediul de afaceri. Pe segmentul populației, pe lângă creditele pentru locuințe, moldovenii au mai luat și credite noi de consum în valoare de 1,733 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,74%.

Datele arată că persoanele fizice au continuat să se împrumute aproape exclusiv în lei. În cazul creditelor de consum acordate în moneda națională, cea mai mare parte a banilor a mers spre împrumuturile cu scadențe de 2 până la 5 ani, care au ajuns la 1,560 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,61%. În același timp, creditele imobiliare noi au rămas unul dintre cele mai importante produse de finanțare pentru moldovenii care au investit într-o locuință.

Pe partea de business, mediul de afaceri a rămas principalul motor al creditării bancare în martie. Cele mai mari volume au fost contractate de societățile comerciale nefinanciare, care au atras 3,241 miliarde de lei în MDL și 2,300 miliarde de lei în valută. Totuși, pe segmentul populației, creditele imobiliare noi s-au remarcat prin volum și printr-o dobândă mai redusă decât cea a creditelor de consum.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a actualizat regulile privind taxele și plățile percepute de la participanții pieței financiare nebancare. Decizia a fost luată în ședința din 14 aprilie 2026 și vizează alinierea la noile prevederi legale.

Modificările aprobate prevăd un nou mecanism de calcul al taxelor, inclusiv revizuirea modului în care plătesc intermediarii în asigurări. Totodată, regulile vor fi extinse și asupra asociațiilor de economii și împrumut, pentru o aplicare mai uniformă în întreg sectorul.

Potrivit CNPF, schimbările au scopul de a crește transparența, predictibilitatea și disciplina financiară, fără a genera costuri suplimentare pentru participanții pieței.

Noile prevederi intră în vigoare chiar de la data adoptării și urmează să fie publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.