Consumatorii şi firmele au reînceput să-şi pună banii în băncile din Grecia, Spania şi Italia, după ce în ultimele luni mai multe instituţii au fost afectate de tendinţa de retragere a banilor din băncile greceşti, spaniole şi italiene, din cauza turbulenţelor din cele trei ţări membre ale zonei euro, arată datele publicate joi de Banca Centrală Europeană, scrie money.ro cu refrire la Reuters.

Depozitele sectorului privat la băncile din Spania au urcat la 1.505 miliarde de euro la 30 septembrie, de la 1.492 miliarde de euro în august, când s-a înregistrat un declin.

Depozitele la băncile din Grecia au crescut la 160,1 miliarde de euro, de la 158,7 miliarde de euro. Depozitele au fost relativ stabile de la alegerile din iunie, care au atenuat temerile privind ieşirea ţării din zona euro.

În Italia, depozitele au crescut la 1.467 miliarde de euro în septembrie, de la 1.437 miliarde de euro în august. În Irlanda, valoarea depozitelor în septembrie a fost similară cu cea din august, iar în Portugalia a scăzut cu 1%.

În total, de la debutul crizei datoriilor suverane în 2010 şi până în prezent, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 72 miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare. Numai anul trecut, primele 5 bănci greceşti au pierdut depozite în valoare de 37 miliarde de euro, dintre care 12 miliarde de euro au fost retrase de la EFG Eurobank şi câte 8-9 miliarde de euro de la fiecare din primele trei mari bănci elene: National Bank of Greece, Piraeus şi Alpha Bank.

Bancherii greci s-au declarat optimişti că banii vor continua să revină în bănci în lunile următoare, pe fondul îmbunătăţirii situaţiei în Grecia.

Statele Uniunii Europene vor analiza în zilele următoare un plan care ar permite Băncii Centrale Europene să supravegheze băncile din țările UE aflate în afara zonei euro alături de cele din cadrul uniunii monetare, potrivit unui document care stabilește atribuțiile BCE, scrie incont.ro cu referire la Chicago Tribune.

Săptămâna trecută, liderii UE au stabilit să creeze un nou sistem de supraveghere încredințat Băncii Centrale Europene, un prim pas spre configurarea unei uniuni bancare.

Însă planul a stârnit preocupări în unele dintre cele 10 state UE non-euro, care se tem să nu fie afectate de noile prerogative de supraveghere ale BCE.

Pentru ca noul sistem să devină realitate, diplomații trebuie să găsească o modalitate de adaptare a sistemului la țări din afara zonei euro precum Danemarca sau Suedia care ar putea să refuze un astfel de proiect.

În cursul zilei de marți, oficialii UE au distribuit un document care prevede o modalitate de ieșire din impas prin crearea unui Consiliu de supraveghere în cadrul BCE, o structură care ar avea un rol de monitorizare a împrumuturilor și în care statele non-euro vor avea drept de vot.

„O astfel de structură ar delimita cercul țărilor non-euro. Este un efort pentru conferirea unui tratament egal”, a explicat un oficial european.

Conform proiectului obținut de agenția Reuters, oficialii precizează că ultimul cuvânt îl va avea BCE, care totuși va trebui să argumenteze respingerea unei decizii a Consiliului de supraveghere. „BCE va lua toate deciziile-cheie”, a confirmat un oficial UE.

În premieră mondială, Banca Monte Paschi Belgio şi MasterCard vor lansa în Belgia, pe 5 noiembrie, cardul „PaschiCombo”, primul card de plată care încorporează atât de multe funcţionalităţi şi caracteristici de ultimă generaţie: facilităţile de debit, credit, display şi contactless, scrie capital.ro.

Fiind pe o parte un card de debit Maestro şi pe cealaltă parte un card de credit MasterCard, PaschiCombo are un ecran care înlocuieşte token-ul folosit de regulă la autentificarea tranzacţiilor online. De asemenea, cardul include şi funcţionalitatea PayPass, care permite plăţi contactless.

„Chiar dacă suntem cea mai veche bancă din lume, ne dorim să fim şi cea mai inovatoare”, explică Dino Albanese, membru în Comitetul de Management al băncii Monte Paschi Belgio.

Noul card PaschiCombo combină diferitele tipuri de tehnologii, destinate consumatorilor, şi prezente în ofertele băncilor în prezent. PaschiCombo permite utilizatorilor să beneficieze de o soluţie 4 în 1, oferindu-le acestora acces la cea mai extinsă reţea de comercianţi acceptatori.

„Cardul PaschiCombo este, fără nicio îndoială, cel mai inovator card din întreaga lume, care poate fi folosit în cea mai extinsă reţea de acceptare la nivel mondial. Vrem să oferim clienţilor noştri o soluţie de plată cu adevărat unică, ce va simplifica viaţa acestora”, a adăugat Albanese.

„Am combinat expertiza noastră cu cea a băncii Monte Paschi Belgio pentru a deschide noi orizonturi pe segmentul metodelor de plată”, spune David Dechamps, General Manager, Belux, în cadrul MasterCard Europe.

Vedeți mai jos cum va arăta acest card.

Marile bănci centrale, din SUA şi până în Europa, investesc agresiv în aur, care devine în mod evident „noua monedă de rezervă” la nivel mondial, potrivit unui studiu realizat de portalul de informaţii financiare 24/7 Wall Street, preluat de Mediafax.

Creşterea substanţială a preţului aurului vorbeşte de la sine, investiţiile în metalul preţios aducând în trimestul al treilea un randament de 11,1%. Preţul aurului a crescut în primele 9 luni cu 16%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Portalul 24/7 Wall Street a analizat primii 10 mari deţinători de aur, care, în mod surprinzător, nu coincid cu cele mai mari 10 economii ale lumii.

Astfel, două ţări relativ mici, Elveţia şi Olanda, au rezerve importante de aur, ocupând poziţiile 6 şi 9 în clasament, chiar dacă PIB-urile lor se află abia pe locurile 19, respectiv 17 în lume.

Potrivit Acordului pentru Aur al Băncilor Centrale încheiat de state europene mari, multe ţări cu economii importante ar trebui să vândă aur, dar nu o fac.

FMI este al treilea mare deţinător de aur în lume, cu 2.814 tone, iar Banca Centrală Europeană se află în urma Indiei, pe locul 11, cu 502 tone, reprezentând 32,3% din rezervele sale.

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, acest metal nu mai este doar un scut faţă de inflaţie, dar şi un element major de protecţie în cursa mondială de devalorizare a monedelor, chiar dacă preţurile de consum sunt relativ stabile. Analizele consiliului au arătat că o creştere de 1% a masei monetare, în decurs de şase luni, în Statele Unite, Europa, India şi Turcia, tinde să majoreze preţul aurului cu 0,9%, 0,5%, 0,7%, respectiv 0,05%.

Statele Unite, prima economie a lumii cu un PIB de 15.000 de miliarde de dolari, au cele mai mari rezerve de aur, 8.133 de tone, urmate la mare distanţă de Germania, a patra mare economie, cu 3.395 tone de aur.

Italia, a opta economie mondială, este al treilea mare deţinător de aur, cu 2.451 tone, urmată de Franţa, a cincea mare economie, cu 2.435 tone aur. China ocupă abia poziţia a cincea în clasamentul deţinătorilor de aur, cu 1.054 tone, chiar dacă este a doua mare economie mondială, cu un PIB de 7.300 miliarde de dolari.

Topul primilor 10 mari deţinători în aur este completat în ordine de Elveţia, Rusia, Japonia, Olanda şi India.

Banca Knab a fost deschisă recent, în septembrie 2012, și pretinde să fie una din cele mai inovaționale bănci din Olanda. Knab este compania-fiică a gigantului financiar Aegon, scrie futurebanking.ru.

De ce se numește Knab? 

„Pentru că noi am ‘răsturnat’ Bank la propriu. De la K – klient la B – bank. Clientul la noi este întotdeauna pe primul loc„, spun fondatorii băncii.

Banca nu are nici-o filială/reprezentanță, iar client poți deveni timp de 2 minute dacă te înregistrezi pe site-ul oficial.

Nu este nevoie de documente pentru identificarea clientului, deoarece pentru a depune prima sumă în cont va trebui să faceți un transfer din oricare cont deschis la orice bancă din Olanda.

Atunci când clienții își creează propriul plan financiar, ei pot apela la ajutorul consultanților independenți care au blog pe site-ul băncii. Interesant este faptul că ei nu sunt plătiți de către bancă, ci de client. Comunicarea are loc prin cameră-web. 

Timp de 2 săptămâni clientului îi este livrat cardul Maestro și un dispozitiv special cu ajutorul căruia acesta va putea confirma plățile pe internet sau transferurile către alte conturi.

Internet-bankingul are un sistem de notificări, care va expedia mesaje la telefonul mobil al clientului în cazul in care balanța contului este mai mică decât o anumită sumă sau atunci când este virat salariul. Toate aceste notificăril clientul le setează individual.

Deasemenea Knab are dezvoltată și o aplicație pentru mobil cu cajutorul căreia clienții pot efectua plăți, găsi cel mai apropiat bancomat și traseul cel mai apropiat către acesta. Banca declară că pentru toate aceste servicii nu se percep comisioane, unica taxă fiind 15 euro lunar.

La moment Knab oferă depozite și overdraft la card, iar de anul viitor planifică să lanseze și cardurile de credit.

Comisia Europeană a dat undă verde înființării unei bănci britanice specializate în susținerea proiectelor ecologice. Banca beneficiază de fonduri publice de 3,7 miliarde euro, scrie conso.ro.

Banca de Investiții Verzi (Green Investment Bank), cum se va numi instituția, va finanța doar proiecte prietenoase cu mediul care nu au putut obține suficiente fonduri din alte surse.

Banca va interveni fie prin facilitarea creditelor sindicalizate sau acordarea de garanții financiare.

Înființarea băncii va susține și atingerea obiectivului propus de Marea Britanie, ca în 2020 să își reducă puternic emisiile de carbon și să atingă statutul de “economie verde”. 

Proiectele pe care le au în vedere autoritățile britanice pentru finanțare includ generarea de curent prin turbine eoliene, energie marină, generare de caldură sau susținerea industriei de biocombustibili.