Cei care iau credite de consum ar putea beneficia de reguli mai clare și de protecție mai mare. Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat un nou proiect de lege care schimbă modul în care vor fi reglementate contractele de credit de consum, într-un context în care piața s-a mutat tot mai mult online, iar produsele financiare au devenit mai diverse.

Potrivit CNPF, noul cadru vine atât pentru a apropia legislația Republicii Moldova de normele Uniunii Europene, cât și pentru a răspunde schimbărilor din ultimii ani. Mai exact, autoritatea spune că actuala Lege nr. 202/2013 nu mai acoperă suficient realitățile din piață, mai ales după extinderea ofertelor de credit online și apariția unor noi modele de distribuție.

Proiectul extinde regulile și asupra unor forme de creditare care până acum erau tratate mai puțin clar, inclusiv creditele fără dobândă sau produsele de tip „bunuri și servicii în rate”. În același timp, documentul stabilește și când anumite forme de amânare a plății rămân în afara legii, de exemplu dacă plata este făcută integral în cel mult 50 de zile, fără dobândă, fără alte costuri și fără implicarea unei bănci, a unei organizații de creditare nebancară sau a unei asociații de economii și împrumut.

Un accent important este pus pe publicitate și pe informațiile oferite înainte de semnarea contractului. Creditorii vor avea reguli mai stricte privind materialele publicitare și modul în care comunică informațiile precontractuale, iar consimțământul clientului nu va mai putea fi dedus din tăcere, lipsă de reacție sau din casete bifate în prealabil.

Proiectul introduce și limite clare pentru costurile suportate de consumator. Astfel, comisioanele, taxele și alte costuri aferente creditului, cu unele excepții prevăzute expres, nu vor putea depăși 0,02% pentru fiecare zi de utilizare efectivă a creditului, raportat la valoarea totală a acestuia.

În același timp, dobânda va rămâne plafonată la 50% pentru creditele acordate în lei, iar pentru creditele atașate la o valută străină urmează să fie plafonată la 25%. Proiectul păstrează și interdicția de a percepe costuri atunci când creditul este refuzat, iar suma totală plătită de consumator nu va putea depăși valoarea debursată conform contractului.

Noile reguli vizează și situațiile în care apar restanțe. Proiectul stabilește plafoane exprese pentru penalități, astfel încât datoria să nu crească disproporționat. În cazul întârzierii la plată, penalitățile nu vor putea depăși 0,2% pentru fiecare zi de întârziere din suma restantă, iar în anumite situații speciale plafonul va fi redus la 0,05%. După declararea scadenței anticipate a creditului sau, după caz, după rezoluțiunea contractului, penalitățile nu vor putea depăși 0,02% pe zi.

Proiectul aduce reguli noi și pentru cei care participă la distribuirea sau facilitarea creditului. Intermediarii de credite vor avea obligații de înregistrare, transparență și conduită, iar serviciile de consiliere vor trebui oferite în interesul consumatorului și independent de influența creditorului. Totodată, sunt prevăzute și servicii de consiliere pentru consumatorii aflați în dificultate financiară.

CNPF mai spune că, odată cu intrarea în vigoare a noii legi, actuala Lege nr. 202/2013 privind contractele de credit pentru consumatori va fi abrogată.

Împreună cu proiectul noii legi privind contractele de credit acordate consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale, despre care poți citi mai multe aici, documentul ar urma să contribuie la un cadru mai modern și mai coerent pentru creditarea consumatorilor, cu accent pe transparență, creditare responsabilă și protecția drepturilor clienților.

Proiectul de lege va fi promovat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și urmează să treacă prin procedurile de avizare și consultare publică.

Freelancerii din Republica Moldova au avut un martie mai bun la capitolul venituri. Serviciul Fiscal de Stat anunță că antreprenorii independenți au declarat în total 23.340.727 de lei, iar impozitul unic calculat pentru această perioadă a ajuns la 3.501.109 lei, în creștere cu 94,63% față de luna precedentă.

În total, SFS a generat și transmis 2.051 de avize de plată pentru luna martie 2026, folosind adresele electronice indicate la înregistrarea activității independente. Avizele pot fi găsite și în Cabinetul personal al contribuabilului și în EVO.

Datele Fiscului mai arată că aproximativ 44% dintre antreprenorii independenți au înregistrat tranzacții în conturile bancare dedicate. În același timp, 62 de contribuabili au utilizat echipamente de casă și de control conectate la SIA „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, iar încasările totale în numerar au constituit 499.401 lei.

De la începutul anului 2026 și până la 14 aprilie, achitările impozitului unic perceput de la antreprenorii independenți au ajuns la 2,9 milioane de lei. Pentru perioada fiscală ianuarie-februarie 2026, suma totală a impozitului unic calculat a fost de 2,01 milioane de lei, iar gradul de conformare este, potrivit autorității fiscale, în continuă creștere.

SFS le recomandă freelancerilor să verifice avizul de plată, să respecte termenul-limită de achitare și să folosească serviciile fiscale electronice pentru efectuarea plăților.

În cazul în care, pe parcursul lunii martie, au fost emise bonuri fiscale eronate, au existat returnări sau restituiri ale contravalorii serviciilor prestate ori au fost încasate sume care nu țin de activitatea independentă, contribuabilii pot solicita modificarea avizului de plată. Procedura este prevăzută de Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 131/2025 și poate fi aplicată la orice Direcție de deservire fiscală din cadrul SFS.

Fiscul reamintește că 27 aprilie 2026 este termenul-limită pentru plata impozitului unic aferent lunii martie. Achitarea poate fi făcută prin MPay, la serviciul „Impozitul unic perceput de la antreprenorii independenți (freelanceri)”.

Cota impozitului unic este de 15% dacă venitul anual nu depășește 1.200.000 de lei și de 35% pentru partea de venit care depășește acest plafon.

Impozitul unic se varsă într-un cont trezorerial, iar ulterior este repartizat către mai multe componente ale bugetului public: bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Astfel, acest regim fiscal simplifică obligațiile pentru freelanceri și, în același timp, contribuie la finanțarea sistemelor publice.

Mai multe informații despre regimul fiscal aplicabil activității independente pot fi găsite în Baza generalizată a practicii fiscale sau pe canalul de YouTube al SFS.

Companiile și persoanele fizice care desfășoară activitate de antreprenoriat au de respectat mai multe termene fiscale importante în luna aprilie 2026. Serviciul Fiscal de Stat (SFS) atrage atenția că prezentarea la timp a dărilor de seamă și achitarea obligațiilor fiscale ajută la evitarea sancțiunilor.

Primul termen important este 20 aprilie 2026. Până la această dată trebuie prezentată darea de seamă privind taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanți pentru unitățile de transport auto, aferentă trimestrului I din 2026, prin Forma TGN07.

Un alt termen-cheie este 27 aprilie 2026. Până atunci trebuie prezentate dările de seamă fiscale pentru luna martie 2026 și achitate impozitele, taxele, primele de asigurare medicală obligatorie și contribuțiile sociale aferente plăților salariale.

Tot până pe 27 aprilie trebuie depuse, pentru trimestrul I al anului 2026, și mai multe formulare fiscale, printre care:

Forma TDL13 – pentru taxa de folosire a drumurilor de către autovehicule care depășesc limitele admise,

Forma SIMM24 – privind impozitul pe venitul agenților economici din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii,

Forma DAP24 – declarația privind impozitul pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională,

și Forma CFV21 – privind calculul contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului.

În aceeași zi expiră și termenul pentru alte raportări fiscale și achitări, inclusiv pentru Forma IPC21, Forma IU17, Forma TVA12, Forma ACZ09, Forma POLMED25 și Forma TFSP20.

De asemenea, până la 27 aprilie 2026, persoanele care desfășoară activitate conform Capitolului 10⁴ din Codul fiscal, adică freelancerii, trebuie să achite impozitul unic pe venitul obținut pentru luna martie 2026.

Tot până la această dată urmează să fie prezentată și achitată darea de seamă pentru impozitul pe venit, primele de asigurare medicală și contribuțiile sociale calculate pentru angajații conducătorilor auto care efectuează transport rutier de persoane în regim taxi, prin Forma TAXI18.

Un alt termen important este 30 aprilie 2026. Până atunci, persoanele fizice trebuie să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit – Forma CET18 pentru anul 2025.

În plus, până la 30 aprilie 2026, subiecții care fac parte dintr-un sistem colectiv al responsabilității extinse a producătorului sau sunt înregistrați ca sistem individual pentru ambalajele plasate pe piață trebuie să prezinte Forma POLMED25 și să achite taxele aferente pentru anul 2025.

Lista completă a declarațiilor fiscale care trebuie prezentate și a obligațiilor fiscale care trebuie achitate poate fi consultată în Calendarul fiscal publicat de SFS.

Dacă vrei să-ți pui economiile la treabă, ai o nouă ocazie să investești online în valori mobiliare de stat. Ministerul Finanțelor a anunțat o nouă rundă de subscriere prin platforma eVMS.md, care se desfășoară în perioada 13–22 aprilie 2026.

În această etapă, poți alege obligațiuni de stat cu maturitate de 1, 2, 3 sau 4 ani, în funcție de planurile tale și de perioada în care vrei să investești banii.

Dobânda anuală este de 6,95% pentru obligațiunile cu maturitate de 1 an, 7,05% pentru cele de 2 ani, 7,15% pentru cele de 3 ani și 7,35% pentru cele de 4 ani.

Un avantaj important este că dobânda este fixă și se plătește semestrial, direct în contul tău bancar. Asta înseamnă mai multă claritate și predictibilitate pe toată durata investiției.

Subscrierea se face integral online, prin platforma eVMS.md, astfel că poți investi simplu, fără drumuri suplimentare și fără proceduri complicate.

Mai multe detalii despre condițiile de subscriere găsești pe eVMS.md și pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor.

Prețurile de consum din Republica Moldova au crescut cu 1,3% în martie față de februarie, cu 2,7% de la începutul anului și cu 5,8% comparativ cu martie 2025, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Scumpirile din martie au fost alimentate în special de bunurile nealimentare, care s-au majorat cu 2,5% și au avut cea mai mare contribuție la creșterea lunară a prețurilor. Produsele alimentare s-au scumpit cu circa 1%, iar serviciile au crescut cu 0,2%.

Cele mai mari creșteri lunare s-au văzut la combustibili și carburanți, unde prețurile au urcat cu 12,8%. În această categorie, motorina s-a scumpit cu 31,1%, benzina cu 14,2%, iar gazele lichefiate cu 15%.

La alimente, în martie s-au scumpit mai ales legumele, cu 6,9%, și fructele, cu 2,5%. În același timp, ouăle s-au ieftinit cu 3,6%, iar zahărul cu 0,4%.

Pe segmentul serviciilor, au crescut prețurile la apa potabilă și canalizare cu 2,9%, la transportul de pasageri cu 0,7% și la alimentația publică cu 0,5%. În schimb, s-au redus tarifele la energia termică cu 8,2% și la gazele naturale cu 1,7% față de februarie.

În ritm anual, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ouă, care au fost cu 40,7% mai scumpe decât în martie anul trecut. Au urmat fructele cu 16,5%, legumele cu 12,2% și pâinea cu 5,7%. La bunurile nealimentare, combustibilii și carburanții au fost mai scumpi cu 11,8% față de martie 2025.

Totodată, serviciile prestate populației s-au scumpit cu 6,6% în ultimele 12 luni. Cele mai mari majorări anuale au fost la apa și canalizarea cu 19,8%, energia electrică cu 16,4%, transportul de pasageri cu 9,8% și alimentația publică cu 9,5%. Pe de altă parte, tarifele la energia termică au scăzut cu 17%, iar cele la gazele naturale cu 13,9%.

Potrivit BNS, Republica Moldova a avut în martie o inflație lunară de 1,3%, sub nivelul înregistrat în Turcia și Croația, dar peste cel din mai multe state din regiune. La nivel anual, inflația de 5,8% a fost sub cea din Turcia, dar peste cea din țări precum Polonia, Bulgaria, Croația sau Cehia.