Salariul rămâne principalul motor al veniturilor moldovenilor, în condițiile în care peste jumătate din bani provin din muncă, arată datele Biroul Național de Statistică.

În 2025, veniturile disponibile au ajuns la 5767 lei lunar per persoană, în creștere cu 9,1% față de anul precedent. Din această sumă, 55,4% provin din salarii, ceea ce confirmă dependența majoră a populației de veniturile din muncă.

Totuși, salariul nu este suficient pentru a susține bugetul gospodăriilor, iar alte surse completează veniturile. Prestațiile sociale asigură 21,5%, activitățile pe cont propriu contribuie cu 12,2%, iar transferurile din afara țării rămân importante, cu o pondere de 7,2%.

Diferențele între mediul urban și cel rural sunt semnificative. Veniturile din orașe sunt de 1,7 ori mai mari decât cele din sate. În mediul urban, salariile generează 62% din venituri, în timp ce în rural ponderea acestora scade la 45,6%, fiind compensată de agricultură, prestații sociale și bani trimiși de peste hotare.

În același timp, cheltuielile cresc mai rapid decât veniturile și au ajuns la 4995,5 lei lunar per persoană, cu un avans de 13,3%. Aproape jumătate din bani se duc pe mâncare, care consumă 41% din buget, urmată de cheltuielile pentru locuință și utilități (16,2%) și transport (8,2%). În mediul rural, presiunea este și mai mare, unde aproape jumătate din cheltuieli sunt pentru alimente.

Dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli pune presiune tot mai mare pe gospodării. Astfel, o parte dintre moldoveni ajung să aloce sume considerabile pentru necesități de bază: circa 10,9% dintre persoane cheltuie mai mult de 10% din buget pentru sănătate, iar pentru 11,6% dintre gospodării costurile pentru locuință depășesc 30% din veniturile disponibile.

Datele pentru anul 2025 trebuie interpretate cu prudență, deoarece au fost introduse schimbări metodologice menite să alinieze statisticile la standardele Uniunii Europene, ceea ce afectează comparabilitatea cu anii precedenți.

Antreprenorii care nu dispun de suficient gaj pentru a obține un împrumut pot apela la garanțiile oferite de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), prin Fondul de Garantare a Creditelor.

Prin acest instrument, antreprenorii pot solicita la băncile partenere ODA garanții cuprinse între 100.000 și 20.000.000 de lei, care pot acoperi până la 80% din valoarea creditului. Comisionul anual este de doar 1%, iar finanțarea poate fi utilizată pentru investiții, digitalizare, extinderea afacerii, eficiență energetică sau activități curente.

În paralel, antreprenorii pot solicita și garanții prin mecanismul de garantare a portofoliilor de credite. Acesta oferă garanții plafonate, cu acoperire de până la 80%, și garanții neplafonate, cu acoperire de până la 50%, pentru credite cu sau fără gaj.

Valoarea maximă a garanțiilor oferite prin acest mecanism poate ajunge la 5 milioane de lei sau la echivalentul a 250.000 de euro ori dolari. Mecanismul este realizat de ODA în parteneriat cu Grupul Banca Mondială, în cadrul Proiectului de Competitivitate pentru IMM-uri.

Piața imobiliară din Chișinău și suburbii trece printr-o încetinire accentuată, iar una dintre explicații ține de schimbarea așteptărilor cumpărătorilor, susține expertul economic Stas Madan. Într-o analiză acesta afirmă că, după ani în care piața a fost alimentată și de ideea că prețurile vor crește continuu, tot mai mulți oameni aleg acum să amâne achizițiile.

Potrivit datelor de la Cadastru, citate de expert, în trimestrul I 2026 au fost vândute 623 de apartamente în Chișinău și suburbii, de 4,6 ori mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. În opinia lui Stas Madan, acest nivel foarte redus al vânzărilor nu înseamnă neapărat că nu mai există cerere, ci mai degrabă că potențialii cumpărători preferă să aștepte.

Expertul spune că, în ultimii ani, creșterea prețurilor la imobile a fost susținută nu doar de factori economici precum inflația, cererea mare de chirii, oferta limitată sau programele de sprijin, ci și de un factor speculativ puternic. Mai exact, ideea repetată că locuințele se vor scumpi indiferent de context i-a determinat pe mulți să cumpere mai repede, de teama unor prețuri și mai mari în viitor.

Acum, susține Stas Madan, același mecanism al așteptărilor lucrează în direcția opusă. Dacă înainte cumpărătorii se grăbeau, acum mulți preferă să stea pe margine, în speranța că prețurile se vor corecta. Din acest motiv, scăderea numărului de tranzacții arată și o schimbare de psihologie în piață.

În ceea ce privește lipsa unei scăderi vizibile a prețurilor, expertul avansează ipoteza că mulți dintre cei care au apartamente la vânzare le-au cumpărat anterior ca investiție și nu sunt încă gata să accepte pierderi. Totuși, el crede că, mai devreme sau mai târziu, nevoia de lichidități și apariția unor proiecte rezidențiale noi, care ar putea veni cu prețuri mai competitive, ar putea pune presiune pe prețurile actuale.

Dezvoltarea comerțului online pune tot mai multă presiune pe sectorul serviciilor poștale, iar mediul de afaceri cere reguli mai clare și mai bine adaptate noilor realități din economie. În acest context, American Chamber of Commerce in Moldova (AmCham Moldova) a facilitat un dialog între operatorii poștali din comunitatea sa și deputați din Parlamentul Republicii Moldova.

Discuțiile au vizat evoluția serviciilor poștale în contextul creșterii e-commerce-ului, rolul operatorilor poștali în transformarea digitală a economiei, dar și provocările pe care le întâmpină industria în actualul cadru normativ. Un subiect important a fost și impactul inițiativelor legislative aflate în lucru, inclusiv proiectul Legii comunicațiilor poștale și propunerile privind taxarea coletelor cu valoare mai mică de 150 de euro.

Potrivit AmCham Moldova, operatorii poștali au un rol tot mai important în susținerea infrastructurii pentru comerțul electronic, logistică și livrări, ceea ce face necesară o reglementare care să țină pasul cu transformările din piață. Participanții la dialog au subliniat că este nevoie de un cadru echilibrat, care să susțină dezvoltarea sectorului, să încurajeze concurența loială și să ajute Republica Moldova să valorifice mai bine potențialul comerțului online.

AmCham Moldova spune că va continua să susțină dialogul dintre autorități și mediul de afaceri, cu accent pe politici publice care să contribuie la un climat predictibil, competitiv și aliniat la standardele europene.

Bonurile fiscale eliberate de comercianții independenți nu vor mai afișa IDNP-ul, ci un cod fiscal unic alternativ. Modificarea a fost votată de deputați în lectura a doua și are scopul de a proteja mai bine datele personale.

Până acum, afișarea IDNP-ului pe bonurile fiscale a fost considerată o formă excesivă și nejustificată de divulgare a datelor cu caracter personal. În noua formulă, autoritățile vor păstra evidența fiscală, dar fără ca aceste informații sensibile să mai apară pe bon.

Mai exact, Serviciul Fiscal de Stat va putea atribui, la cerere, un identificator unic persoanei care desfășoară activitate independentă. Acest cod fiscal va apărea pe bon în locul IDNP-ului, dar și în locul numelui și prenumelui titularului.

Documentul va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Totodată, SFS, împreună cu Agenția Servicii Publice, vor actualiza informațiile despre comercianții independenți, astfel încât aceștia să primească și un număr de identificare de stat până în luna iulie 2026.