Educația financiară nu începe la prima bancnotă primită de copil. Începe, de multe ori, la primul „vreau”. Iar de acolo pot porni discuții simple despre alegeri, răbdare, economisire și responsabilitate, explică Daniela Secinschi, expertă în finanțe personale.

Potrivit ei, copiii învață cel mai bine despre bani prin exemple din viața de zi cu zi. Nu prin lecții grele, ci prin jocuri, bani de buzunar, cumpărături și mici obiective de economisire.

O metodă simplă este oferirea banilor de buzunar cu structură. Suma poate fi fixă și împărțită în trei: bani pentru cheltuieli, bani pentru economii și bani pentru dăruire. De exemplu, din 40 de lei pe săptămână, copilul poate folosi 20 de lei pentru ce își dorește acum, 15 lei pentru ce vrea mai târziu și 5 lei pentru altcineva.

Un alt exercițiu util este obiectivul de economisire. Dacă un copil vrea ceva care costă 150 de lei și poate pune deoparte 15 lei pe săptămână, va înțelege că are nevoie de 10 săptămâni ca să ajungă la suma dorită. Un grafic simplu, bifat săptămânal, îl ajută să vadă progresul.

Daniela Secinschi recomandă și discuțiile despre prețuri în termeni de efort. De exemplu: „Ca să cumpărăm asta, mama sau tata muncește o zi întreagă.” Nu e nevoie de calcule complicate. Uneori, o oră, o zi sau o săptămână sunt suficiente ca suma să devină mai ușor de înțeles.

Jocurile pot ajuta la fel de mult. Monopoly, The Game of Life sau o simulare de cumpărături acasă îi pot învăța pe copii despre bugete, alegeri, risc și decizii pe termen lung. Avantajul e simplu: în joc, greșeala nu costă nimic real, dar lecția rămâne.

Pentru copiii mai mari, util poate fi și un jurnal de cheltuieli. Timp de o săptămână, copilul notează tot ce cheltuie, indiferent de sumă. Apoi, părintele poate discuta cu el despre bon fiscal, preț real, TVA, branduri și diferența dintre nevoie și dorință.

Daniela Secinschi amintește că obiceiurile financiare de bază se formează devreme. Asta nu înseamnă că după o anumită vârstă e prea târziu, ci că fiecare discuție despre bani contează. Inclusiv cea de la supermarket.

Inflația continuă să lovească direct în buzunarul cetățenilor, atenționează expertul Marin Gospodarenco, într-o analiză publicată recent.

Potrivit acestuia, în aprilie 2026, prețurile de consum au crescut cu 1,8% față de luna martie, cu 4,5% față de decembrie 2025, iar inflația anuală a ajuns la 6,8% față de aprilie 2025.

„Asta înseamnă că ritmul scumpirilor rămâne ridicat și continuă să apese direct pe bugetele gospodăriilor”, explică Marin Gospodarenco.

Expertul arată că scumpirea combustibililor pune presiune pe întreg lanțul de prețuri. Motorina s-a scumpit cu 68%, iar benzina cu 29%. De aici, efectele se transmit mai departe: transportatorii plătesc mai mult pentru combustibil, magazinele plătesc mai mult pentru livrare, iar consumatorii ajung să plătească mai mult pentru produse de bază.

Potrivit analizei lui Marin Gospodarenco, pâinea s-a scumpit cu 5,5%, legumele cu 24%, iar ouăle cu 41%. Totodată, biletul de autobuz este cu 20% mai scump decât anul trecut.

În acest context, expertul amintește că Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază de la 5% la 6,5%, semnal că autoritatea monetară vede un trimestru dificil în față. Gospodarenco estimează că vârful inflației ar putea fi atins în perioada iunie–august, la un nivel de 7,5–8%, după care prețurile ar urma să se tempereze treptat spre toamnă.

Pentru cei cu credite cu dobândă variabilă, asta poate însemna rate lunare mai mari. Pentru cei care planifică un împrumut, recomandarea este prudența. În schimb, cei care au economii în lei ar putea beneficia de dobânzi mai bune la depozite.

„Anul acesta cere prudență, nu impulsuri. Construiți o rezervă, amânați ce nu e urgent și nu vă lăsați duși de promisiuni de credite «avantajoase»”, recomandă Marin Gospodarenco.

Dacă până acum valorile mobiliare de stat puteau fi cumpărate doar în anumite perioade, lucrurile se schimbă. Ministerul Finanțelor a lansat subscrierea continuă prin platforma eVMS.md, iar oamenii pot investi acum în orice moment al anului.

Noul mecanism este disponibil din 4 mai 2026 și permite acces permanent la VMS pentru persoanele fizice. Platforma funcționează permanent, iar dobânzile sunt actualizate o dată la 14 zile, în funcție de evoluția pieței.

Investitorii pot alege în continuare obligațiuni de stat cu scadențe de 1, 2, 3 sau 4 ani, în funcție de planurile și obiectivele lor financiare.

Interesul pentru platforma eVMS.md a crescut constant de la lansare. Până acum au fost organizate 14 emisiuni de valori mobiliare de stat, la care au participat aproximativ 3.000 de investitori. Cererea cumulată a ajuns la 948,1 milioane de lei.

Ministerul Finanțelor susține că noul sistem este parte a eforturilor de dezvoltare a pieței locale de investiții și de oferire a unor soluții simple și accesibile pentru economisire.

Moldovenii au primit amenzi de aproape 793,4 milioane de lei în 2025, după ce autoritățile au constatat aproape un milion de contravenții. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul contravențiilor constatate a ajuns la 947,6 mii, cu 7,8% mai mult decât în anul 2024.

În 96,3% dintre cazuri au fost aplicate sancțiuni contravenționale. Cele mai multe au vizat încălcările din traficul rutier, care au reprezentat 77,8% din totalul deciziilor de sancționare.

Datele arată că cele mai frecvente încălcări au fost depășirea vitezei legale, care a reprezentat 33,7% din sancțiunile aplicate în domeniul circulației rutiere. Alte abateri des întâlnite au fost nerespectarea indicatoarelor și regulilor de prioritate, dar și încălcarea regulilor privind centura de siguranță sau utilizarea telefonului la volan.

Pe lângă amenzi, autoritățile au aplicat și 52 de mii de avertismente, iar în peste 3 mii de cazuri a fost decisă muncă neremunerată în folosul comunității.

Experții Fondului Monetar Internațional se află la Chișinău, în perioada 7–20 mai 2026, pentru discuții cu autoritățile Republicii Moldova privind un nou program de cooperare. Misiunea are loc în contextul negocierilor pentru un nou program susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor, anunță Ministerul Finanțelor.

Pe agenda discuțiilor sunt subiecte importante pentru economie: reforma fiscală, disciplina bugetar-fiscală, administrarea mai eficientă a veniturilor publice, dar și prioritățile de dezvoltare economică și financiară ale Republicii Moldova.

Experții FMI vor analiza evoluțiile recente din economie, perspectivele pentru perioada următoare și riscurile macroeconomice. De asemenea, vor fi discutate politicile macroeconomice, politica monetară, stabilitatea sectorului financiar și dezvoltarea pieței de capital.

Instrumentul de coordonare a politicilor presupune un dialog mai strâns între FMI și statele membre. Acesta nu înseamnă neapărat bani direcți de la FMI, dar poate ajuta la creșterea încrederii partenerilor externi și la atragerea finanțării din alte surse.

Decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 5% la 6,5% a alimentat discuțiile despre posibile scumpiri ale creditelor, inclusiv pentru beneficiarii programului Prima Casă. Expertul economic Stas Madan spune însă că efectele asupra ratelor bancare ar putea fi mai moderate decât sugerează reacțiile din spațiul public.

„Scumpirea creditelor se va produce cel mai probabil nu deodată și într-o măsură mult mai mică decât exagerările publice”, afirmă economistul.

Stas Madan atrage atenția că, în cazul programului Prima Casă, rata de referință nu este rata de bază a BNM. Aceasta se calculează ca rată medie ponderată a dobânzilor la depozitele noi atrase în lei, cu termen de la 6 la 12 luni. La începutul anului 2026, rata de referință era de 5,57%.

Potrivit expertului, experiența anilor precedenți arată că majorările ratei de bază nu se transmit automat și integral în costul creditelor. În perioada decembrie 2024 – august 2025, rata de bază a crescut de la 3,6% la 6,5%, însă rata medie la creditele din sectorul bancar a urcat de la 8,26% la 9,38%.

În opinia economistului, dacă situația monetară nu se va schimba semnificativ, dobânzile la credite ar putea crește gradual și într-o măsură mai mică decât majorarea ratei de bază.