Compensațiile pentru luna martie, ultima lună din sezonul rece 2025–2026, au început să ajungă de astăzi pe cardurile bancare, iar cei care nu le primesc pe card le pot ridica și de la oficiile poștale din întreaga țară. În total, Guvernul a alocat în acest sezon 2,34 miliarde de lei, bani direcționați exclusiv din bugetul de stat către cetățeni.

În luna martie, de compensații au beneficiat peste 620 de mii de gospodării, adică aproximativ 1,2 milioane de persoane — mai mult de jumătate din populația Republicii Moldova. Cele mai multe gospodării beneficiare au folosit combustibili solizi drept sursă principală de încălzire, urmate de cele care s-au încălzit cu gaze naturale, energie termică și energie electrică.

Autoritățile spun că programul Ajutor la contor a vizat în mod prioritar gospodăriile vulnerabile, inclusiv familiile cu pensionari, copii, tineri și persoane cu dizabilități. Printre beneficiari s-au numărat peste 402 mii de pensionari, circa 353 de mii de copii și tineri și aproximativ 23 de mii de persoane cu dizabilități.

Pe durata sezonului rece, valoarea medie a compensației a fost de 750 de lei, iar suma a variat în funcție de sursa de încălzire. Mai mult de jumătate dintre beneficiari au primit compensații maxime: 800 de lei pentru combustibili solizi și 1.000 de lei pentru celelalte surse de încălzire. Autoritățile au decis să mențină aceste sume neschimbate chiar dacă, între timp, au scăzut prețurile la gazele naturale și tariful la energia termică furnizată de Termoelectrica.

Programul a fost însoțit și de un mecanism amplu de asistență. Pe parcursul sezonului rece au fost înregistrate 63 de mii de apeluri la linia verde, 17 mii de solicitări prin e-mail și mii de consultații oferite direct, iar asistenții sociali au ajutat la depunerea a peste 410 mii de cereri.

Autoritățile mai spun că, în ultimele patru sezoane reci, statul a alocat peste 11 miliarde de lei prin diferite mecanisme de sprijin pentru susținerea programului de compensații. Programul „Ajutor la contor” este susținut tehnic de PNUD și de Guvernul Italiei.

Banca Mondială și-a redus semnificativ estimarea privind evoluția economiei Republicii Moldova în 2026, de la 2,7% cât prognoza în ianuarie la doar 1,9%, potrivit unei analize citate de mold-street.com. Pentru 2027, instituția și-a menținut estimarea de creștere la 3,8%.

Revizuirea vine în contextul în care Banca Mondială a coborât prognozele pentru mai multe economii din Europa și Asia Centrală. La nivel regional, instituția estimează că ritmul de creștere economică în țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală va încetini la 2,1% în 2026, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, al tensiunilor geopolitice și al fragmentării comerțului.

Potrivit aceleiași evaluări, în cazul Moldovei, o creștere mai puternică depinde și de continuarea reformelor care pot debloca mai multe fonduri europene. Banca Mondială subliniază că proiectele finanțate de UE prin Facilitatea pentru Reforme și Creștere rămân importante pentru productivitate, impulsul reformelor și sustenabilitatea fiscală și externă.

Pentru comparație, Guvernul Republicii Moldova mizează în continuare pe o creștere economică de 2,4% în 2026, iar estimările oficiale indică un PIB nominal de circa 377 miliarde de lei. Diferența dintre prognoza autorităților și cea a Băncii Mondiale arată că perspectivele economice rămân fragile și dependente de investiții, reforme și contextul extern.

Piața imobiliară din Republica Moldova a trecut în 2025 prin cea mai puternică scădere din ultimii 15 ani, arată o analiză prezentată de expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”. Potrivit datelor citate, anul trecut au fost înregistrate 31.200 de tranzacții comerciale cu imobile, față de 45.200 în 2024, semn că piața s-a contractat puternic, mai ales pe segmentul apartamentelor.

Cea mai mare scădere a fost înregistrată în municipiul Chișinău, unde numărul tranzacțiilor cu apartamente a coborât de la 23.700 în 2024 la doar 14.000 în 2025, acesta fiind unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimele două decenii. La nivel național, tranzacțiile cu apartamente au scăzut la 20.600, mult sub nivelul de peste 52.500 înregistrat în 2019. În același timp, suburbiile Chișinăului au devenit tot mai active, pe fondul restrângerii pieței din capitală.

Analiza mai arată că, deși tranzacțiile clasice s-au redus puternic, ipotecile au crescut semnificativ. Dacă în 2024 erau 16.100 de achiziții realizate integral din surse proprii, în 2025 numărul acestora a scăzut la 6.300. În schimb, tranzacțiile prin ipotecă au urcat la 7.100, iar ponderea apartamentelor cumpărate cu credit ipotecar a ajuns la 61,1%, față de 30,9% în anul precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, această evoluție arată că piața imobiliară tradițională, în special cea din Chișinău, este în declin, în timp ce dependența de finanțarea prin credit devine tot mai mare. Chiar dacă numărul tranzacțiilor a scăzut, cererea pentru locuințe rămâne ridicată, ceea ce menține presiunea asupra prețurilor și amplifică incertitudinile pentru perioada următoare.

Gestionarea datelor despre accidentele de muncă va fi îmbunătățită printr-un nou mecanism de colectare și transmitere a informațiilor, după ce Guvernul a aprobat modificări la Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă.

Potrivit noilor prevederi, datele referitoare la accidentele de muncă vor fi colectate de Inspectoratul de Stat al Muncii, inclusiv în cazul persoanelor civile angajate în cadrul unor autorități și instituții publice cu statut special. Informațiile vor fi preluate din procesele-verbale prezentate de angajatori și de inspectorii de muncă.

Ulterior, aceste date vor fi transmise Biroului Național de Statistică în formă anonimizată și agregată, conform normelor europene. Autoritățile spun că noul mecanism va permite o evidență mai bună a accidentelor de muncă și o analiză mai eficientă a riscurilor profesionale.

O schimbare importantă îi vizează direct pe angajatori. După raportarea accidentelor către Inspectoratul de Stat al Muncii, aceștia nu vor mai trebui să completeze și chestionarul statistic „Accidentele de muncă”, ceea ce înseamnă eliminarea raportării duble și reducerea sarcinilor administrative.

Noile măsuri sunt menite să modernizeze sistemul de evidență a accidentelor de muncă și să consolideze capacitatea instituțională de monitorizare și analiză a acestui tip de riscuri. În perioada 2019–2024, în Republica Moldova au fost înregistrate anual aproximativ 400–600 de accidente de muncă.

Cincisprezece influenceri și creatori de conținut din Republica Moldova au fost investitori pentru o seară și au ales, simbolic, startup-urile locale în care și-ar investi banii, în cadrul unui pitch privat organizat înainte de Startup Moldova Summit 2026.

Sub titlul „What the Duck is a Startup?”, evenimentul organizat de Echipa Startup Moldova Summit 2026, a reunit 15 influenceri și formatori de opinie din Moldova, printre care Anastasia Slacfenco, Natalia Melnic, Elisoa Cynthia, Alexei Chislaru, Dumitru Talmazan, Elena Karafizi și Mirela Urușciuc, cu aproximativ 40 de fondatori, builders și membri ai comunității tech locale.

Influencerii – investitori pentru o seară

Formatul a fost unul neconvențional:  la intrare, fiecare participant a primit bancnote fictive în valoare de 300.000 de dolari și misiunea să identifice startup-ul care îi convinge cel mai mult prin claritatea ideii și impactul asupra comunității. Fondatorii au avut la dispoziție două ore pentru conversații directe, fără prezentări formale și fără slide-uri. 

Evenimentul a culminat cu „Pitch pe taburetcă”: o sesiune finală în care fondatorii au avut 60 de secunde fiecare pentru a convinge publicul să investească banii rămași în ideea lor. Cele trei startup-uri care au atras cele mai mari investiții fictive din partea influencerilor au fost: 

• Clon – un startup care își propune să cloneze angajații și să automatizeze sarcinile cu ajutorul inteligenței artificiale. 

• Magic Wish – platformă dedicată organizării și îndeplinirii dorințelor personale, transformând fiecare vis într-o experiență concretă. 

• Respiro conectează persoanele care au nevoie de suport cu psihologi și psihoterapeuți experimentați, totul printr-o platformă online accesibilă.

Câteva păreri colectate după eveniment

Reacțiile participanților au surprins prin spontaneitate și autenticitate. 

„Foarte nice comunitate. Așa colorată, deschisă, sociabilă. Uimitor să vii la un event în afara bulei tale și totuși să găsești cu cine să vorbești preț de câteva ore”, a declarat Mirela Urușciuc

„A fost neașteptat de interesant și distractiv. Am plecat inspirată”, a adăugat Alina Lisenco. 

Rodion Tuluc a mărturisit că planificase să stea 20 de minute și a rămas două ore: „Comunitatea și felul în care ei gândesc produsele lor m-a uimit.”

Rezultatul concret al serii: toți cei 15 influenceri prezenți au confirmat participarea la Startup Moldova Summit 2026, pe 22 aprilie la Arena Chișinău.

Warm-up pentru 22 aprilie

„What the Duck is a Startup?” precede Startup Moldova Summit 2026, eveniment care va avea loc pe 22 aprilie la Arena Chișinău și va reuni 2000 de participanți, 100+ speakeri și investitori internaționali, workshopuri practice și oportunități de networking pentru fondatori, profesioniști și exploratori curioși despre viitorul economiei și pieței muncii. 

Află ce înseamnă cu adevărat un startup la Startup Moldova Summit 2026!

Ia-ți biletul acum, în curând prețurile cresc: https://sms26.md

Despre Startup Moldova Summit

Startup Moldova Summit este cel mai mare eveniment de antreprenoriat și inovație din Republica Moldova, organizat de Startup Moldova Foundation. Ediția 2026 are loc pe 22 aprilie la Arena Chișinău, sub tema „Born in Moldova. Built for the World.”

Sectorul IT, construcțiile și agricultura se numără printre domeniile din Republica Moldova cele mai vulnerabile la riscul de spălare a banilor, potrivit unei analize citate de mold-street.md. Evaluarea aparține Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și este bazată pe investigațiile financiare și cauzele penale analizate pentru perioada 2021–2024.

În cazul sectorului IT, autoritățile atrag atenția că dezvoltarea rapidă a industriei, în special prin rezidenții parcurilor IT, a venit la pachet și cu vulnerabilități specifice. Tranzacțiile transfrontaliere, trasabilitatea redusă a unor servicii, structurile complexe de proprietate și posibilitatea utilizării unor companii paravan fac ca acest domeniu să fie atractiv pentru stratificarea și integrarea fondurilor ilicite, potrivit analizei SPCSB prezentate de sursa citată.

Raportul arată că, în agricultură, riscurile sunt alimentate în special de utilizarea intensă a numerarului, gradul redus de formalizare și dificultatea de a verifica originea reală a produselor și cantităților tranzacționate. În unele cazuri, au fost semnalate achiziții fictive, retrageri mari de numerar justificate prin documente incomplete sau neveridice, dar și suspiciuni legate de lanțurile de export și solicitări nejustificate de restituire a TVA.

Și sectorul construcțiilor este considerat unul cu risc ridicat, pe fondul valorii mari a tranzacțiilor, plăților frecvente în numerar și transparenței reduse. Analiza mai arată că achizițiile imobiliare, inclusiv apartamente, parcări sau spații comerciale, pot fi folosite pentru integrarea fondurilor ilicite, mai ales atunci când sunt utilizate justificări financiare superficiale, persoane interpuse sau documente greu de verificat.

Per ansamblu, SPCSB concluzionează că aceste sectoare necesită o monitorizare mai strictă și măsuri de prevenire adaptate nivelului de risc identificat, pentru a limita folosirea economiei reale în scheme de spălare a banilor și finanțare ilicită.

Guvernul a aprobat cadrul național privind taxonomia pentru finanțare durabilă, un document care stabilește ce activități economice pot fi considerate sustenabile, în linie cu principiile europene. Noul cadru ar urma să ajute piața financiară să înțeleagă mai clar ce investiții pot fi încadrate drept „verzi” sau prietenoase cu mediul.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei, și are rolul de a orienta investițiile către domenii care susțin protecția mediului și dezvoltarea unei economii mai durabile.

Documentul va putea fi folosit de entitățile din sectorul financiar, inclusiv de bănci, organizații de creditare nebancară și companii de asigurări. Astfel, instituțiile financiare vor avea un reper mai clar atunci când vor analiza, promova sau raporta produse și investiții cu componentă sustenabilă.

Autoritățile spun că următorul pas va fi stabilirea regulilor concrete de aplicare și raportare. Acestea vor fi elaborate de Banca Națională a Moldovei și de Comisia Națională a Pieței Financiare, prin acte normative secundare.

Prin această decizie, autoritățile vor să creeze un cadru mai clar pentru susținerea investițiilor verzi și pentru dezvoltarea unei economii care să fie mai bine aliniată la standardele europene în materie de sustenabilitate.