Încercarea Canadei de a renunţa la bancnotele din hârtie datează din 1989, când a fost pusă în circulaţie moneda „Loonie”, în valoare de un dolar. Guvernul canadian înlocuieşte, de această dată, bancnotele de hârtie cu unele din polimer, care vor reduce riscul falsificării.

Materialul din care sunt confecţionate noile bancnotele emise de Bank of Canada este de două ori mai rezistent decât cel utilizat anterior şi este rezistent la temperaturi extreme. Noile bancnote cuprind, de asemenea un coduri şi imagini securizate, portrete din cerneală metalizată şi text transparent şi ascuns, în ideea de a face aproape imposibilă contrafacerea.

Campania susţinută de Bank of Canada are următorul slogan: „Bank of Canada are responsabilitatea de a le furniza canadienilor bancnote pe care să le poată utiliza cu încredere”.

Mai multe date despre noile bancnote canadiene puteţi afla din clipul video realizat chiar de Bank of Canada.

Vă invităm să vizualizați noul stil corporativ al „Экспобанк”(Rusia). Acesta a fost gândit și elaborat de către „BBDO Branding” cu ocazia schimbării acționarilor și adoptarea unei noi strategii de business. Conceptul se bazează pe ideea „Clientul nostru este rege” (Наш потребитель – король).

Criza datoriilor din zona euro s-a atenuat în ultimele săptămâni, dar sunt necesare măsuri în continuare pentru a convinge pieţele că mecanismul european de combatere a acesteia este eficient, a declarat Athanasios Orphanides, membru în conducerea Băncii Centrale Europene (BCE).

„Am asistat la o îmbunătăţire substanţială în ceea ce priveşte riscurile, comparativ cu luna noiembrie, în ţări precum Franţa, Belgia, Italia şi Spania”, a afirmat Orphanides la o conferinţă în Cipru, transmite Reuters.El a adăugat însă că problema nu a fost încă rezolvată, întrucât riscurile sunt mult mai mari faţă de acum doi ani.

Oficialul BCE consideră că un moment definitoriu a fost atunci când liderii europeni au abandonat conceptul de implicare a sectorului privat (private sector involvment-PSI) ca mijloc de compatere a crizelor datoriilor, acesta fiind acceptat doar în cazul Greciei.

Orphanides, guvernator al băncii centrale a Ciprului, a susţinut în repetate rânduri că participarea creditorilor privaţi la susţinerea Greciei prin reevaluarea în scădere a obligaţiunilor a contribuit la efectul de contagiune în zona euro.

„Prin abandonarea conceptului PSI în decembrie am îmbunătăţit cadrul general”, a spus oficialul BCE.

Orphanides a adăugat că planul de întărire a disciplinei bugetare în zona euro, aşa-numit-ul „compact fiscal” convenit în decembrie de liderii europeni, a fost un pas important pentru construirea unui mecanism de combatere a crizelor viitoare.

Un număr de 25 state ale Uniunii Europene, inclusiv România, dar fără Marea Britanie şi Cehia, au semnat, vineri, pactul fiscal european, care prevede în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european.

Marea Britanie a decis să nu adopte pactul pentru că nu a obţinut o serie de concesii pentru sectorul financiar, iar Cehia nu a semnat documentul întrucât nu consideră că acesta aduce îmbunătăţiri substanţiale faţă de reglementările existente.

Companiile şi populaţia au continuat să-şi retragă depozitele din băncile din Grecia într-un ritm rapid în ianuarie, a anunţat, luni, Banca Centrală Europeană (BCE), acesta fiind un nou semn al declinului încrederii în sistemul bancar al ţării, scrie Reuters.

Depozitele sectorului privat din băncile elene au scăzut cu proape 3% în ianuarie, al doilea mare declin de la începutul crizei, până la 174,9 miliarde de euro, cel mai scăzut nivel din noiembrie 2006. În decembrie depozitele au crescut uşor.

La nivelul actual, depozitele bancare sunt cu 28% sub maximul record atins în decembrie 2009. Scăderea din ianuarie reflectă temerile legate de ce se va întâmpla cu banii din bănci în cazul în care Grecia ar ieşi din zona euro, dar şi îngrijorarea privind fragilitatea sistemului bancar, care va trebui recapitalizat rapid, parte a celui de-al doilea pachet de ajutor financiar extern de la ţările zonei euro şi FMI.

Depozitele private din Portugalia şi alte state de la periferia zonei euro au evoluat uşor mai bine. În Portugalia au înregistrat o creştere foarte redusă, la 233,2 miliarde de euro, iar în Italia, Irlanda şi Spania au scăzut uşor.

Pierderile mari de depozite cauzează probleme majore băncilor, care trebuie să găsească surse alternative de finanţare pentru a-şi reface rezervele de capital sau să-şi reducă afacerile.

Grecia va beneficia de asistenţă financiară de 130 mld. euro şi de o reducere consistentă a datoriei din partea sectorului privat, dar economiştii şi investitorii sunt în continuare prudenţi şi în majoritatea cazurilor pesimişti cu privire la perspectivele Greciei şi ale zonei euro.

Cel mai mare cotidian american de business, The Wall Street Journal, prezintă reacţiile analiştilor a cinci dintre cele mai mari bănci ale lumii şi ai companiei de consultanţă de renume mondial, Capital Economics.

HSBC: „Procesul de negociere a ajuns la final şi înlătură toate teoriile conspiraţioniste cu privire la un eventual faliment al Greciei şi/sau a unei dezmembrări a zonei euro. Deşi ştirile nu reprezintă un motiv suficient de bun pentru a cumpăra euro, ele nu oferă însă nici un motiv pentru a vinde moneda unică europeană. Euro se va confrunta în continuare cu un „risc de implementare a acordului”, dar per total în zilele următoare vor câştiga investitorii care au mizat pe aprecierea monedei europene faţă de principalele valute internaţionale.”

Barclays Capital: „Au rămas în continuare foarte multe obstacole de depăşit. Detaliile acordului vor fi rezolvate în următoarele săptămâni, dar perspectiva intrării Greciei în faliment nu poate fi înlăturată.”

Citigroup: „Majoritatea veştilor bune sunt deja cuprinse în evoluţiile de pe pieţele monetare, deoarece deznodământul summit-ului de ieri a fost anticipat de săptămâna trecută. Totuşi, rămân multe incertitudini legate de implementarea reformelor prevăzute în acord şi de efectul acestora.”

Credit Agricole: „Informaţiile referitoare la acord sunt deja cuprinse în noile cursuri de schimb, iar o nouă apreciere a monedei unice europene va fi limitată pe termen scurt. Ţinând cont că economia zonei euro va intra în recesiune, creşterea randamentelor obligaţiunilor americane comparativ cu randamentele obligaţiunilor germane va pune noi obstacole în calea aprecierii euro (n.red – marţi, randamentele obligaţiunilor americane au urcat la 2,05%, în timp ce randamentele obligaţiunilor germane s-au menţinut la 1,99%).”

ING: „Maratonul crizei nu s-a încheiat. Grecia trebuia salvată, cel puţin pentru următoarele luni, dar sentimentul de eliberare nu va rămâne pentru mult timp. Deocamdată, revenirea la creştere economică în Grecia reprezintă doar o confundare a dorinţelor cu realitatea. Amestecul dintre mai multă austeritate, tulburări sociale şi nervozitate europeană ar putea deveni exploziv, iar riscul ca economia Greciei să iasă în decor este în continuare mare.”

Capital Economics: „Per total, dacă nu vor apărea noi obstacole în calea acordului de finanţare, împrumutul va preveni un faliment dezordonat al Greciei pe 20 martie când datoria de 14,4 mld. euro ajunge la scadenţă. Totuşi, din momentul în care recesiunea economică va împiedica eforturile guvernului de a reduce datoria publică, iar tulburările sociale vor creşte, Grecia va părăsi zona euro, iar acest lucru se va întâmpla cel mai probabil până la sfârşitul anului”.