Clienții OTP Bank sunt informați că, vineri, 24 aprilie 2026, programul de activitate al unităților băncii va fi redus.
Astfel, toate unitățile OTP Bank își vor încheia activitatea la ora 16:00.
Dacă ai nevoie de operațiuni la ghișeu ești încurajat(ă) să ții cont de acest program și să îți planifici vizita din timp.
Activitatea economică „la negru” continuă să coste scump. În martie 2026, Serviciul Fiscal de Stat a sancționat 731 de cazuri de activitate ilicită de întreprinzător, iar valoarea totală a amenzilor a ajuns la 1 386 800 lei.
Cele mai multe nereguli au fost depistate în comerț (70%), inclusiv vânzări neoficiale de bunuri, unde s-au aplicat 513 sancțiuni în valoare de 1 032 300 lei. Urmează sectorul de servicii (15%), cu 109 sancțiuni și 178 000 lei, transportul în regim taxi (10%) – 72 sancțiuni și 112 600 lei, iar comerțul online (5%) a generat 37 sancțiuni în valoare de 63 900 lei.
Potrivit legislației, persoanele fizice care desfășoară activități economice fără înregistrare riscă amenzi între 1 500 și 4 500 lei, conform Codului contravențional. Dincolo de sancțiuni, acestea pierd și beneficii importante, precum accesul la protecție socială sau pensii.
Fiscul vine și cu un apel clar: mai bine previi decât plătești. Autoritățile încurajează conformarea voluntară, declararea veniturilor și evitarea tranzacțiilor nefiscalizate. Cu alte cuvinte, bonul fiscal nu e opțional.
Pentru cei care vor să intre în legalitate sau au întrebări, Fiscul pune la dispoziție mai multe instrumente utile:
Baza generalizată a practicii fiscale
Seminare de instruire pentru contribuabili
Băncile din Europa se pregătesc să primească acces la modelul de inteligență artificială Mythos, dezvoltat de start-up-ul american Anthropic, după ce primele instituții financiare mari din SUA au început deja să testeze această tehnologie. Extinderea vine într-un moment în care tot mai multe bănci încearcă să recupereze rapid decalajul în cursa globală pentru AI, potrivit Agerpres.
Potrivit unor surse apropiate dosarului, accesul pentru băncile europene și britanice ar putea fi oferit chiar în următoarele zile sau săptămâni. Procesul include însă verificări de siguranță, astfel încât implementarea să nu creeze vulnerabilități în infrastructura tehnologică a instituțiilor financiare.
Modelul Mythos a fost oferit inițial partenerilor din inițiativa Project Glasswing și altor organizații care gestionează infrastructură software critică. JPMorgan Chase este singura bancă despre care Anthropic a spus public că are acces la Mythos, însă, potrivit Reuters, și Bank of America a făcut parte din program și a testat intern tehnologia.
Pe fundalul acestui avans, experții în securitate cibernetică avertizează că noul model ridică provocări importante pentru industrie. Temerile vizează atât rezistența actualelor sisteme bancare, cât și riscul unor noi breșe sau utilizări abuzive, subiect care a fost discutat inclusiv la reuniunea de primăvară a Fondului Monetar Internațional.
În același timp, presiunea concurențială crește. Președintele Băncii Centrale a Germaniei, Joachim Nagel, a cerut ca toate instituțiile să aibă acces la această tehnologie, pentru a evita apariția unor avantaje inegale între jucătorii din sistemul financiar.
Banca Națională a Moldovei a reconfirmat statutul de bănci de importanță sistemică pentru maib, Moldindconbank, OTP Bank și Victoriabank, potrivit unui comunicat publicat de instituție. În același timp, BNM a stabilit și noile rate ale amortizorului O-SII, un instrument care are rolul de a limita riscurile sistemice din sectorul bancar.
Mai exact, amortizorul O-SII a fost stabilit la 1,5% pentru maib, 1,0% pentru Moldindconbank și 0,5% pentru OTP Bank și Victoriabank. Aceste cerințe se aplică băncilor considerate importante pentru stabilitatea întregului sistem financiar, iar nivelul lor este revizuit de BNM cel puțin o dată pe an.
Potrivit BNM, decizia a fost luată în baza Legii privind activitatea băncilor și a metodologiei de identificare a societăților de importanță sistemică din Republica Moldova. Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr. 85 din 8 aprilie 2026 a intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial nr. 170–172 din 16 aprilie 2026, art. 305.
Escrocheriile online au luat amploare serioasă în Republica Moldova. În 2025, au fost înregistrate oficial 1.757 de cazuri, cu 59% mai multe decât în 2024, iar prejudiciile au trecut de 270 de milioane de lei, adică de peste două ori mai mult decât în anul precedent, potrivit mold-street.com.
Datele au fost prezentate la lansarea Programului Național „Siguranță în era AI”, o inițiativă orientată spre educație, prevenție și creșterea rezilienței cibernetice pentru cetățeni și IMM-uri. Organizatorii spun că evoluția acestor fraude este îngrijorătoare, mai ales că fenomenul afectează tot mai des atât persoanele fizice, cât și companiile.
Șeful Centrului de Investigare a Crimelor Cibernetice, Iurie Roșca, a atras atenția că infracționalitatea cibernetică devine tot mai greu de depistat și că oamenii se confruntă frecvent cu fraude, furt de identitate și alte înșelăciuni online. Mesajul principal al autorităților este simplu: prevenția și educația digitală nu mai sunt opționale, ci necesare.
În același timp, experții implicați în program spun că oamenii au nevoie de soluții ușor de aplicat, de la recunoașterea tentativelor de fraudă până la protejarea datelor personale și utilizarea responsabilă a instrumentelor bazate pe inteligență artificială. Inițiativa face parte din cooperarea dintre Estonia și Republica Moldova în domeniul digitalizării și securității cibernetice.
Fenomenul nu este doar local. Un raport Interpol arată că, la nivel mondial, fraudele financiare au provocat pierderi estimate la 442 de miliarde de dolari în 2025, iar fraudele asistate de AI sunt evaluate ca fiind de aproximativ 4,5 ori mai profitabile decât metodele tradiționale.
IMM-urile care vor să investească în dezvoltare, echipamente sau digitalizare au acum acces la un nou produs de finanțare prin Energbank. Banca a anunțat că oferă programul FACEM Impact, un mecanism guvernamental destinat afacerilor mici și mijlocii, cu dobândă fixă, termen de până la 10 ani și posibilitatea de a coborî costul creditului până la 4% anual, în funcție de numărul de locuri de muncă create.
Programul este administrat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), iar Energbank este partener oficial. Potrivit băncii, finanțarea este disponibilă în lei, pentru sume cuprinse între 200.000 și 5.000.000 de lei, cu o perioadă de grație de până la 24 de luni și un comision bancar de maximum 0,5%, suportat de beneficiar.
Dobânda standard este de 5,5% pe an pentru activitățile cu valoare adăugată și de 6% pe an pentru alte activități. În plus, companiile care creează noi locuri de muncă pot beneficia de o reducere suplimentară a dobânzii: 0,75% dacă angajează cel puțin un salariat nou și 1,50% dacă creează cel puțin două locuri de muncă. Astfel, dobânda efectivă poate ajunge la 4% anual, un nivel foarte competitiv pentru piața locală.
Pot aplica IMM-urile care nu au datorii la buget, au situații financiare pentru cel puțin doi ani și vin cu un proiect de investiții în echipamente, digitalizare, spații de producție sau tranziție energetică. Sunt eligibile afacerile din agricultură, industria prelucrătoare și alte domenii cu valoare adăugată.
Mai multe detalii despre program pot fi consultate pe pagina Energbank dedicată FACEM Impact, iar cererile pot fi discutate și în sucursalele băncii. Energbank spune că oferă și consultanță dedicată pe tot parcursul procesului, de la prima discuție până la semnarea contractului.
Salariul în plic continuă să fie o problemă serioasă în mai multe domenii din economie, iar autoritățile spun că avantajele de moment pot ascunde riscuri mari pentru toată lumea implicată. Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru „Reducerea ocupării informale și a fenomenului salariilor în plic”, organizată pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.
Directoarea Serviciului Fiscal de Stat, Olga Golban, a declarat că nu mai poate exista o separare între autorități și mediul de afaceri atunci când vine vorba de combaterea muncii nedeclarate. Potrivit ei, este nevoie de un efort comun, bazat pe dialog, responsabilitate și conformare voluntară, nu doar pe intervenții de control.
Șefa Fiscului a atras atenția că salariul în plic poate părea, pe termen scurt, o soluție convenabilă: angajatul primește mai mulți bani în mână, iar angajatorul are costuri mai mici. În realitate însă, aceste practici afectează drepturile sociale ale angajaților, accesul la servicii medicale și stabilitatea relațiilor de muncă.
În cadrul discuțiilor au fost menționate și domeniile cu risc mai mare de astfel de practici. Este vorba despre construcții, servicii, reparația autovehiculelor, contabilitate, consultanță și sectorul serviciilor de înfrumusețare.
Serviciul Fiscal de Stat spune că va continua să mizeze pe instrumente digitale, schimb operativ de date între instituții și acțiuni de informare și conformare voluntară, pentru a identifica mai rapid riscurile și pentru a reduce munca nedeclarată.
Clienții Victoriabank din Nisporeni trebuie să știe că, în perioada 27 aprilie – 8 iunie 2026, Agenția Nisporeni, subordonată Sucursalei nr. 10 Ungheni, va intra într-un proces de modernizare. Banca anunță că lucrările au scopul de a oferi un spațiu mai modern și mai confortabil pentru clienți.
Vestea bună este că activitatea agenției nu va fi suspendată în această perioadă. Asta înseamnă că oamenii vor putea merge în continuare la sediul din orașul Nisporeni, strada Alexandru cel Bun, nr. 92, pentru operațiunile bancare obișnuite.
Potrivit anunțului băncii, redeschiderea în format complet modernizat este programată pentru 9 iunie 2026. Până atunci, pentru mai multă comoditate, clienții pot folosi și soluțiile digitale VB24 Mobile și VB24 Business.
Dezvoltarea inteligenței artificiale nu pare să reducă, cel puțin deocamdată, numărul de angajări din companii. Aproape 80% dintre angajatori spun că AI-ul nu va influența volumul de recrutare în următorii doi ani, însă jumătate dintre ei cred că firmele vor căuta alte competențe decât cele cerute acum, potrivit Agerpres.
Sondajul arată că folosirea AI-ului în companii este încă la început. 47,4% dintre angajatori spun că utilizează astfel de soluții doar sporadic, mai degrabă la inițiativa angajaților decât în baza unei strategii interne clare. În același timp, doar 5,2% afirmă că AI-ul este deja integrat strategic în majoritatea departamentelor.
Chiar dacă nu schimbă încă radical recrutarea, AI-ul începe să lase urme în modul de lucru. Aproape 40% dintre angajatori spun că principalul beneficiu este eliminarea sarcinilor repetitive, 30% văd un plus de creativitate, iar 19,8% observă o viteză mai mare de răspuns. Pe de altă parte, mai mult de jumătate dintre respondenți spun că au doar încredere moderată în rezultatele oferite de AI și că acestea trebuie verificate atent.
Interesant este că 39% dintre angajatori recunosc că nivelul de alfabetizare AI nici măcar nu este evaluat la interviurile de angajare. Cu alte cuvinte, abilitatea de a lucra cu astfel de instrumente este, pentru moment, mai degrabă un avantaj decât o condiție obligatorie.
Printre cele mai mari temeri legate de extinderea AI-ului în companii se numără securitatea și confidențialitatea datelor, lipsa competențelor digitale ale angajaților, costurile ridicate de implementare și rezistența unor echipe la schimbare. Sondajul a fost realizat în martie, pe un eșantion de 196 de companii din 19 domenii de activitate.
