La un an de la lansare, Air Bank a deschis deja 16 filiale în Cehia. Ceea ce face deosebită această bancă este conceptul modern de abordare al bankingului.

Aici nu veți vedea tradiționalele ghișee sau angajați îmbrăcați la 4 ace. Angajații băncii își întâlnesc clienții fiind îmbrăcați în blugi, și nu în costume scumpe.

Altă deosebire a Air Bank – practic nu se folosește deloc hârtia, toate operațiunile se desfășoară electronic. În cadrul filialei sunt amplasate calculatoare, unde clienții singuri pot efectua operațunile necesare.

În același timp, angajații băncii sunt la dispoziția clienților în cazul în care au nevoie de ajutor. În acest caz, angajatul băncii se așează alături de client pentru ca ambii să vadă ce se întâmplă la ecran. În caz de necesitate, există camere separate pentru discuții și negocieri între 4 ochi.

Bancomatele Air Bank la fel sunt deosebite – clienții își aleg singuri nominalul bancnotelor pe care vor să le primească.

Air Bank a fost lansat ca un proiect startup de către Petr Kellner, unul dintre cei mai bogați oameni din Cehia. Planul s-a dovedit a fi unul de succes și banca urmează să deschidă încă 20 filiale în următorii ani.

Vă invităm să vizualizați imagini cu banca cehă Air Bank.

Fostul premier italian Silvio Berlusconi a lansat joi o serie de critici cu privire la euro, la fondul de ajutor european, la politicile de austeritate adoptate în Europa, mergând până la a afirma că „dacă Germania ar ieşi din zona euro nu ar fi o tragedie”, scrie mediafax.ro.

„Marea înşelătorie nu este Guvernul de tehnocraţi al lui Mario Monti, nici ceea ce este pe cale să se întâmple în Italia, marea înşelătorie este euro„, a afirmat Berlusconi, care a asistat la prezentarea cărţii unuia dintre apropiaţii săi.

În ceea ce priveşte euro, Berlusconi a afirmat că, pentru Italia, a fost o „sinucidere să accepte o rată de schimb de 1.927 de lire” la intrarea sa în Uniunea monetară europeană.

Il Cavaliere a subliniat, de asemenea, că principala misiunea a Băncii Centrale Europene (BCE) este aceea de a evita inflaţia pentru că Germania a fost traumatizată după Primul Război Mondial, în perioada Republicii de la Weimar, de o inflaţie galopantă şi de „regresul economiei, care i-a deschis poarta lui Hitler şi nazismului”. „De aceea Bundesbank şi Angela Merkel au înrădăcinată în ei frica de inflaţie”, a adăugat el.

El a criticat la modul general politicile de austeritate în Europa, apreciind că „climatul de incertitudine şi de teamă ne va sărăci din ce în ce mai mult, alături de o criză căreia nu îi vedem sfârşitul”. În opinia lui, în Italia „comerciaţii din toate oraşele se plâng că au pierdut 20-40 la sută din venituri„.

Magnatul media a subliniat că a „dus multiple bătălii în Europa împotriva celor care vroiau să dea arhitecturii europene doar reguli de austeritate cu iluzia că acestea ar putea relansa economia”. „Dar am fost o voce izolată”, a afirmat el.

Sunt două posibilităţi, apreciază Berlusconi, pentru a ajuta statele europene să iasă din criza actuală: fie „se ajunge la o situaţie în care BCE este creditor în ultimă instanţă”, fie, dacă nu, „Germania să iasă din euro”, ceea ce, în opinia lui, „nu ar fi o tragedie”.

Berlusconi a criticat şi funcţionarea fondurilor de ajutor europene: „pentru a obţine ajutor, trebuie să semnezi un memorandum care conţine reguli de austeritate, norme care duc economia la prăbuşire şi la o spirală recesivă„.

Pe o piață bancară caracterizată de nesiguranță, băncile suedeze și norvegiene atrag economiile și investițiile europenilor. 

Succesul băncilor scandinave este atât de mare încât acestea trebuie să își adapteze strategia noului flux de capital străin primit, scrie business24.ro cu referire la The Wall Street Journal.

„Este o situație complet nouă pentru noi. Am primit atât de multe cereri pentru deschidere de conturi, încât a trebuit să introducem proceduri complet noi„, a declarat Torsten Ostensen, director la Nordea, un important grup financiar scandinav.

Creșterea a fost atât de mare încat raportul dintre depozite și credite a crescut la DNB, o altă bancă importantă din regiune, până la 65,3%, cu 11,4% mai mult față de anul precedent.

Ce îi atrage pe investitori?

Atractivitatea este dată și de stabilitatea coroanei, fie că vorbim de cea suedeză ori cea norvegiană. În timp ce moneda euro este în criză, monedele scandinavilor inspiră încredere, iar hemoragia de capital din sudului Europei alimentează nordul.

La începutul anilor ’90, Scandinavia a avut puternic de suferit ca urmare a unei alte crize a creditului ipotecar, intervenția statului fiind necesară pentru salvarea băncilor. Statele nordice au învățat însa din această criză și au avut o abordare prudentă în domeniul finanțelor.

Rezultatul se observă în prezent. Fondurile și instrumentele cu venit fix au reușit într-un an să dubleze sumele atrase de Nordea în Suedia, iar în Norvegia au crescut de peste trei ori: de la 424 milioane de euro la 1,54 de miliarde.

Motivul este că cele peste cincizeci de solicitări zilnice de informații privind deschiderea unui cont nu vin de la persoane cu venituri modeste, ci de la „investitori mari… unele din cele mai bogate persoane din Europa”, a mai adăugat Ostensen.

Aceste evoluții au avut loc în ciuda reducerii de către Moody’s a rating-ului mai multor bănci scandinave, inclusiv cele mai sus menționate.

Potrivit Financial Times, această reducere a fost făcută din cauza că băncile nordice sunt dependente de finanțarea alternativă, au o marjă de profit redusă și sunt vulnerabile și ele la criza din restul Europei. Cel puțin pentru moment însă, criza euro a afectat pozitiv băncile scandinave, ducând la creșterea surselor de finanțare proprii prin depozitele nou atrase.

Pe masură ce Europa încearcă să restabilească încrederea în finanțele Spaniei și moneda euro, Germania are alt motiv de îngrijorare: sănătatea propriilor sale bănci, scrie manager.ro.

Creditorii germani prezintă cea mai mare expunere în fața datoriilor din Europa și Spania, în principal, în valoare de 139,9 miliarde dolari, din care 45,9 miliarde dolari reprezintă expunerea pe bănci, relevă un raport realizat de Bank for International Settlements.

Țările europene au fost de acord să ofere Spaniei un bailout de 100 miliarde euro pentru revigorarea băncilor sale, dar problemele au rămas la fel de pregnante. Vineri, Madridul va prezenta rezultatele testelor de stres administrate băncilor sale.

Băncile germane au renunțat la părți din datoria guvernului spaniol, dar rămân principalele investitoare în instituțiile financiare, în imobiliare și în alte afaceri, afectate de criză.

„Expunerea băncilor germane mari în fața economiilor țărilor datornice din Zona Euro, cu precădere Italia și Spania, alături de capacitatea limitată de absorbție și câștigurile structurale modeste, le-au transformat în elemente vulnerabile în fața crizei”, se arată în raportul Moody’s.

Landesbank Baden-Wurttemberg, LBBW, înregistrează o expunere la datoria Spaniei de 5,2 miliarde euro (luna iunie). BayernLB a raportat o expunere de 4,9 miliarde euro până la finele anului, iar NordLB înregistrează o expunere de 3,6 miliarde euro.

BayernLB a anunțat că și-a redus expunerea la 1,7 miliarde euro. Cea mai mare bancă din Germania, Deutsche Bank AG, prezintă o expunere uriașă în fața datoriilor spaniole, de 29,7 miliarde euro.

Commerzbank AG, a doua cea mai mare bancă din Germania, ca valoare de piață, înregistrează o expunere de 13,5 miliarde euro, din care 4,3 miliarde euro în sectorul financiar și 3,9 miliarde euro în cel imobiliar. Commerzbank a fost răscumpărată de guvern, după colapsul Lehman Brothers; în consecință, statul german deține 25% din bancă.

Guvernul britanic a anunțat că va aloca un miliard de lire sterline (aproximativ 1,2 miliarde de euro) pentru crearea unei noi bănci de stat care să ajute întreprinderile să se finanțeze, scrie hotnews.ro cu referire la AFP.

Această bancă ar trebui să permită întreprinderilor mici și mijlocii, care în prezent se confruntă cu o „înghețare” a creditării și cu recesiunea economică, să aibă acces la un total de 10 miliarde de lire (12 miliarde de euro), a declarat ministrul britanic al Comerțului, liberal-democratul Vince Cable (foto).

„Avem nevoie de o bancă pentru întreprinderi și cu un bilanț solid, cu obligația de a furniza rapid noi credite. Alături de sectorul privat, această bancă va încuraja piața să crediteze industria, exportatorii și întreprinderile în creștere, care au atâta nevoie”, a spus Cable la conferința partidului său, la Brighton, pe coasta de sud a Angliei.

Banii investitiți de stat vor proveni din bugetele existente și nu vor necesita o nouă creștere a îndatorării.

Guvernul și-a prezentat deja proiectul destinat ajutorării întreprinderilor însa nu a finalizat structura detaliată a acestei bănci.