Decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 5% la 6,5% a alimentat discuțiile despre posibile scumpiri ale creditelor, inclusiv pentru beneficiarii programului Prima Casă. Expertul economic Stas Madan spune însă că efectele asupra ratelor bancare ar putea fi mai moderate decât sugerează reacțiile din spațiul public.

„Scumpirea creditelor se va produce cel mai probabil nu deodată și într-o măsură mult mai mică decât exagerările publice”, afirmă economistul.

Stas Madan atrage atenția că, în cazul programului Prima Casă, rata de referință nu este rata de bază a BNM. Aceasta se calculează ca rată medie ponderată a dobânzilor la depozitele noi atrase în lei, cu termen de la 6 la 12 luni. La începutul anului 2026, rata de referință era de 5,57%.

Potrivit expertului, experiența anilor precedenți arată că majorările ratei de bază nu se transmit automat și integral în costul creditelor. În perioada decembrie 2024 – august 2025, rata de bază a crescut de la 3,6% la 6,5%, însă rata medie la creditele din sectorul bancar a urcat de la 8,26% la 9,38%.

În opinia economistului, dacă situația monetară nu se va schimba semnificativ, dobânzile la credite ar putea crește gradual și într-o măsură mai mică decât majorarea ratei de bază.

Bonul fiscal rămâne în centrul atenției. În luna mai 2026, Serviciul Fiscal de Stat va desfășura noi controale operative la agenții economici, în special în domeniile unde există risc mai mare de încălcări fiscale.

Verificările vor avea loc inopinat, direct la locul unde se desfășoară activitatea economică. Inspectorii vor urmări dacă sunt eliberate bonuri fiscale la plățile în numerar, dacă veniturile sunt declarate corect și dacă mărfurile puse în vânzare au acte care confirmă proveniența lor legală.

Pe lângă controalele planificate, SFS va putea interveni și în urma petițiilor, sesizărilor, reclamațiilor sau informațiilor apărute în presă. Scopul acestor acțiuni este simplu: reguli egale pentru toți, mai puțină concurență neloială și mai multă transparență în activitatea economică.

În aprilie 2026, Fiscul a efectuat circa 622 de controale operative. În 349 de cazuri au fost constatate încălcări, iar sancțiunile aplicate au depășit 1,27 milioane de lei. Din această sumă, 863 de mii de lei au fost sancțiuni fiscale, iar 410,9 mii de lei – sancțiuni contravenționale.

Datele pentru primul trimestru arată că verificările au devenit mai țintite. Numărul controalelor a crescut de la 407 în ianuarie la 776 în martie, iar în martie aproape 8 din 10 controale au avut rezultat. În total, în primele trei luni ale anului, valoarea sancțiunilor aplicate a trecut de 4,7 milioane de lei.

Cele mai frecvente probleme depistate au fost neutilizarea echipamentelor de casă și de control la încasările în numerar și vânzarea produselor fără documente de proveniență. În perioada analizată, SFS a constatat 763 de încălcări fiscale, pentru care au fost aplicate sancțiuni de aproximativ 3,77 milioane de lei.

Serviciul Fiscal de Stat le recomandă contribuabililor să respecte regulile, să elibereze bon fiscal și să își desfășoare activitatea transparent. Cetățenii care observă încălcări pot suna gratuit la Centrul Unic de Apel al SFS: 0 8000 1525.

Piața asigurărilor din Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu active mai mari, mai multe prime subscrise și despăgubiri în creștere, dar cu un profit net mai mic față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

La finalul anului trecut, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare, dintre care 8 specializate în asigurări generale și una cu activitate mixtă, inclusiv asigurări de viață. Pe piață mai activau 57 de brokeri, 51 de agenți de asigurare și 34 de agenți bancassurance.

Activele totale ale companiilor de asigurare au ajuns la 5,9 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de sfârșitul anului 2024. Și rezervele tehnice au crescut, până la 3,46 miliarde de lei, ceea ce arată că societățile au pus deoparte mai mulți bani pentru obligațiile viitoare față de clienți.

În 2025, companiile de asigurare au subscris prime brute în valoare de 3,35 miliarde de lei, cu 3,1% mai mult decât în anul precedent. Piața rămâne dominată de asigurările generale, care au reprezentat 96,7% din totalul primelor subscrise. Asigurările de viață au avut o pondere de doar 3,3%.

Cele mai multe prime au venit, ca și în anii precedenți, din zona auto. Asigurările RCA, Carte Verde, Carnet TIR, Carnet CMR și CASCO au cumulat peste 71,6% din piața asigurărilor generale.

Pe partea de plăți către clienți, despăgubirile au crescut mai repede decât primele. În 2025, asigurătorii au achitat despăgubiri și indemnizații de 1,47 miliarde de lei, cu 15,2% mai mult decât în 2024.

Cele mai mari plăți au fost făcute pentru asigurările generale, unde despăgubirile au ajuns la 1,4 miliarde de lei. Doar pentru RCA internă, companiile au achitat 625,2 milioane de lei, cu 28,3% mai mult decât în anul precedent.

Dauna medie pentru RCA internă a fost de 21.781 de lei, în creștere cu 8,8% față de 2024. În cazul polițelor Carte Verde, dauna medie a fost de 79.920 de lei.

Deși piața a crescut ca volum, profitul a scăzut puternic. Profitul net al sectorului de asigurări a fost de 72,9 milioane de lei, cu 75,2% mai mic decât în 2024. Șapte companii au încheiat anul pe profit, iar două au raportat pierderi.

BNM mai arată că toate societățile de asigurare licențiate au avut rate de solvabilitate de peste 100%, ceea ce înseamnă că au respectat cerințele minime de capital. Totuși, indicatorii medii de solvabilitate și lichiditate au fost în scădere față de anul precedent.

Un rol important pe piață l-au avut și intermediarii. Brokerii, agenții și agenții bancassurance au intermediat prime de asigurare în valoare de 2,07 miliarde de lei, adică aproximativ 61,9% din totalul primelor brute subscrise.

Tot mai multe venituri din chirii ajung în evidența Fiscului. În primele patru luni ale anului 2026, impozitul achitat de cei care dau locuințe sau alte imobile în chirie a adus la buget 38 de milioane de lei, cu 28,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit Serviciului Fiscal de Stat.

Creșterea vine după mai multe acțiuni de informare și verificare. În perioada ianuarie–aprilie, Fiscul a identificat 343 de proprietari care dau imobile în chirie.

În urma controalelor făcute la 253 de proprietari, au fost calculate suplimentar plăți de 291,8 mii lei, penalități de întârziere de 15,2 mii lei și amenzi de 22,9 mii lei.

A crescut și numărul contractelor înregistrate oficial. În primele patru luni ale anului au fost înregistrate 12.648 de contracte de chirie, cu 35,6% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Fiscul amintește că cei care dau o locuință în chirie trebuie să achite un impozit de 7% din valoarea lunară a contractului. Contractul trebuie înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat în termen de 7 zile de la semnare, iar impozitul se achită lunar, până pe 25 ale lunii.

Regula se aplică și celor care închiriază prin platforme precum Booking, Airbnb sau alte servicii similare.

Ghidul privind înregistrarea contractului de chirie poate fi consultat aici.

Vânzările de apartamente din Republica Moldova au scăzut cu 52% într-un singur an, însă prețurile rămân la niveluri istorice, de aproximativ 1.700–1.900 de euro pentru un metru pătrat. Piața imobiliară nu este în prăbușire, ci într-un „echilibru de așteptare”, arată o notă analitică a Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), semnată de Stanislav Ghilețchi, director adjunct pe cercetare IPRE.

Pe scurt, apartamentele se vând mai greu, dar nici proprietarii nu se grăbesc să reducă prețurile. Potrivit analizei, vânzătorii nu au, în multe cazuri, o presiune financiară imediată, iar cumpărătorii care nu au acces la credit bancar au ieșit aproape complet din piață.

În primul trimestru al anului 2026, în Chișinău s-au vândut doar 623 de apartamente, în timp ce pe platformele imobiliare erau listate simultan peste 15.000 de anunțuri. Asta înseamnă că un număr mic de tranzacții ajunge să influențeze așteptările întregii piețe.

O schimbare importantă se vede și în modul în care sunt cumpărate locuințele. Ponderea tranzacțiilor finanțate prin credit ipotecar a crescut de la 4,2% în 2023 la 60,7% în primele luni ale anului 2026. IPRE explică faptul că această evoluție nu arată neapărat o cerere mai mare, ci mai degrabă o schimbare a structurii pieței: cumpărătorii cu bani proprii s-au retras, iar cererea rămasă este susținută în mare parte de creditul bancar.

Prețurile rămân rigide și pentru că o parte dintre apartamentele scoase la vânzare aparțin persoanelor sau companiilor care le-au cumpărat ca investiție. Atât timp cât locuințele își păstrează valoarea sau pot aduce venituri din chirie, proprietarii preferă să amâne vânzarea, în loc să accepte un preț mai mic.

Un alt factor este oferta nouă mai redusă. Numărul autorizațiilor de construire pentru blocuri rezidențiale în Chișinău a scăzut de la 86 în 2024 la doar 33 în 2025, cel mai mic nivel din istoria recentă, potrivit notei IPRE, care face trimitere la datele Biroului Național de Statistică.

Experții IPRE spun că locuințele ar putea deveni mai accesibile dacă piața ar fi deblocată pe mai multe direcții: mai multă ofertă nouă, dezvoltarea unor cartiere cu infrastructură bună, alternative reale de investiții pentru populație și date mai transparente despre prețurile reale de tranzacționare.

Printre recomandări se numără publicarea periodică a datelor agregate despre prețurile reale la care se vând apartamentele, pe zone și tipuri de proprietate, fără date personale. În prezent, multe analize se bazează pe prețuri de ofertă, care nu arată întotdeauna cât se plătește efectiv la notar.

Pe scurt, piața imobiliară din Chișinău pare blocată între două așteptări: cumpărătorii așteaptă prețuri mai mici, iar mulți vânzători preferă să nu vândă decât să coboare din preț.